Comportamentul uman

Comportamentul normal si patologic

 PLANIFICARE LUCRĂRI PRACTICE S.C.U. (modulul psihosocial)
Temă Săptămâna
1. Comportamentul uman – un complex biopsihosocial cu implicaţii în prezervarea sau alterarea sănătăţii
Comportament şi personalitate. Modele teoretice ale comportamentului (psihanalitic, behaviorist, psihosocial). Comportamentul normal şi patologic. Discuţii şi exemplificări clinice.
18.03-24.03.2019

2. Bazele biologice ale comportamentului

Interacţiunea genetică-mediu-comportament. Bazele neuroanatomice, neurofiziologice şi biochimice ale comportamentului. Discuţii şi exemplificări clinice. 25.03-31.03.3019
3. Bazele psihosociale ale comportamentului: influenţa sexului, vârstei, mediului socio-cultural
Aplicaţii clinice: testarea abilităţilor cognitive la vârstnici folosind testul MMSE,
chestionarul Green pentru evaluarea modificărilor comportamentale la menopauză,
interviu centrat pe importanţa mediului socio-cultural asupra complianţei în bolile cronice. 01.04-07.04.2019

4. Metode de studiu ale comportamentului: anamneza, interviul, testele psihologice, observaţia, experimentul, studiile de caz, studiile biografice, studiile etno-antropologice. Discuţie şi
analiză comparativă. 08.04-14.04.2019
5. Comportamente nocive
Concepte generale: abuzul de substanţe, dependenţa.
Consumul de alcool. Modalităţi de evaluare şi abordare psihoterapeutică a alcoolismului.
Tabagismul. Algoritm de abordare a pacienţilor care intenţionează să renunţe la fumat. 15.04-21.04.2019
Consumul de droguri. Abordarea psihoterapeutică a dependenţilor de drog.

6. COLOCVIU LP
Nota colocviu = 1/ 3 din nota finală LP 22.04-28.04.2019
7. Aspecte comportamentale ale confruntării cu circumstanţe clinice provocative (1)
Bolile incurabile. Reacţii psihologice la diagnosticul de incurabilitate. Impactul psihoindividual (evaluarea psihometrică a consecinţelor durerii) şi psihosocial (stigmatizarea, povară şi
provocare; importanţa suportului social perceput). Dileme etice provocate de incurabilitate (eutanasia, sinuciderea medical asistată). Modele de asistenţă a bolnavilor incurabili
(comparaţie tradiţional, modern). Discuţii, exemplificări clinice.
06.05-12.05.2019

8. Aspecte comportamentale ale confruntării cu circumstanţe clinice provocative (2)

Particularităţi ale pacienţilor chirurgicali şi incurabili. Discuţii, exemplificări clinice. 13.05-19.05.2019
9. Comportamentul medicului şi al echipei medicale
Dificultăţile pe care le întâmpină medicii în abordarea terapeutică a unor pacienţi şi riscul de burnout (exemplificare interviu). Modalităţi de abordare a sindromului burnout la medici
(psihoterapia individuală, grupurile Balint) (exemplificare interviu). Discuţii. 20.05-26.05.2019

10. Psihoterapia, element adjuvant al intervenţiei medicale centrate pe schimbarea comportamentelor anormale şi cu risc
Psihoterapia scurtă, centrată pe obiectiv (principii teoretice, exemplificări clinice). Psihoterapia de grup şi familială (principii teoretice, exemplificări clinice). Analiza tranzacţională
(principii teoretice, exemplificări clinice). Art-terapia (principii teoretice, exemplificări clinice). Medicina narativă (principii teoretice, exemplificări clinice).
27.05-02.06.2019

11. Refaceri LP 03.06-09.06.2019

 1.Poiană, C., Popa-Velea, O. „Ştiinţele comportamentului uman. Note de curs” (vol.1), 2018, Bucureşti: Editura Universitară
Carol Davila

Partea I. Introducere în noţiunea de comportament (O.Popa-Velea, L.Diaconescu, C.Truţescu)

Comportament şi personalitate. Modele teoretice ale comportamentului. Comportamentul normal şi patologic (O.Popa-Velea,
L.Diaconescu)
Variabile care influenţează comportamentul (biologice, psihosociale şi culturale) (C.Truţescu, O.Popa-Velea)
Metode de studiu al comportamentului (L.Diaconescu)

