Sunteți pe pagina 1din 14

PROCEDURI CORECTE PENTRU

ANCORARE SI ACOSTARE.
ANCORAREA,STATIONAREA LA
ANCORA, ACOSTAREA SI
PLECAREA DE LA CHEU A
NAVEI
1.MANEVRA NAVEI DE ANCORARE

• 1.1 Conditii de indeplinit pentru ca un loc sa fie


considerat “bun pentru ancorare”
• -sa aiba adancimi suficient de mari in raport cu Tmax al navei
• -fundul apei sa fie favorabil fixarii(smulgerii)ancorei
• -panta fundului apei sa fie corespunzatoare pentru ca ancora sa nu
grapeze
• -sa permita o aterizare(plecare) sigura la(de la) coasta in conditiile
actiunii unui vant dominant si a agitatiei marii
• -sa constituie un bun adapost in conditii de vreme rea
• -sa dispuna de amenajari de navigatie adecvate
• -sa ofere un spatiu suficient in cazul in care ancora grapeaza

• 1.2 Pregatiri la bord pentru ancorare


• -adunarea personalului echipat corespunzator, conform rolului,la postul
de manevra,cu materialele necesare
• -verificarea mijloacelor de comunicatie post demanevra-comanda de
navigatie
• -balansarea balansarea instalatiei de forta(vinci,cabestan) “in gol”
• -pregatirea instalatiei de forta pentru manevra de ancorare,astfel:
• 1-se verifica strangerea franelor vinciului
• 2-se decupleaza barbotinul ancorei care nu se fundariseste
• 3-se cupleaza barbotinul ancorei care se fundariseste
• 4-se desface frana barbotinului ancorei care se fundariseste , stopa si
botul lantului de ancora(prin virarea usoara a lantului)
• 5-se scoate fusul ancorei din nara de ancora
• 6-se strang franele si se decupleaza barbotinul de pe axul vinciului
• 7-se elibereaza progresiv barbotinul care antreneaza lantul ancorei la
comanda “FUNDA”
• 8 –pe timp de zi se arboreaza bula de ancora iar pe timpul noptii se
aprind luminile de ancora conform COLREG

• 1.3Efectuarea manevrei de ancorare


• Manevra de ancorare se poate efectua:
• -cu o singura ancora(cu viteza “inainte”/”inapoi” );cu doua ancore(“in
barba”,”prin afurcare”,”ambosare”);cu trei ancore(“in laba de
gasca”)cu patru ancore(navele care efectueaza misiuni de salvare);cu
sase ancore(navele care dragheaza)
• 1.4 Stationarea navei la ancora-masuri ce trebuie luate la
inrautatirea vremii
• -intr-o rada sigura nava poate fila lant la apa daca spatiul de evitare este
suficient,sau poate stationa avand ancorele in barba/afurcat
• -intr-o rada nesigura ,nava TREBUIE sa se indrepte spre largul marii si sa tina “la
capa”; daca vremea se inrautateste brusc , nava poate chiar sa abandoneze
ancora

• 2 MANEVRA DE PLECARE A NAVEI DE LA ANCORA

• 2.1Pregatirea navei de plecare,operatiuni:


• -verificarea si balansarea instalatiilor de propulsie,de ancorare si de guvernare
-verificarea aparaturii de navigatie,a luminilor de navigatie,a mijloacelor de
comunicatie si de semnalizare acustica si optica
-inchiderea portilor etanse,amararea obiectelor pe punte ,in compartimente
-verificarea mijloacelor de salvare,de vitalitate si de stins incendii


• 2.2Pregatirea instalatiei de ancorare,operatiuni:
• -controlul uleiului in vinciul(cabestanul)de ancora
• -conectarea tabloului vinciului la tabloul principal de distributie energie
electrica de pe nava
• -conectarea controlerului la tabloul vinciului
• -decuplarea barbotinelor
• -desfacerea franelor si balansarea “in gol” a vinciului
• -cuplarea barbotinului lantului ce urmeaza a fi virat
• -desfacerea stopei lantului care se vireaza
• -deschiderea valvulei instalatiei de spalare a lantului
• si pornirea pompei de pe coverta
• -verificarea mijloacelor de comunicatie cu comanda de navigatie

