Sunteți pe pagina 1din 10

Jocul didactic/jocul de rol și

dramatizarea în dezvoltarea limbajului


la copiii preșcolari
 
Apărută în cadrul comunicării umane din nevoia de comunicare, de transmitere a gândurilor, a sentimentelor şi a
experienţelor de viaţă, limba este învelişul material al gândirii, este unul dintre stimulentele apariţiei şi dezvoltării
conştiinţei. Limbajul se află în interdependenţă cu dezvoltarea gândirii.El stimulează dezvoltarea gândirii şi reflectă
nivelul şi calităţile acesteia.Ca principal mijloc de comunicare interumană, limbajul este un considerabil factor de
dezvoltare spirituală şi de progres social, astfel explicându-se rolul principal al acestuia în educarea şi formarea
personalităţii omului.
Limbajul se însuşeşte spontan, din primii ani de viaţă, în cadrul familial, apoi sistematic, în cadrul social.
Învăţământul preşcolar şi clasele întâi şi a II-a, considerate în curriculum-ul actual ciclul achiziţiilor fundamentale, clasele
a treia – a şasea – ciclul de dezvoltare, clasele a şaptea şi a opta – ciclul de observare şi orientare etc.
Grija pentru educarea limbajului la copii trebuie să constituie o preocupare permanentă a părinţilor şi mai ales a
educatoarelor.
Particularităţile vorbirii preşcolarilor sunt legate, în primul rând, de vârsta acestora. Limbajul se dezvoltă şi
progresează ca un continuum la copil, iar nouă, educatoarelor, ne revine sarcina de a organiza şi planifica experienţele de
limbaj ale fiecăruia, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare.
Necesitatea procesului de îndrumare consecventă a educării limbajului la această vârstă prezintă argumente de
ordin psihologic şi pedagogic. Argumentele de ordin pedagogic subliniază rolul hotărâtor pe care îl au influenţele
sistematice asupra dezvoltării vorbirii copiilor, cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul de
vorbire, de modelele de exprimare oferite de adulţi (îndeosebi aceia care reprezintă pentru copii persoane semnificative
– părinţi, educatoare).
În acest context, eficienţa influenţelor educative este în strânsă legătură cu momentul în care se aplică şi cu nivelul
calificării persoanelor puse să le aplice. Argumentele de ordin psihologic scot în evidenţă faptul că vârsta preşcolară este
o etapă hotărâtoare în instruireacorectă a vorbirii datorită modificărilor cantitative şi calitative care vizează însuşirea
pronunţiei corecte a tuturor fenomenelor, constituirea lexicului de bază, apariţia limbajului interior, diversificarea
formelor de comunicare, intensificarea funcţiilor cognitive ale limbajului, asimilarea în practica curentă a structurii
gramaticale etc.
În învăţământul preşcolar, activitatea principală trebuie să fie jocul. Acesta se regăseşte în toate etapele activităţilor
organizate şi desfăşurate cu copiii: în etapa jocurilor la alegere, în etapa activităţilor dirijate, obligatorii (comune) şi în
activităţile de după-amiază (grădiniţe cu program prelungit şi săptămânal).
Demersul metodico-ştiinţific întreprins în această lucrare are drept ipoteză faptul că: prin activităţile sale
specifice şi în primul rând prin joc, grădiniţa oferă copiilor spaţiul şi condiţiile optime pentru educarea
limbajului, pentru flexibilizarea comunicării, pentru accesul nelimitat în sfera vocabularului.
,,Jocul este activitatea umană conştientă; are caracter universal, permanent şi polivalent” (Mitu, Antonovici, 2005,
16).
Jocul didactic este un ,,tip de joc prin care educatorul consolidează, precizează şi verifică cunoştinţele predate
copiilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe. Conţinutul, sarcina didactică (problema intelectuală), regulile şi acţiunile de
joc (ghicire, surpriză, mişcare etc.) conferă jocului didactic un caracter specific, înlesnind rezolvarea problemelor puse
copiilor” (Dicţionar de pedagogie, 1979, 241).
Ceea ce caracterizează, în esenţă, jocul didactic este aceea că el îmbină într-un tot unitar şi armonios atât sarcini
specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării.
