Politica externă a României.

Relaţiile
sovieto-române între 1918 şi 1940.
 Termeni:
• Asistență mutuală- înțelegere politică- militară
între două sau mai multe state pentru apărare
comună împotriva unui atac armat.
• Pact- tratar internațional, bilateral sau multilateral,
privind relațiile politice între state, încheiate în
special în scopul menținerii păcii sau al colaborării
între semnatari.
• Statu-quo- expresie latină cu sensul ”situație în
care”ce definește în dreptul internațional o stare de
fapt sau de drept ce există sau a existat la un
anumit moment și pe care părțile vor s-o mențină.
• PARÁFĂ, parafe, s. f. 1. Ștampilă cu iscălitura sau
cu numele cuiva (prescurtat sau cu inițiale);
ștampilă a unei instituții. ♦ Iscălitură
(prescurtată) pusă pe un act.
• PARAFÁ, parafez, vb. I. Tranz. 1. A semna prin
parafă (1), a întări un act prin semnătură cu
parafă. ♦ Spec. A pune o semnătură
(prescurtată) pe proiectul unui tratat
internațional prin împuterniciții statelor care l-
au negociat ca dovadă a acordului părților
asupra proiectului respectiv.   
Formulați un eveniment
istoric pentru România și
datat cu anul 1918.
Formulați obiectivele politicii
externe românești după
1918.
 Obiectivele politicii externe românești

• Recunoașterea internațională a Marii

Uniri;
• Apărarea păcii și statu-quo-ului teritorial;
• Stabilirea de raporturi normale cu toți
vecinii;
• Democratizarea relațiilor internaționale,
ceea ce presupunea respectarea și
aplicarea principiului agalității între state,
indiferent de mărimea și forța lor militară.
• Explicați termenul: sistemului
Versailles.
• Numiți tratatele componente a
acestui sistem.
• Care din aceste tratare se referă
și la teritoriul României după
1918.
 Recunoașterea internațională a Marii Uniri.
• Tratatul de la Saint- Germain- En- Laye din 10 septembrie
1919 (Austria a renunțat în favoarea României la toate
drepturile și titlurile ei asupra părții din vechiul ducat al
Bucovinei).
• Tratatul de la Neuilly- sur- Seine din 27 noiembrie 1919 a fost
fixată granița României cu Bulgaria existența pînă la 1 august
1914.
• Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 a stabilit hotatele
dintre România și Ungaria, România și Iugoslavia.
• Tratatul de la Paris (România, pe de o parte, și Marea
Britanie, Franța, Italia, și Japonia, pe de alta) din 28 octombrie
1920 a fost recunoscut dreptul României asupra Basarabiei.
• URSS n-a recunoscut unirea Basarabiei.
 România și viața politică a Europei

• 1919- România devine membru fondator al Societății Națiunilor,

contribuind la crearea unui regim de securitate european, care
urma să garanteze menținerea statu-quo- ului în Europa.
• 1921- semnarea Convenției de alianță defensivă și Convenția
militară româno- polonă.
• 1921- Constutuirea Micii Înțelegeri (România, Cehoslovacia și
Iugoslavia).
• 10 iunie 1926- semnarea la Paris a Convenție româno- franceză
de prietenie și arbitraj.
• 6 septembrie 1926- România a semnat cu Italia un pact de
prietenie și colaborare.
• 9 februarie 1934- semnarea Pactului Înțelegeii Balcanice
(România, Iugoslavia, Grecia și Turcia).
 România și sistemul de securitate colectivă. Alianțele politico-
militare (regionale)

Algoritm:
• Denumirea alianței;
• Data constituirii;
• State membre;
• Scopul;
• Modul de constituire.
MICA ÎNȚELEGERE ÎNȚELEGEREA BALCANICĂ
1921 1934
România România
Iugoslavia Iugoslavia
Cehoslovacia Grecia
Turcia

Păstrarea statu-quo- ului teritorial, Menținerea hotarelor

asigurarea păcii și securității în Europa
centrală și de Sud- Est în corespundere
cu principiile Ligii Națiunilor (în doc. din
manualul de alternativă și testul de
examen: Contracararea politicii
revizioniste a Ungariei).
existente în Balcani ( în
testul de examen:
Contracararea politicii
revizioniste a Bulgariei).

Realizată prin acorduri bilaterale 23 Semnată la Atena la 9

aprilie- 7 iunie 1921. februarie 1934.
 Relațiile româno- sovietice
• 1920- conferința de la Varșovia;
• 1922- conferința de la Geneva;
• 1924- conferința de la Viena;
• 4 septembrie 1928- aderarea României la Pactul
Kellogg- Briand;
• 9 februarie 1929- semnarea Protocolului de la Moscova(
semnat de URSS, Polonia, Estonia, Letonia și România,
ulterior la el aderînd Turcia, Iranul și Lituania);
• 4 iulie 1933- România și URSS semnează Convenția de la
Londra privind definirea agresorului;
• Iunie 1934- reluarea relațiilor diplomatice dintre URSS și
România;
• 1936- parafarea Protocolului de asistență mutuală
sovieto- român, la Montreux (Elveția).
 Eșecul securității colective
• România a mizat mult pe sistemul de alianțe și a
acordat mai puțină atenție pregătirii militare
(cheltuielile pentru înarmare- doar 13,29% din
bugetul statului).
• O dată cu expansiunea fascismului și
comunismului în Europa, echilibrul dintre Marile
Puteri europe s-a dereglat, iar sistemul de
securitate colectivă s-a prăbușit. În 1938, Hitler,
prin așa- numitul Anschliiss, anexează Austria.
Prin Acordul de la Miinchen din 29-30 septembrie
1938, apoi și prin dezmembrarea definitivă a
Cehoslovaciei România a pierdut un aliat
credincios. Aceasta a însemnat și destrămarea
Micii Înțelegeri.
Test subiectul II.
Itemul 1-7
 Tema pentru acasă:
• Politica externă a României. Relaţiile sovieto-române între
1918 şi 1940 (pag. ).
• Test subiectul II. Itemul 1-7 ( în scris).
• Testul coerent.