Partea a II-a. Comportamente nocive pentru sănătate. Factori de risc, modele teoretice explicative, manifestări clinice, modalităţi de
intervenţie terapeutică (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea)
Consumul de substanţe - concepte generale (A.Mihăilescu)
Consumul de alcool (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea)
Fumatul (O.Popa-Velea, A.Mihăilescu)
Consumul de droguri (A.Mihăilescu)

Partea a III-a. Comportamentul în circumstanţe clinice dificile (O.Popa-Velea, L.Diaconescu, G.Macarie)

Comportamentul pacienţilor chirurgicali (L.Diaconescu)
Comportamentul pacienţilor incurabili (O.Popa-Velea, L.Diaconescu)
Asistenţa psihologică a pacienţilor în Medicina Paliativă (G.Macarie, O.Popa-Velea)

Partea a IV-a. Modalităţi de intervenţie comportamentală. Psihoterapia (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea, C.Truţescu, M.Pană, G.Macarie)
Definiţie, fundamente teoretice, indicaţii, eficienţă, efecte asupra pacienţilor, medicilor şi aparţinătorilor (A.Mihăilescu, O.Popa-Velea)
Psihoterapia de scurtă durată, centrată pe obiectiv (definiţie, fundamente teoretice, indicaţii, eficienţă) (A.Mihăilescu)
Analiza tranzacţională (C.Truţescu)
Psihoterapia de grup şi familială (definiţie, fundamente teoretice, indicaţii, eficienţă) (A.Mihăilescu)  
Terapiile expresive prin artă (M.Pană)
Medicina narativă (G.Macarie).
2. Popa-Velea, O. „Ştiinţele comportamentului uman. Aplicaţii in medicină” (ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită). 2015,
Bucureşti: Editura Trei, pag.13-21, 32-44, 73-123, 141-155, 213-244, 371-380, 393-410, 439-446, 480-531, 554-573.

3. (opţional) Poiană, C. „Hormonii şi comportamentul”. 2006, Bucureşti: Editura Universitară Carol Davila.

4. (opţional) French, D., Vedhara, K., Kaptein, Ad, A., Weinman, J.  „Health Psychology” (2nd Edition). 2010, London: BPS
Blackwell; cap. „The role of behaviour in health” (pag.13-32), „Alcohol and drug use” (pag.73-83), „Smoking” (pag.33-46),
„Intervention to change health-related behaviour patterns” (pag.99-110).

5. (opţional) Ouimet Perrin, K., Sheehan, C.A., Potter, M.L., Kazanowski, M.K. (Eds.).
„Palliative Care Nursing: Caring for Suffering Patients”. 2011, London: Jones & Bartlett Learning International; cap. „The nature of
suffering and palliative care” (pag.1-24).
• Luni 14-16 – amf marketing
• Marti 8-10 – istoria medicine
• Joi 8-10 – amf 5
• Joi 16-18 – amf 5
• Joi 18-20 – amf 5
 Tematica pentru efectuarea instruirii periodice semestriale
privind securitatea și sănătatea în muncă - 2019
LEGEA 319/ 2006
ART. 1
(1) Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în
muncă a lucrătorilor.
(2) Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia
sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile
generale pentru implementarea acestor principii.
 
ART. 3
(1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.
ART. 22 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare
sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau
omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
 Tematica pentru efectuarea instruirii periodice semestriale
privind securitatea și sănătatea în muncă - 2019
LEGEA 319/ 2006
ART. 23 (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat
pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate
proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o
considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror
măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure
că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care
aceştia le desfăşoară
 TIPURI DE COMPORTAMENT – TEST
Alegeti varianta care se potriveste cel mai bine cu dvs:

