Tema 6 / 2 : Diagnosticul si

tratamentul migrarilor dentare.

14) Aspectele spatiilor edentate dupa Prelipceanu si Doroga
Migrarea dintilor limitati spatiilor edentate pot crea urmatoarele
aspecte:
• 1)Axele premolarilor si molarilor sunt paralele intre ele, situatie in
care slefuirea se realizeaza ca pentru realizarea a doua coroane
izolate.
• 2)Axa premolarului ramine verticala in timp ce molarul prezinta o
meziotorsiune mai mult sau mai putin accentuata. In astfel de
cazuri fata meziala a molarului trebuie slefuita mai mult pina la
obtinerea paralelismului cu fata distala a premolarului.
• 3)Cind avem o distoversiune a premolarului , cit si o
mezoversiune a molarului pentru obtinerea paralelismului se fac
slefuiri mai mai intense pe fata meziala a molarului si distala a
premolarului .
 15)Diagnosticul migrarilor dentare
• Pentru alegerea metodei de tratament metodei de tratament protetic a migrarilor
dentare este necesara efectuarea examenului clinic si paraclinic. Acest examen are
drept scop culegerea datelor necesare precizarii unui diagnostic corect , precum si
stabilirea indicatiilor de tratement prin alegerea terapiei individuale dependenta de
forma clinica a patologiei.
• Clinic se atrage atentia la:
– ATM (pozitia condilului - posterior si superior in regrognatie mandibulara, in caz de
abrazie a frontalilor cu DVO micsorat)
- muschii mobilizatori si orofaciali ( maseter, pterigoizi , temporal , orbicular al
gurii…)
- pozitia fundamentala a mandibulei (cheie de ocluzie , mandibula in relatie de
postura … in ocluzie - prognatie adevarata -unghi ANB <-6mm, sau falsa - ce cedeaza
la presiune pe menton readucind mandibula spre distal … sau invers - pozitia mandibule
capata rapor distalizat in edentabie bilaterala cu abrazie frontala )
 - dinamica mandibulara (miscare de inchidere/deschidere lenta , fara
cracmente si fara laterodeviatii cu scopul in ocolirea unor stopuri ocluzale
drept actiune compensatorie a migrarilor)
- arcadele dentare (integritatea arcadelor , pozitia fiecarui dinte in
arcada , migrare dentara , prezenta/absenta punctelor/zonelor
interdentare )
- ocluzia dentara ( prezenta contactelor premature, cheia de ocluzie,
inocluzie frontala...)
- parodontiu (superficial - culoare ,
textura , aspectul gingiei fixe ,
prezenta recesiunilor gingivale ,
insertia frenurilor , palpator prezenta
exostozelor pe creasta edentata)
 Paraclinic:
• model de studiu (trasarea axelor dentare a dintilor limitrofi bresei pe soclul
modelului , dupa Costa E. si Ene L. )
• fotografia (intraorala a arcadelor - pentru analiza evolutiei tratamentului , extraorala -
micsorarea etajului inferior , colaps labial in edentatii frontale, subtul obrajilor in
edentatii laterale, in migrarea d. frontali in evantai - migrare de vestibularizare si
extruzie , fotografia de profil accentuiaza o tensiune a guzei superioare , uneori in staii
avansate cu incompetenta labiala )
• examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG, CT a ATM, teleradiografia - gradul
de migrare verticala prin determinarea planului de ocluzie dupa Trezubov)
• mandibulografia
• studiul miscarilor limita si functionale
• cercetarea eficientii masticatorii
• gnatosonia
• electromiografia
• miotonometria
 16)Metode de tratament in dependenta de gradul
migrarilor dentare orizontale dupa Costa si Ene
• Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza bresa formeaza intre
ele un unghi <30 *, se poate insera punte dentara, fara devitalizarea
dintilor, deoarece pentru obtinerea paralelismului sunt necesare slefuiri
subtiri .
• In inclininari axiale 45*< - se utilizeaza dispozitive corono-radiculare ,
deoarece necesita slefuiri intr-un strat gros pentru redarea
paralelismului, astefel se desfiinteaza coroana dentara,
dintii in prealabil sunt devitalizati si retezati
pentru instalarea diferitor varieti de dispozitive
corono-radiculare.
17 ) Indicatii in tratamentul ortodontic si ortodontic-
chirurgical al migrarilor dentare.
