Sunteți pe pagina 1din 28

Poluarea mediului

-tipuri, măsuri,
prevenire, efecte
:
“ Protecţia mediului înconjurător a apărut ca
problemă a omenirii numai în zilele noastre,
respectiv atunci când omul a cucerit întregul
spaţiu al Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogăţiile şi
resursele de energie au fost afectate în aşa
măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a
unora dintre ele.”
Combaterea poluării mediului stă în puterea
noastră.
Problemele de protecţie a
mediului sunt deosebit de
complexe şi vizează toate
sectoarele de activitate:
economice, sociale şi politice.
Fără ocrotirea mediului nu se poate
asigura dezvoltarea durabilă.

• Protecţia mediului condiţionează


dezvoltarea durabilă la nivelul Uniunii
Europene.
Poluarea solului
» Este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri
, patogeni (organisme care provoacă boli), sau
materiale radioactive, metale grele care pot afecta
viaţa plantelor şi animalelor.

• Solul poate fi poluat :

-direct, prin deversări de deșeuri pe terenuri, sau


din îngrășăminte și pesticide aruncate pe terenurile agricole;

-indirect, prin depunerea agenților poluanți ejectați inițial în


atmosferă,apa ploilor contaminate cu agenți poluanți “spălați”
din atmosfera contaminată,inflitrarea prin sol a apelor
contaminate.
Poluarea solului mai are loc prin
• depozite de gunoaie,
• deşeuri şi reziduuri organice de la
:
industria alimentară şi uşoară,
• dejecţii animale şi umane,
• eroziune şi alunecări de pământ,
• sărăturare,
• exces de apă,
• exces sau carenţă de elemente
nutritive,
• compactare, inclusiv formarea de
cruste,
• acoperirea solului cu sedimente
produse prin eroziune,
• pesticide,
• agenţi patogeni contaminanţi.
Măsuri de protecţie împotriva poluării
solului
• - colectarea igienică a reziduurilor
menajere în recipiente speciale
• - îndepărtarea organizată şi la
perioade cât mai scurte a reziduurilor
• colectate în afara localităţilor
• - depozitarea controlată sau tratarea
corespunzatoare a reziduurilor
• îndepărtate prin neutralizarea lor
• - utilizarea în agricultură ca
ingraşământ natural a reziduurilor
• - incinerarea reziduurilor uscate
• - recuperarea şi reutilizarea
(reciclarea) reziduurilor
Poluarea aerului
Este un amestec de monoxid
de carbon şi compuşi
organici din combustia
incompletă a
combustibililor
fosili(cărbunii şi dioxidul de
sulf de la impurităţile din
combustibili)

În timp ce smogul
reacţionează cu oxigenul,
acizii organici şi sulfurici se
condensează sub formă de
picături, înteţind ceaţa.
Sursele de poluare ale aerului
Aerul este poluat natural în urma:
• prafulului cosmic;
• căderii meteoriţilor;
• activităţii vulcanilor;
• incendiilor vegetaţiei;
• furtunilor de nisip;
• eroziunii solului;
• descompunerii materiei organice.
Sursele artificiale de poluare sunt:
• Industria;
• Transporturile;
• Agricultura ;
• Gospodăriile.
Cauzele poluarii
atmosferice și principalii poluanti
În fiecare an dezvoltarea industriei generează
miliarde de tone de materiale poluante care sunt
eliberate în atmosferă.

Poluanţii primari sunt emanaţi direct în atmosferă,


de exemplu dioxidul de sulf, particulele de
funingine şi oxizii de azot. Poluanţii secundari sunt
produşi prin reacţii între poluanţii primari.
POLUANŢI
 Funinginea, monoxidul d
e carbon,
dioxidul de sulf şi oxizii d
e azot sunt
poluanţii primari produşi
în principal prin
arderile de combustibili fo
sili în centralele
energetice, precum petrolu
l şi cărbunele. În
fiecare an peste 1 miliard
de tone de astfel
de materiale intră în com
poziţia atmosferei
prin aceste procese.
Combustia cărbunelui, a
petrolului și a
benzinei este răspunzatoa
re pentru
majoritatea poluantilor a
tmosferici. Alte
materiale poluante pot av
ea drept sursă de
emitere industria metalelo
r (fier, zinc,
plumb, cupru), rafinăriile
petrolifere,
uzinele de ciment.
MĂSURI DE PROTECŢIE