În literatura de specialitate, jocul didactic este desemnat ca cel mai eficient mijloc de instruire şi educare, fiind
folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi.
Jocul didactic are drept scop, pe de o parte instruirea copiilor într-un domeniu al cunoaşterii, iar pe de altă parte –
sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin utilizarea unor elemente distractive, caracteristice jocului,
facilitează atingerea scopului formativ-educativ urmărit şi, împreună cu celelalte activităţi frontale, exercită o puternică
influenţă asupra copilului în vederea pregătirii sale pentru şcoală.De asemenea, jocul didactic prezintă avantajul că se
poate adresa întregii grupe, unui grup sau chiar unui copil.,,Jocul didactic constituie activitatea cea mai firească, cea mai
eficientă în dezvoltarea multilaterală a copilului, în perceperea şi înţelegerea lumii înconjurătoare, în stimulareadorinţei
preşcolarului de a cunoaşte şi de a-şi exprima gândurile şi impresiile. Toate acestea potenţează considerabil valoarea
educativă a jocului didactic pentru dezvoltarea vorbirii” (Damşa, Damşa, Ivănuş, 1996, 61).
Folosind jocul didactic ca formă de activitate, educatoarele realizează instruirea şi educarea copiilor, le dezvoltă
vorbirea necesară în procesul comunicării şi cunoaşterii, le perfecţionează exprimarea, corectează pronunţia, le
îmbogăţeşte vocabularul şi-i ajută pe copii să-şi însuşească în mod practic structura gramaticală a limbii conform
obiectivelor cadru pentru ,,Educarea limbajului” (,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”,
2000, 35) şi anume:
 Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.
În prezenta lucrare am arătat importanţa pe care o reprezintă evoluţia jocului în activitatea copilului preşcolar.
Lucrarea a reprezentat un studiu asupra influenţei jocului, în dezvoltarea copilului a vârsta preşcolară. Obiectivele
urmărite pe tot parcursul lucrării au fost atinse, am venit în întâmpinarea lor atât cu argumente de ordin teoretic cât şi
metodologic. De asemenea, această lucrare a încercat să ofere o vedere de ansamblu asupra copilăriei.
Jocul ne permite să urmărim multilateral copilul, în acelaşi timp în viaţa sa motorie, afectivă, socială şi morală.
În urma acestei cercetări, analizând grupul de copii prin prisma unui test am aflat foarte multe despre fiecare copil în
parte ,,cât?, unde?, cum?, ce?, cu cine se joacă?’’. Astfel, cunoscându-i mai bine, atât în ceea ce privesc dorinţele cât şi
nevoile lor, am să încerc înurmătoarea mea activitate să le îndeplinesc cât este posibil unele dintre doleanţele exprimate de
ei în test, să facilitez întemeierea unor relaţii interpersonale mai trainice şi mai puternice şi mai ales includerea în grupul
de copii şi pe acei copiii respinşi din diferite motive, iar acest lucru se poate realiza cel mai uşor prin joc.
Perioada de trei-şapte ani este foarte importantă în formarea personalităţii copilului, fiind treapta de bază a ,,eu-lui’’
cognitiv, afectiv-motivaţional şi volitiv caracterial.
Prin intrarea copilului în grădiniţă, sfera relaţiilor interpersonale se extinde, preşcolarul devine obiectul unor variate
influenţe, mai complexe şi mai bine organizate. Prin conţinutul lor, dar şi prin formele de organizare, activităţile de toate felurile
din grădiniţă au un rol important în dezvoltarea acestor relaţii bazate pe normele de comportare corespunzătoare.
Între aceste activităţi, ponderea cea mai mare o au jocurile, deoarece ele dau posibilitatea valorificării modului de înţelegere
a relaţiilor sociale, a transformărilor şi aplicării în forme variate a acestuia în viaţa de zi cu zi.
Prin joc se îmbunătăţeşte viaţa afectivă şi cognitivă a copilului, se dezvoltă curiozitatea, se formează priceperi, deprinderi
de muncă fizică şi intelectuală, se dezvoltă procesele psihice.
Din îmbinarea raţională a jocului cu elemente ale învăţării se produc însemnate schimbări în natură şi în structura
proceselor psihice.
Practicarea jocului în grădiniţă în condiţii cât mai bune de timp, spaţiu şi mai ales de îndrumarea pedagogică, contribuie la