5. Apreciez la oameni:
1. De obicei sunt: 3. Imi doresc in viata:
a. Realizari a. Decizia si actiunea
a. Activ
b. Varietate b. Talentul
b. Entuziast c. Modestia si sprijinul
c. Prieteni buni
c. Calm, linistit d. Reguli clare d. Respectul
d. Ganditor
4. Locul meu de munca 6. Aspiratii profesionale:
arata:
2. Reactionez la: a. Putere executiva
a. Organizat pe prioritati
a. Impuls b. Libertate de
b. Mai dezordonat exprimare
b. Idei creative c. Nu conteaza locul, ci c. Stabilitate
oamenii
c. Autoritate d. Expertiza
d. Foarte ordonat
d. Ratiune
 TIPURI DE COMPORTAMENT – TEST
Alegeti varianta care se potriveste cel mai bine cu dvs:
7. Rol social dorit: 9. Dorinte educative: 11. Orientare spre
a. Partener de actiune, a. Orientare spre scopul viitor:
lider propus a. Increzator
b. Centrul atentiei b. Stiinte umaniste, arta,
design b. Visator, entuziast
c. Sfatiutor, indrumator
c. Moralitate, valori sociale c. Pesimist
d. Intelectual, sfatuitor
d. Stiinta, tehnologie d. Realist
8. Limbaj folosit: 10. Ma consider o persoana:
a. Scurt, la obiect 12. Imagine de sine:
a. Practica
b. Metaforic, colorat a. Activ, combatant
b. Interesanta
c. Prietenos, apreciativ c. Altruista b. Persoana speciala
d. Tehnic, deductibil d. Pragmatica c. Persoana de
incredere
d. Ingenios
 TIPURI DE COMPORTAMENT – TEST
Alegeti varianta care se potriveste cel mai bine cu dvs:
13. Deseori sunt: 15. Tind sa fiu:
a. Indraznet a. Practic, oportunist
b. Vorbaret b. Entuziast si inspirat
c. Generos c. Plin de compasiune
d. Eficient si pragmatic
d. Autonom

16.Ma simt bine reprezentat ca fiind:

14. Rol in grupuri:
a. Director executiv
a. Lider, tendinta de organizare
b. Personalitate marcanta, actor celebru
b. Sarea si piperul
c. Moderator, impaciuitor
c. Mai retras, ofer sprijin d. Geniu in tehnologie
d. Rezervat, observator
 TIPURI DE COMPORTAMENT, COMUNICARE SI
RELATIONARE

Orientarea comunicarii – model care cuprinde 4 tipuri de comunicare:

• Oameni orientati spre actiune – hotarati, pragmatici, energici; entuziasti, directi

• Oameni orientati spre idei – carismatici, creativi, uneori nerealisti; egocentrici

• Oameni orientati catre oameni – spontani, empatici, emotionali; constienti la

sentimentele si nevoile altora

• Oameni orientati spre proces – rationali, se bazeaza pe fapte, isi controleaza bine
emotiile; atrasi de cifre, planificari
 TIPURI DE COMPORTAMENT,
COMUNICARE SI RELATIONARE
Jung (1921) – “Tipurile psihologice” – a dezvoltat un model al
personalitatii cu 4 dimensiuni -> fiecare masoara o trasatura specifica a
comportamentului. Aceste diensiuni se impart in functie de 2 directii:

• Introvertit <-> Extrovertit

• Rezultate <-> Relationare

 TIPURI DE COMPORTAMENT,
COMUNICARE SI RELATIONARE
1. Tipul dominant – extrovert, centrat pe rezultate – persoana obiectiva,
motivata, ferma, dar nu corecta, cauta noi provocari. Motivat de obiective
greu de atins, rezultate, promovare, posturi de conducere.

• Calitati – persoana directa, dinamica, activa, decidenta, implicata, rapida,

decisiva, competitiva, pozitiva.
• Puncte slabe – lipsit de rabdare, emotia de baza este furia, agresiv, insensibil,
impulsiv, exploatator, mai interesat de rezultate decat de oameni
• Interactiune – trece direct la subiect, pune presiune pe oameni, asertiv –
uneori agresiv, implicat in jocuri de strategie
 TIPURI DE COMPORTAMENT,
COMUNICARE SI RELATIONARE
2. Tipul expresiv – extrovert, centrat pe relationare – spontan, adaptabil,
deschis, jucaus, optimist. Motivat de adulatie si recunoastere publica.

• Calitati – informal, bun comunicator, idealist, expresiv, persuasiv, creativ,

dinamic, animat, prietenos, sociabil, cu simtul umorului, vesel, bun povestitor
• Puncte slabe – dezordonat, neserios, vorbaret, mincinos, incearca sa atraga
atentia, superficial, nerealist, dezorganizat, ascultator situational
• Interactiune – este informal, entuziast, gaseste limitele regulilor, se repeta,
recapituleaza, reinterpreteaza, se incarca cu energie de la oameni, dezvolta
idei prin discutii, ii place sa fie inconjurat de oameni, vrea sa fie in centrul
atentiei
 TIPURI DE COMPORTAMENT,
COMUNICARE SI RELATIONARE
3. Amiabil – introvert, centrat pe relationare – empatie, compasiun, jucator de
echipa. Motivat de stabilitate, relatii amiabile, mediu prietenos, comfort. Nu
exteriorizeaza emotii.