ÎMPOTRIVA POLUĂRII AERULUI:

 - exploatarea raţională a instalaţiilor tehnologice selecţionate


pentru o anumită producţie ca fiind cele mai puţin poluante;
 - recuperarea şi valorificarea substanţelor reziduale utilizabile;
 - amplasarea surselor de poluare bazată pe un studiu ştiinţific al
consecinţelor pe care le are situarea într-o anumită ambianţă
geoclimatică;
 - adoptarea de sisteme şi mijloace de transport cât mai puţin
poluante.
POLUAREA APEI

Poluarea apei este contaminarea cu diverse


substanţe poluante cum ar fi îngrăşăminte chimice,
pesticide, deşeuri sau resturi de plante descompuse.

Poluanţi ai apei

 Produse petroliere
 Pesticide şi ierbicide
 Metalele
 Deşeurile
 Cantităţile excesive de materie organică
 Poluarea termală
SURSELE DE POLUARE ALE APEI
 Levigarea nitraţilor din îngrăşăminte
-folosirea exagerată a îngrăşămintelor
chimice pe bază de nitraţi în
agricultură duc la creşterea
concentraţiei de nitraţi în apele
subterane şi de suprafaţă;
 Folosirea pesticidelor
-în agricultura europeană se folosesc peste
600 de pesticide diferite( incluzând şi
erbicidele,fungicidele şi insecticidele);
 Acidificare
- se produce din cauza depunerilor
compuşilor de sulf şi nitrogen în
atmosferă şi a pesticidelor;
 Poluarea cu metale grele
-datorită industriei şi a minelor în ape
ajunge cadmiul,mercurul, iar râul
Săsar în Baia Mare are în ape
cupru,zinc şi mangan.
Un efect al poluarii apelor, deosebit de
grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si
'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii
fertilitatii acestora prin aport de elemente
nutritive(fosfati si nitrati).Putin cate putin,
lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare.
Poluarea chimica a apelor afecteaza
fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit,
dupa natura agentului contaminat.
Fitoplanctonul este puternic afectat de
numeroase pesticide, mai ales erbicide.
MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
POLUĂRII APEI

 - interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua


apa ;

 - organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale;

 - construirea de staţii de epurare;

 - construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale
întreprinderilor industriale;

 - înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele


reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează radionuclizi;

 - controlul depozitării reziduurilor solide .


POLUAREA FONICA

Reprezintă expunerea
oamenilor sau a animalelor la
sunete ale căror intensităţi sunt
stresante sau care afectează
sistemul auditiv.
Deşi sunetele puternice sau
înspăimântătoare fac parte din
natură, în ultimele două secole
zonele urbane şi industriale au
devenit extrem de zgomotoase.
Cea mai mare parte din poluarea
fonică provine de la automobile,
trenuri şi avioane. Unele aparate
casnice, instrumente muzicale şi jucării
pot fi la fel de zgomotoase ca şi
pocnitorile si armele de foc.
Muzica atunci când este ascultată la
volum ridicat în căşti poate afecta
urechea internă.