• Cind migrarile dentare sunt mai mari , iar slefuirea sine statatoare a tes.
dure dentare pentru redarea paralelismului nu e suficienta . (inaltimea
cuspizilor mica).
• Virsta tinara ( virstnici - potential osteogenic scazut)
• Cind dintii sunt vitali, tes paradontale relativ sanatoase, stare generala
a pacientului buna.
• Dinti fara focare de inflamatie la nivelul radacinilor.
• Pentru accelerarea termenilor de tratament a migrarilor dentare
exagerate - metode chirurgical-ortodintice (osteotomia)
• La pacientii cu migrari verticale de grupa I, cind majorarea dento-
alveolara nu e insotita de resorbia osului.
18) Tipuri de dispozitive utilizate in tratam. migrarilor dentare
• Cele mai frecvent folosite dispozitive pentru deplasarea dintilor si
restructurarea tesutului osos sunt proteze partial mobile din acrilat,
gutierele partiale/totale, punti dentare speciale…
• Prot. partiale - pacientii cu edentatii partiale terminale sau intercalate si
intinse uni-/bi-lateral, ancorate cu crosete Ackers.
• Dintii artificiali montati in proteza vor contacta ocluzal doar cu dintii care
au migrat vertical, inaltind initial ocluzia cu 2-2,5 mm. Cind Spatiul
inerocluzal se micsoreaza sau dispare complet se mareste iarasi cu 1,5-
2 mm prin aplicarea acrilatului autopolimerizabil pe suprafata ocluzara a
dintilor artificiali.
• Se repeta pina obtinnem o inaltime a complexului Dento-alveolar ce ne
permite sa aplicap trat. protetic corect.
• Uneori migrările verticale se inlătură cu ajutorul gutierelor parţiale totale.
Majorarea spaţiului interocluzal se face ca şi în cazul ulilizării aparatelor cu acrilate
autopolimerizabile.
• In cazul migrărilor mezio/disto-corpusculare, cind migrările corpusculare sînt
exagerate, la trat. prot. se renunţă, mai ales, dacă dinţii limitanţi edentaţiei sînt vitali.
• Atunci cind dinţii migraţi au înclinări accentuate, alături de alte măsuri de tratament
poate fi folosit şi tratamentul ortodontic. In acest scop sînt utilizate plăci ortodontice
ori gutiere totale mandibulare şi maxilare despicate transversal, înzestrate cu şuruburi
de acţiune mezio-distală;
• sau se aplică coroane ortodontice pe d. migraţi consolidate prin lipire cu bare şi şurub
plasat in zona edentată la nivelul ecuatorului dinţilor-stilpi. Ancorarea plăcilor
ortodontice se efectuează cu croşete Ackers, iar activarea aparatelor cu şurub se
face pînă la crearea condiţiilor favorabile pentru aplicarea pieselor protetice.
• Cind dinţii frontali superiori sint migraţi in evantai, spaţiul interocluzal este micşorat,
iar condilii articulari at mandibulei sunt deplasaţi spre posterior, în scopul retruziei
dinţilor frontali şi protrudării mandibulei, pot fi utilizate plăci ortodontice palatinale cu
arcuri vestibulare şi planuri retroincizale inclinate.
19)Modificarile crestei alveolare in trat. ortodontic
• In momentul cind dintii sunt supusi fortei verticale, orientarea
fibrelor periodontale devine mai oblica .
• Aceste conditii de tensionare a tes osos si lig. din din virful
apofizei alveolare si apicale duc la resorbtia osoasa la virful si
baza alveolei, si drept consecinta , descresterea in inaltime a
procesului alveolar si stabilizarea in situatia nou creata a
dintelui.
• Alveola isi schimba nivelul mai aproape de baza maxilarului.
• Folosind PPM, spatiul protetic e obtinu nu doar datorita
infundarii dintelui migrat si micsorarii inaltimii dentoalveolare,
dar si a resorbtiei apof. alv. sub baza protezei. (fiind minime in
vecinatatea d. stilpi si mai pronuntate spre distal)
• Dinții stilpi la fel se înfundă în apofiza alveolară. Acest proces,
precum şi resorbtia apofizei alveolare a spaţiilor edentate au o
influentă nefastă. Pentru evitarea acestor complicaţii N.