• Calitati – obiceiuri stabile, rabdator, empatic, binevoitor, calm, loial, altruist,

bun membru de echipa, impaciuitor, de incredere.
• Puncte slabe – rutina, rezistenta la schimbare, slab simt al urgentei, inactiv,
amana des, lipsa de perseverenta, nu deleaga, prefera sa faca singur, nu se
remarca, accepta usor ce I se impune
• Interactiune – actioneaza band, I se ranesc usor sentimentele, se implica in
evenimente sociale, prefera munca ce implica relatii si afectiune
 TIPURI DE COMPORTAMENT,
COMUNICARE SI RELATIONARE
4. Analitic – introvert, centrat pe rezultate – practic, planificat, concentrat. Motivat de
mediu de lucru ordonat, izolat de ceilalti, reguli clare. Este pesimist si sceptic.

• Calitati – meticulos, precis, ordonat, sistematic, organizat, atent la detalii, prudent,

apreciaza regulile, conventional, exact, punctual, corect, analitic, reflexiv, disciplinat,
doreste standarde inalte de calitate, bun specialist
• Puncte slabe – excesiv de regulamentar in ceea ce face, critic, rigid, foarte exigent cu
ceilalti, razbunator, intolerant, rezistent la nou, nu risca, nu verbalizeaza sentimente si
emotii, cenzureaza trairile emotionale, nesociabil, simtul umorului mai slab dezvoltat
• Interactiune – model simplu al discursului, atent la felul in care se prezinta, indirect,
pertinent, isi aminteste trecutul cu acuratete, calm, rezervat, exprima opinii bine
argumentate, se axeaza pe un singur subiect in acelasi timp, indreptat spre
perfectionism, evita sa se grabeasca.
Principalele orientari teoretice asupra comportamentului

• Comportamentul ca rezultat al instantelor psihismului – Sinele, Eul,

Supraeul => psihanaliza

• Comportamentul ca rezultat al invatarii/modelarii individuale =>

psihoterapia cognitive comportamentala (orientari – behaviorismul
vulgar; neobehaviorismul)

• Comportamentul ca rezultat al invatarii sociale => terapia centrata

pe client
 Principalele procese psihologice implicate in
modularea comportamentului
• Procese cognitive – reprezentarea interna a realitatii si organizarea
acesteia pe baza unor reguli.
• constiente sau inconstiente

• sunt dependente de invatare, memorie, gandire

• Implica zone neurobiologice multiple: hipotalamus, thalamus, aria septala,

amigdala, hipocamp, ganglioni bazali, neocortex – lobii frontal si temporal.
Principalele procese psihologice implicate in
modularea comportamentului
• Procese afective – exprimate ca emotii, sentimente.
• Potenteaza energetic comportamentul

• au o contributie esentiala la initierea si mentinerea comportamentului

• Afectivitatea are o functie reflectorie si una adaptativ-reglatorie

• Exista o relatie afectivitate-comportament in dublu sens – comportamentul

poate deriva dintr-o stare afectiva, dar poate si initia un process afectiv.
 Principalele procese psihologice implicate in
modularea comportamentului
• Procese motivational-volitionale – component care initiaza si sustine
pe termen lung un comportament.
 Paradigme ale comportamentului
• Neurofiziologia – explica parte din comportamentele simple

• Psihologia – explica atat comportamentele simple cat si o parte din

cele complexe, unele anormale, dar nu cele franc patologice

• Sociologia – studiaza geneza si manifestarea comportamentului la

nivel de macro si microgrup

• Antropologia – studiul fiintei umane in context cultural.

 Mijloace de investigare a comportamentului
Clasificare:

• Dupa forma – cantitative – teste psihologice; calitative – observatia

• Dupa campul lor de aplicare – individuale – interviul; colective –

ancheta sociala
 Relatia personalitate-comportament

• Personalitatea -> comportament:

• tipul de personalitate paranoid -> gandurile sunt centrate pe elementele
percepute ca amenintare, afectul este negativ, rigid, orientat catre exterior =>
comportament ostil, vigilent.