• 2.3Manevra de virare a ancorei


• Etapele manevrei de ridicare a ancorei la post de mare:
• -apropierea navei de verticala ancorei
• -smulgerea ancorei
• -ridicarea ancorei la suprafata si punerea ei la post
• Comunicarea COMANDA DE NAVIGATIE-POSTUL DE MANEVRA se
face prin VHF sau prin statia de convorbiri interioare
• Exemple de rapoarte: “Manevra prova gata de manevra”, “Lantul de
ancora intinde inainte/inapoi/la pic”, “Ancora s-a smuls”, “Ancora la
suprafata”, “Ancora este la post de mare”
• Se indica continuu cu pavilionul(lanterna) ziua(noaptea) directia,pozitia si
felul cum intinde lantul
• Se anunta la comanda de navigatie lungimea lantului ramas la apa prin
“baterea cheilor”cu clopotul astfel:-1cheie de lant=bataie dubla(bang-
bang); -1/2 cheie de lant=bataie simpla(bang)
• Dupa ridicarea ancorei la post,operatiuni:
• -se opreste pompa de pe coverta
• -se face ordine pe teuga si se verifica pozitiile
stopelor,boturilor,franelor,obturatoarelor narilor de ancora si ale celor de
put de lant
3.MANEVRA DE ACOSTARE A NAVEI LA CHEU(I)

• 3.1Generalitati
• Metodele clasice de acostare:
• -acostarea cu bordul la cheu fara(cu) utilizarea ancorei(ancorelor)
• -acostarea cu pupa la cheu fara(cu)utilizarea ancorei(ancorelor)
• Se cunosc si cazuri particulare de acostare a navei:
• -cu bordul la o nava deja acostata(dana dubla)
• -cu bordul la o nava ancorata/in deriva / in mars
• -cu prova la cheu(mai rar)

• 3.2 Pregatiri la bordul navei in vederea acostarii


• -balansarea instalatiei de forta(vinci,cabestan)
• -pregatirea instalatiei de ancorare
• -pregatirea paramelor pentru legarea navei(se scot gasele paramelor
prin narile de parapet si se aduc pe punte)
• -se pregatesc bandulele
• -se verifica instalatia de guvernare si mijloacele de comunicatie
• -se anunta cartul la masini despre manevra de acostare
• -se numeste timonierul cel mai experimentat pentru a participa la manevra
• -se verifica daca pe cheu sunt marinari care sa asigure manevrarea
paramelor de legatura(in caz contrar se lasa la apa o barca al carei
armament asigura aceasta manevra)

• 3.3Legaturile navei
• Cand nava este acostata cu bordul va avea date la babalele de pe cheu
urmatoarele legaturi :
• -parama de etrava;parama prova;traversa prova;springul prova
• -parama de etambou;parama pupa;traversa pupa;springul pupa
• In functie delungimea navei,deplasamentul si tonajul navei,suprafata
velica a navei,situatia meteo-hidrologica pe timpul stationarii si specificul
locului de stationare(cheu,ponton,dana dubla,geamanduri)mai pot fi date
si alte legaturi: -spring centru prova,spring centru pupa,spring prova
inainte,spring prova inapoi,spring pupa inainte,spring pupa inapoi
• Cand nava stationeaza cu pupa :
• In prova va avea una sau doua ancore fundarisite,iar la pupa va avea
• urmatoarele legaturi: -mustata babord,dublinul pupa,mustata tribord;in
plus navele vor avea date si traverse la prova , de la o nava la alta,cand
navele stationeaza in formatie(una langa alta)
• Cand nava stationeaza la doua geamanduri:- ancora din vant(Tb,Bb)
dublinul prova,dublinul pupa
• Cand nava stationeaza la patru geamanduri:-ancora din vant,dublinul
prova Tb,dublinul prova Bb,dublinul pupa Tb,dublinul pupa Bb
• Navele tancuri petroliere pot fi ancorate si legate in sistemul”Single
Buoy Mooring (SBM)” sau in sistemul “Multi Buoy Moorings (MBM)”

• 3.4 Manevra de acostare cu bordul a unei nave cu o


singura elice ,pe calm atmosferic
• Fazele acostarii navei:
• 1-pregatiri la bord in vederea acostarii navei(se desfasoara inainte de
intrarea navei in port)
• 2-intrarea navei in port cu viteza de siguranta
• 3-orientarea navei cu prova spre locul de acostare, astfel:
• a)intr-un unghi de 5-10grd.,daca se acosteaza cu bordul ce corespunde
sensului de rotatie a elicei
• b)intr-un unghi de 20-30grd. , daca se acosteaza cu bordul opus
sensului de rotatie a elicei
• 4 –stoparea masinii ,in momentul cand nava este pe punctul de
acostare
• 5-trimiterea la cheu a paramei prova si a springului prova prin baterea
bandulei
• 6-folosirea masinii si carmei pentru apropierea si legarea si a pupei la
cheu
• 3.5 Acostarea navei cu o singura elice in conditii de
vant intens:
• -dinspre larg –este o manevra relativ usoara;se recomanda sa fie
fundarisita ancora “din vant”
• -paralel cu cheul – manevra este asemanatoare cu cea efectuata pe
timp calm,diferenta consta in faptul ca legaturile din prova se transmit
succesiv(parama prova mai intai ,apoi springul prova)—vantul bate
dinspre prova.Cand nava se deplaseaza cu pupa in vant,atunci se dau
la cheu legaturile de la pupa(parama pupa mai intai)
• -dinspre cheu- manevra este asemanatoare celei pe timp calm,viteza de
deplasare a navei fiind mai mare
• 3.6 Manevra de acostare cu pupa la cheu
• Procedee:
• 1.acostarea prin intoarcere si fundarisirea ancorei la mars inapoi(vant
din pupa)
• 2.acostarea cu o singura ancora, intoarcerea facandu-se cu ancora
fundarisita(vant din prova)
• 3.acostarea cu pupa prin fundarisirea ancorelor “in barba”(vant dinspre
larg, perpendicular pe cheu)
• 4.acostarea cu pupa fara fundarisirea ancorei