Karpenko (1968) a propus utilizarea aparatelor fixe fixate pe
un numar mai mare de dinti stilpi,pentru a preintimpina intruzia
acestora.
• Deplasarea dinţilor în plan sagital în mare măsură depinde de
restructurarea ţesutului alveolar prin mecanismele de apoziţie
si resorbţie determinate de periost şi de ligamentele
alveolodentare.
 20) Metoda tratamentului
migrarilor verticale dupa N.
Karpenko
• N. Karpenko (1968) recomandă de a folosi aparate fixe după tipul punţilor dentare.
• Ca elemente de agregare ale acestor aparate pot servi coroanele de inveliş turnate
total sau ecuatorial.
• Partea intermediară a aparatului reprezintă un “gratar” turnat din metal, care se
lipeşte prin sudare cu coroanele dinţilor-stîlpi. Astfel de gratar permite medicului de a
agrega acrilatul autopolimerizabil pe suprafaţa ocluzală, cînd este necesar, fără a
deplasa puntea din cavitatea bucală, majorînd astfel spaţiul interocluzal .
• Gradul de dezocluzie este acelaşi ca şi la protezele parţiale mobile.
• Pentru preîntîmpinarea intruziei dinţilor-stîlpi este necesar de a mări numărul lor
pînă la trei sau chiar patru. Trebuie de mentionat că perioada de adaptare către aşa
aparate este mult mai mică.
 21) Indicatii catre tratamentul chirurgical al
migrarilor dentare
• Indicatiile către extractia dinţilor migraţi le prezintă complicaţiile cariei, patologia
parodontului, traumatismele dentomaxilare la care se adaugă migrările dentare
verticale şi orizontale exagerate etc.
• In cazul migrărilor dentare se va recurge la extracţii în următoarele situaţii:
a) dinţi migraţi cu distrucţie corono-radiculară intinsă, care nu pot fi restaurati prin mijloace protetice;
b) dinţi migrati care au provocat complicaţii inflamatoare perimaxilare severe (abscese, flegmone);
c) dinţi migraţi care întreţin procese inflamatoare acute sau cronice sinusale sau ganglionare;
d) dinti migraţi cu procese patologice periapicale sau parodontale, care provoacă manifestări severe la
distanţă;
e) dinţi migraţi vertical şi mobili cu procese parodontale marginale cronice cu o recesiune a ţesulului
alveolar pîna la 1/2 şi mai mare a lungimii radiculare;
f) dinţii migriati orizontal şi mobili cu devieri ale axelor de inserţie mai mare de 45°;
g) dinţi migraţi care produc leziuni traumatice importante ale mucoasei sau care provoacă iritări cronice
gingivo-alveolare;
h) dinti migrati ce nu pot fi aliniati prin metode ortodontice si care fac imposibil tratamentul protetic
special;
22) Particularitatile tratamentului prin repozitionarea mandibulei
• Cînd migrările dentare sînt insolite de deplasarea distală a mandibulei, micşorarea
spatiului interalveolar şi subdimisionarea etajului inferior al fetei, este recomandată
inăltarea ocluziei şi repozitia mandibulei.
• Această operatiune poate fi efectuată într-un singur timp prin protezare sau treptat
prin reajustarea reflexă a tonusului muscular şi relaxarea musculară.
• Repozitionarea mandibulei într-un singur timp prin protezarea arcadelor dentare se
face atunci cînd migrările verticale sînt reduse şi spatiul interocluzal in stare de
postură a mandibulei nu epăşeşte valoarea de 4-6 mm.
• Atunci cînd în ocluzia centrică condilii articulari au o pozitie posterioară şi în sus, iar
în starea de postură a mandibulei spatiul interocluzal este de 8-10 mm ori chiar mai
mare, repozitionarea mandibulei este necesar de efectuat treptat.
• In acest scop pot fi utilizate gutiere acrilice, şine-proteze, plăci cu praguri
retroincizale, cu planuri înclinate, pinteni ocluzali etc.
• Aceste dispozitive ocluzale obligă deplasarea mandibulei la nouă poziţionare mezio-
verticală realizînd o supraextensie musculară şi reajustînd, după un oarecare timp,
reflexul tonusului muscular.
• Cu ajutorul gutierelor acrilice şi a şinelor-proteze, repoziţionarea mandibulei se obtine
prin aplicarea treptată pe suprafeţele lor ocluzale a acrilatului autopolimerizabil şi prin
şlefuire.
