IARNA

Ilustraţii: Marcel Marlier - Text: didactic.ro, ro.wikipedia.org

 Lunile iernii

DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE

Cu Decembrie, ştii bine, Ianuarie, prima-n calendar, Februarie, zis făurar,

Iarna soseşte la tine. Pentru noi aduce-n dar Luna cea scurtă-n calendar,
Brad împodobit, beteală, La geamuri poleite flori Vrea iarna numai pentru el
Moş Crăciun cu sănioară. Şi ger de-ngheaţă pe la nări. Şi-o-mbracă-n albul cojocel.
 Iarna vremea este mai re-
ce, fiind anotimpul cu cele
mai mici temperaturi: apele
îngheţă, iar câmpiile, dealu-
rile şi munţii se acoperă cu o
plapumă de zăpadă. În tim-
pul iernii natura se odihneş-
te. Încă din timpul toamnei
copacii îşi trag hrana din
frunze în trunchi şi rădăcini,
iar frunzele încep să se des-
prindă. Copacii nu mai cresc
iarna. Arborilor cu frunze
rezistente nu le pasă de frig
şi îngheţ. Bradul, pinul, mo-
lidul, afinul au frunzele groa-
se şi acoperite cu ceară, as-
pect care îi fac să fie mereu
verzi. Iarna sunt zilele cele mai scurte și nopțile cele mai lungi. Zăpada este o formă solidă de
precipitație - apă înghețată. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește
„ninsoare”. Zăpada este foarte benefică în agricultură. Stratul de omăt protejează culturile de
temperaturile scăzute ale iernii, iar topirea acestuia la începutul primăverii asigură un nivel
optim de apă.
 Iarna animalele şi păsările
găsesc puţine resurse de hra-
nă. Unele animale (arici, urşi)
se hrănesc din belşug toam-na,
iar apoi se retrag şi intră în
hibernare (dorm luni în-tregi,
deşteptându-se odată cu
venirea primăverii). Alte
animale intră în repaus (ve-
veriţa). Animalele care intră în
repaus sunt nevoite să se
trezească din când în când
pentru a căuta hrană. Insec-
tele se ascund sub pământ sau
sub scoarţa copacilor un-de
intră într-un fel de îngheţ, din
care se trezesc abia pri-măvara.
Nu toate păsările se refugiază
în ţinuturi mai cal-de. Cele care
rămân peste iarnă reţin un
strat de aer în pene, care le Hibernarea este o stare de inactivitate și de scădere a metabolismului, caracterizată printr-o
temperatură joasă a corpului şi respirație lentă. Unele animalele intră în starea de hibernanre
protejează îm-potriva frigului. iarna deoarece aprovizionarea cu alimente este limitată. Oamenii de ştiinţă au descoperit că în
timpul hibernării urşilor, pulsul încetineşte de la circa 55 de bătăi pe minut la doar 14.
 Iarna este anotimpul va-
canţelor la munte. Muntelui,
iarna îi rezervă o cantitate
dublă de zăpadă. An de an,
este îngropat de-a binelea
sub stratul gros de zăpada,
care cade din abundență.
Copacii de pe masivul înghe-
țat gem sub greutatea zăpe-
zii depuse. Crengile lor sunt
încărcate peste limită și se
apleacă tot mai mult spre
pământ. Atunci când vântul
își îndreaptă suflarea către
ei, se scutură, iar o avalanșă
de zăpadă se repede spre
pământ.

O avalanșă poate duce la vale mii de tone de zăpadă, precedată de o undă de șoc care
spulberă și strivește orice se află în calea ei. Avalanşele se înscriu printre cele mai dramatice
evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru populația montană din numeroase țări
ale lumii. Practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor.
 Iarna s-a lăsat şi peste sat.
Totul este alb, misterios,
grandios şi zăpada este din
abundenţă. Casele pitite sub
căciuli mari si albe sunt
înconjurate de un câmp de
cristal. Este un peisaj mirific:
covorul moale şi pufos de
zăpadă domină pământul.
Singurele urme de viaţă le
reprezintă copii zglobii și
fumul care se ridică de
asupra caselor.

Sanie se numește un vehicul cu tracțiune umană, animală sau autopropulsat, care are două
tălpi de lemn sau de metal, cu ajutorul cărora se deplasează prin alunecare pe zăpadă sau pe
gheață. La ţară, saniile sunt trase, de regulă, de cai. Plimbările cu sania trasă de cai fac parte din
oferta multor staţiuni turistice din ţara noastră.
 De îndată ce stratul de
zăpadă devine suficient pen-
tru săniuș, copii se îndreaptă
spre derdeluș. Înfofoliţi în
haine groase, alunecă cu
săniile pe zăpada bătătorită,
chiuind și țipând. Alţi copii
fac oameni de zăpadă, merg
la schi sau la patinoar. Cei
mai mici se bat cu bulgări de
zăpadă. Iarna este anotimpul
preferat de copii pentru că
pot face tot felul de năzdră-
vănii în zăpadă.

Derdeluşul este un loc în pantă unde se dau copiii cu săniuţa. În România, pe timpul iernii,
săniuşul rămâne în continuare unul dintre cele mai populare sporturi, atât în rândul copiilor, cât
şi în cel al adulţilor. Sania a apărut ca sport în secolul al XVIII-lea, când, lângă Sankt Petersburg,
Rusia, au fost organizate câteva competiții.
 Venirea Crăciunului repre-
zintă unul din cele mai aştep-
tate momente ale anului. El
este motiv de bucurie pentru
întreaga familie, prilej prin
care toţi cei dragi se adună în
jurul bradului de Crăciun.
Sub bradul frumos împo-
dobit Moş Crăciun aşează
cadourile pentru cei dragi.
Copii merg apoi la colindat.
Pe meleagurile românesti co-
lindele sunt foarte bine con-
servate mai ales în lumea sa-
tului unde nelipsite la acest
ceas de sărbătoare sunt um-
blatul cu capra, Steaua sau
Pluguşorul.
Moş Crăciun este un om bătrân, prietenos, care împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea
de Crăciun (24 spre 25 decembrie). Obiceiul de a redacta o scrisoare către Moș Crăciun este o
tradiție de Crăciun. Scrisorile de obicei conțin o listă de jucării pe care le doresc copiii și
confirmarea faptului că au fost buni.
 Poezii despre iarnă
Iarna În iarnă
de Tiberiu Jugănaru de Aurora Luchian

Iarna, cu papuci de gheaţă Cum soseşte ne şi pune

Şi cu tâmplele cărunte, Flori de chiciură pe ramuri
S-a pornit de dimineaţă Şi începe să adune
Lunecând din vârf de munte. Mici năsucuri pe la geamuri.

Cu alai de-mpărăteasă, În privelişti siderale

Pe drum de mărgăritar, Cerne stele hărnicuţă
Se prezintă viforoasă Şi ne face, colo-n vale,
Rupând foi din calendar. Neted drum de săniuţă.

S-a întors ursul pe-o parte, Nici vulpița cea șireată

Doarme în cojocul gros, N-a ieșit din vizuină.
Că e zi sau că e noapte, N-are fular, iar o gheată
Sforăie precum un moș! O pierdu printr-o grădină.

Iepurașu-nfometat Viforul s-a întețit,

Ar ieși să roadă scoarța, Robotind, troiene face,
Dar e ger și-a înserat, Tacticos ca într-un rit,
Iarna-i rea, o cotoroanță! Pune dealului cojoace.