• 4.MANEVRA DE PLECARE A NAVEI(ACOSTATA) DE LA


CHEU
• 4.1 Plecarea navei acostata cu bordul Bd la cheu ,in
conditii normale atmosferice
• 1 finalizarea pregatirii navei pentru plecare de la cheu
• 2 indepartarea pupei navei de la cheu prin virarea legaturilor de la
prova,
• ( “plecarea pe spring prova”) si molarea legaturilor pupa; daca
indepartarea pupei de la cheu nu este suficienta, se pune carma 15-20
grd.stanga iar masina pe stors “incet inainte”pana cand pupa are o
deschidere suficienta in raport cu cheul
• 3 masina pe “incet inapoi”dupa molarea prealabila a legaturilor din
sectorul prova (atentie la efectul combinat carma-propulsor)
• 4 masina pe mars inapoi-faza intermediara (atentie la efectul combinat
carma-propulsor)
• 5 intoarcerea si orientarea navei catre iesirea din port, precum si
efectuarea manevrei propriu-zise (atentie la efectul combinat carma-
propulsor)

• 4.2 Plecarea navei acostata cu bordul Tb la cheu ,in


conditii normale atmosferice
• 1 finalizarea pregatirii navei pentru plecare de la cheu
• 2 indepartarea pupei navei de la cheu prin virarea legaturilor de la prova,
• ( “plecarea pe spring prova”) si molarea legaturilor pupa; daca
indepartarea pupei de la cheu nu este suficienta, se pune carma
dreapta(unghi variabil) iar masina pe stors “incet inainte”pana cand pupa
are o deschidere suficienta in raport cu cheul
• 3 masina pe “incet inapoi”dupa molarea prealabila a legaturilor din
sectorul prova(atentie la efectul combinat carma-propulsor)
• 4 masina pe mars inapoi cu orientarea carmei catre dreapta pentru
• anularea efectului de guvernare al elicei
• 5 efectuarea schimbarii sensului de mars,intoarcerea navei(daca este
necesar)si iesirea propriu-zisa a navei din port

• 4.3 Manevra de plecare a navei de la cheu pe vant

• 1 vant dinspre cheu –manevra este usoara si relativ simpla:se moleaza


legaturile din sectorul pupa, aceasta, sub actiunea vantului,se
indeparteaza de cheu; se moleaza si legaturile din sectorul prova
concomitent cu punerea masinii pe mars inapoi;cand spatiul permite se
efectueaza manevra de iesire din port
• 2 vant dinspre larg - manevra este dificila:daca vantul este moderat, se
poate face “plecarea pe spring prova” masina se pune pe mars inapoi
cu o viteza mare;daca vantul este puternic se apeleaza la remorchere
• 3 vant dinspre prova – manevra este relativ usoara: se moleaza
legaturile prova concomitent cu virarea springului si paramei
pupa;vantul mijloceste scoaterea provei spre larg;se pune masina pe
mars inainte dupa molarea legaturilor pupa
• 4 vant dinspre pupa – manevra relativ usoara:se moleaza legaturile din
sectorul pupa si se vireaza cele din prova(spring si parama prova);vantul
usureaza indepartarea pupei de cheu; se pune masina pe mars inapoi
dupa molarea legaturilor prova(atentie la efectul combinat carma elice)

• 4.4 Manevra de plecare a navei acostata cu pupa la cheu

• Este relativ simpla si cuprinde urmatoarele operatiuni:


• -reducerea legaturilor din sectorul pupa
• -filarea lantului (lanturilor) ancorei(ancorelor)
• -molarea tuturor legaturilor cu exceptia mustatii de vant
• -virarea lantului ancorei,filandu-se concomitent mustata de vant
• -molarea legaturii ramase , cand pupa s-a indepartat de cheu la o
distanta corespunzatoare
• -punerea masinii pe foarte incet inainte si, dupa smulgerea
ancorei,efectuarea manevrei de iesire din port