Majoritatea cazurilor de boală s-au


înregistrat la locul de muncă, unde
lucrătorii nu pot evita expunerea la
sunetele de intensităţi ridicate, şi dacă
această expunere este îndelungată
pericolul este iminent.
MANAGEMENTUL POLUĂRII
SONORE AR TREBUI SĂ:
 monitorizeze expunerea omului la zgomot;
 să controleze sursele de poluare sonoră şi nivelul de
imisii în special în zone specifice (şcoli,spitale, zone
rezidenţiale, locuride joacă)
 să ţină cont de consecinţele zgomotului la planificarea
teritorială a transportului;
 să introducă sisteme de control a efectelor adverse
asupra sănătăţii;
 să evalueze eficienţa politicilor de diminuare a
zgomotului;
 să adopte un ghid pentru zgomotul public, în vederea
protejării sănătăţii populaţiei.
EFECTELE POLUARII MEDIULUI
 Efectele indirecte ale poluării constau însă şi din influenţele
asupra faunei şi florei, care uneori sunt mult mai sensibile decat
organismul uman la actiunea diverşilor poluanţi. Se ştie astfel ca
animalele, păsările, insectele, unele organisme acvatice, ca si
plantele suferă influenţa poluanţilor până la dispariţia sau
distrugerea lor.
 Cunoasterea acestor efecte ale poluării mediului asupra
sănătăţii a condus la necesitatea instituirii unor măsuri de
protecţie a mediului înconjurător. S-a afirmat ca toate efectele
asupra sănătatii oamenilor arătate mai sus sunt rezultatul ruperii
echilibrului dintre organismul uman şi mediul înconjurător. În
anumite situaţii de poluare s-au înregistrat numeroase cazuri de:
bronhopneumopatii, bronşite, cancer pulmonar (poluarea
aerului), febra tifoidă, dizenteria, holera, poliomielita, hepatita
epidemică, amibiaza, lambliaza,fascioloza, intoxicaţii (poluarea
apei).
STOP
POLUARII !!
Omul, cel care a învăţat să stăpânească natura
trebuie să înveţe şi să se autostăpânească, să fie
doar prieten cu natura, nu şi duşmanul acesteia.

Pentru un viitor ecologic, trebuie să ţinem cont de


principiul celor 3 R: reducerea, refolosirea şi reciclarea
materialelor !
CALENDAR ECOLOGIC
DATA SEMNIFICAŢIE
2 FEBRUARIE Ziua Mondială a Zonelor Umede, Convenţia
Ramsar
15 Martie-15 Aprilie Luna Pădurii
22 Martie Ziua Mondială a Apei
23 Martie Ziua Mondială a Metrologiei
1 Aprilie Ziua Păsărilor
17 Aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii
22 Aprilie Ziua Pământului
24 Aprilie Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de
Laborator
10 Mai Ziua Păsărilor şi Arborilor
15 Mai Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă
CALENDAR ECOLOGIC
24 Mai Ziua Europeană a Păsărilor
5 Iunie Ziua Mediului
8 Iunie Ziua Mondială a Oceanelor
17 Iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării
21 Iunie Ziua Soarelui
29 Iunie Ziua Dunării
11Iulie Ziua Mondială a Populaţiei
9 August Ziua Grădinilor Zoologice
16 Septembrie Ziua Internaţională Stratului de Ozon
18 Septembrie Ziua Mondială a Geologilor
23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei
26 Septembrie Ziua Mondială a Munţilor Curaţi
CALENDAR ECOLOGIC
1 Octombrie Ziua Mondială a Habitatului
4 Octombrie Ziua Mondială a Animalelor
8 Octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor
Naturale
16 Octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei
17 Octombrie Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei
31 Octombrie Ziua Internaţională a Mării Negre
8 Noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane
10 Noiembrie Ziua Drepturilor Omului
URMĂTOAREA LISTĂ ARATĂ CÂT TIMP ESTE NECESAR PENTRU CA DIFERITE DEŞEURI SĂ
SE DESCOMPUNĂ
 Uleiul vegetal - de la 3 la 4 săptămâni
 Hârtie - de la 3 săptămâni la 2 luni
 Fibre naturale - de la 1 la 5 luni
bumbac, pânză de in
 Frânghie - de la 3 la 14 luni
 Şosete de lână - 1 an
 Celofan - de la 1 la 2 ani
 Lemn - de la 2 la 3 ani
 Piele - de la 3 la 5 ani
 Lemn vopsit - de la 12 la 15 ani
 Cutie de conservă - de la 10 la 100 ani
 Plastic, vinil - 500 ani sau mai mult
 Sticlă, ceramică, - timp nedeterminat
porţelan

S-ar putea să vă placă și