• La începutul tratamentului înălţimea dispozitivelor se majorează cu 2,0-2,5 mm. La 15-
20 zile după majorare, cînd pacientul deja s-a adaptat cu această înălţime, operaţia se
repetă din nou înălţînd ocluzia cu 1,5-2,0 mm de atîtea ori, pînă obţinem o pozitie
mandibulo-craniană optimă, determinată prin tomografie, precum şi o relatie
intermaxilară corectă cu un echilibru muscular stabil.
• Reajustarea reflexului tonusului muscular trebuie susţinută paralel şi prin alte mijloace
de tratament: medicamentoase, fizioterapeutice, cinetoterapie etc.
• Reajustarea poate fi obţinută într-o perioadă de 2-3 luni, iar în unele cazuri chiar în
ciţiva ani.
• Dacă pe parcursul tratamentului apar dureri musculare, articulare şi dereglări estetice,
înălţimea inter-alveolară se micşorează. Numai cînd muşchii şi A.T.M. s-au adaptat cu
noua pozitie a mandibulei şi esteticul facial este satisfăcător, se trece la protezarea
fixă sau mobilă a arcadelor dentare.
 23) Indicatii la confectionarea dispozitivelor corono-
radiculare la migrarile orizontale exagerate
• Dupa Ene si Costa, in inclininari axiale mai mari de 45 grade, se
utilizeaza dispozitive corono-radiculare , deoarece necesita
slefuiri intr-un strat gros pentru redarea paralelismului, astefel se
desfiinteaza coroana dentara, dintii in prealabil sunt devitalizati si
retezati pentru instalarea diferitor varieti de dispozitive corono-
radiculare.
• In migrari dentare verticale sau orizontale, care vor fi supusi
rezectiei coronare, si ramine doar o mica parte din coroana si
radacina. Unde pentru paralelizarea axelor de insertie a
protezelor, se recomanda caa rad. convergente sa se largeasca
peretii interni ai canalului, iar la cele divergente-cei externi.
 24)Durata trat. ortodontic si mixt
Tratamentul ortodintic:
• Intervalul de timp necesar pentru lichidarea migrărilor
verticale, sagitale şi transversale depinde de mai multi factori
şi, în primul rînd, de gradul migrării, vîrstă, starea tesuturilor
parodontului, perioada de timp care s-a scurs după extractie,
precum şi de starea generală a organismului.
• La tineri migrările se înlătură mai rapid. La pacienţii mai în
vîrstă este necesară o perioadă de timp mai indelungată.
• Rezultate pozitive pot fi obtinute in mediu dupa 3-6 luni la
maxila si dupa 8-10 luni la mandibula.
 Tratament mixt / chirurgical-ortodontic
• Tratarnentul de lichidare a migrărilor dentare utilizind metoda
chirurgical-ortodontică depinde de gravitatea migrării, numărul dilitilor
migrati, topografia lor, vîrsta pacientului şi de alti factori.
• S-a constatat că pentru a obţine un spaţiu de 3-4 mm la un dinte
migrat vertical pe maxilarul superior al unei persoane de 30-40 ani, sint
necesare de la 30 pînă la 75 zile, iar la doi dinti - de la 77 pină la 177
zile.
• Pentru restructurarea apofizei alveolare in zona a trei dinţi termenul se
măreşte şi mai mult. In aşa caz pentru obtinerea unui spatiu de 2-3
mm, sint necesare de la 50 pînă la 161 zile.
• Durata tratamentului proprotetic de lichidare a migrărilor dentare nu
poate fi calculată şi precizată preventiv în fiecare caz aparte, deoarece
pe parcurs apar o mulţime de factori imprevizibili, care îl influenţează.
 25) Complicatii la tratamentrul migrarilor dentare
• Esuarea tratamentului
• Prabusirea planului de ocluzie
• Contactele premature
• Afectarea ATM
• Inflamatia gingiei
• Afectarea furcatiei
• Resorbția cementului radicular .
• Resorbția radiculara apicala
• Hialinizarea și osificarea rădăcinilor in urma trat ortodontic
• Pierderea dintilor ( dinti tratanti ortodontic , dar care au un parodontiu ce nu e
in stare sa suporte sprasolicitari)