finalizarea în mod corespunzător a funcţiei social -educative a grădiniţei.
Jocul este o activitate de tip fundamental, cu rol hotărâtor în evoluţia copilului, constând în reflectarea şi reproducerea vieţii
reale într-o modalitate propie copilului, rezultat al interferenţei dintre factorii bio-psiho-sociali. Cu ajutorul acestuia am reuşit să
creez o legătură cât mai strânsă între copil şi mediul social.
Consider că prin joc dezvoltarea intelectuală este puternic influenţată, în sensul dobândirii de noi cunoştinţe pe de o parte
şi a diversificării acţiunilor mintale pe de altă parte.
Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative, a capacităţilor de creeare a unor sisteme de imagini generalizate
despre obiecte şi fenomene, posibilitatea de a opera mental cu reprezentări după modelul acţiunilor concrete cu obiectele în
timpul jocului.
Pătrunderea copiilor în universul raporturilor de convieţuire a oamenilor se realizeazătot prin intermediul jocului. Am
observat că prin aceste jocuri copiii capătă simţul răspunderii, învaţă să respecte unele reguli obligatorii, i se formează
conştiinţa, i se educă simţul estetic, se iniţiază în tainele frumosului şi învaţă să îl creeze.
Noi, educatoarele, avem datoria de a încuraja tendinţa firească a copiilor, de a practica jocurile specifice vârstei lor, să
intervină când e cazul şi să contribuie la îmbogăţirea conţinutului lor, să transforme jocurile individuale în jocuri colective şi să
menţină interesul de a duce la bun sfârşit jocul început.
Pentru că jocul didactic să dea rezultate, una din condiţiile esenţiale este buna lui pregătire. Deci oricare ar fi tipul
de joc (ca activitate organizată, ca moment al unei lecţii, ca metodă), această impune propunătorului respectarea unor
cerinţe metodice specifice jocului: pregătirea şi organizarea clasei pentru joc, explicarea şi fixarea jocurilor, urmărirea
executării lui de către copii, aprecierea rezultatelor.
În această lucrare am încercat să sintetizez într-un mod cât mai eficient jocul didactic care depinde în cele mai multe
cazuri de efectul în care propunătorul ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent, de
felul în care ştiu să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare al copiilor prin întrebări, răspunsuri, indicii, explicaţii,
aprecieri. Unul dintre cele mai importante roluri ale jocului este acela că el realizează trecerea de la o activitate
fundamentală de joc prin perioada preprimară la o treaptă superioară - învăţarea. Ca educatoare am trăit mulţumirea
de a colabora eficient cu familia, determinându-i să aprecieze real grădiniţa ca un factor decisiv în formarea
copilului ca om.
Copilul, acest univers mic, care ne este dat nouă, dascălilor să-l cunoaştem, să-i pătrundem tainele, să-i explorăm
,,zăcămintele’’, să-i dăm strălucirea necesară pentru a răspândi la rându-i lumină, necesită multă atenţie în ceea ce
priveşte cultivarea limbajului oral – scris.
În învăţământul preşcolar, învăţarea este activitatea centrală ce solicită întreg potenţialul psihic şi fizic al copilului.
Împreună - cadre didactice, oameni de ştiinţă, cercetători – avem de înfăptuit o sarcină
importantă, aceea de a descoperi, experimenta şi promova cele mai potrivite structuri, formule şi soluţii, pentru a face
din şcoala românească o instituţie care să valorifice în cel mai înalt grad, disponibilităţile spirituale în etapa actuală,
să asigure o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii.
Pentru aceasta, se impune din partea tuturor educatorilor, alături de pasiune şi răspundere profesională,
racordarea permanentă a preocupărilor la cerinţele învăţământului actual.
Având în vedere că aptitudinile şi deprinderile nu se dezvoltă automat, odată cu maturizarea biologică, ci este
necesară o intervenţie specială, timpurie, sistematică şi relevantă, orice cadru didactic trebuie să-şi evalueze cu
maximă responsabilitate şi pertinenţă misiunea formativă pe care o deţine.
 
 

S-ar putea să vă placă și