• Relatia personalitate-comportament este valabila in orice moment al vietii =>

stabilirea unui anumit comportament.

• tulburari de personalitate din copilarie sau adolescenta, gandurile si afectele

anormale genereaza un comportament anormal ce creaza circumstante care
fac sa persiste gandurile irationale si afectele lor.
 Relatia comportament-personalitate
• Comportament -> personalitate:

• pentru dezvoltarea personalitatii, etapele timpurii si comportamentele in

relatie cu agentii semnificativi de socializare (familie, scoala) sunt esentiale
(Erikson).
Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)

• 0-1.5ani – influenta dominanta este reprezentata de mama =>

incredere-neincredere.

• 1.5-3ani – influenta dominanta este reprezentata de parintii =>

autonomie-indoiala.

• 3-6ani – influenta dominanta este reprezentata de parintii =>

initiative-vinovatie.
 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)
• 6-12ani – influenta dominanta este reprezentata de parintii si scoala
=> sarguinta-inferioritate.

• 12-18ani – influenta dominanta este reprezentata de persoanele de

aceeasi varsta => identitate-confuzie de rol.

• 20-40ani – influenta dominanta este reprezentata de partener =>

intimidate-izolare.
 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson
1968)
• 40-65ani – influenta dominanta este reprezentata de familie, societate
=> generativitate-stagnare.

• > 65ani – influenta dominanta este reprezentata de imaginea de sine

=> implinire-disperare.
Tipuri de atasament Ainsworth et al. (1971, 1978)
• Atasamentul sigur -> copilul are incredere in parinti si in faptul ca
acestia ii pot acorda ajutor atunci cand este nevoie => robustete

• Atasamentul anxios -> copilul nu este sigur ca poate primi ajutor de la

parinti daca este necesar => predispozitie catre depresie si
autoinstrainare.

• Evitarea atasamentului -> copilul se asteapta la o reactive ostila din

partea parintelui sau la respingere => izolare sau mentinerea unor
relatii formale, in conditii de siguranta (pozitii de dominare).
 Determinanti ai comportamentului

• Individuali
• Biologici – gen, varsta, rasa

• Psihologici – nivel educational, personalitate

• Contextuali
• Socio-economici – status socio-economic, nivel de dezvoltare al societatii

• Politici – nivel de libertate, obligatii sociale, politici publice

• Culturali – norme si valori culturale

 Apartenenta la gen - Caracteristici de
neurodezvoltare
• Vizibile pe toata durata dezvoltarii

• Diferente in dezvoltarea functiilor emisferei stangi - sexul feminin

• Limbaj expresiv

• Comunicare verbal si non-verbala

• Sintaxa frazei

• Diferente in dezvoltarea functiilor emisferei drepte - sexul masculine

• Asamblare de imagini

• Design
• Dezvoltare somatica
• Tesut muscular si osos – sexul masculin

• Tesut adipos – sexul feminine

• Raspuns la tress
• Secretie hormonala, crestere colesterol, crestere tensionala – mai mari la
sexul masculin
 Hormoni sexuali

• Estrogenul – rol protectiv in bolile cardiovsculare

• Afectiuni specifice femeior sau barbatilor

• Comortamente nocive specifice barbatilor

• Suport social diferit in caz de preventive sau boala

 Variabile psihologice

• Apartenenta de gen – se dezvolta pana la 18 luni; variaza in functie de

factori biologici si psihologici – interactiunea cu familia

• Motivatie si scopuri – comportamente sanogenice, de risc, stil

alimentar

• Aderenta la tipare comportamentale – in functie de mediu

 Procese culturale si sociale

• Conditii de munca

• Valori socio-culturale – obligatii si drepturi sociale

 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson
1968)

• 0-1.5ani

• influenta dominanta este reprezentata de mama => incredere-neincredere.

• Vulnerabilitate emotionala

• Vulnerabilitate fizica in fata bolii

Tipuri de atasament Ainsworth et al. (1971, 1978)
• Atasamentul sigur -> copilul are incredere in parinti si in faptul ca
acestia ii pot acorda ajutor atunci cand este nevoie => robustete

• Atasamentul anxios -> copilul nu este sigur ca poate primi ajutor de la

parinti daca este necesar => predispozitie catre depresie si
autoinstrainare.

• Evitarea atasamentului -> copilul se asteapta la o reactive ostila din

partea parintelui sau la respingere => izolare sau mentinerea unor
relatii formale, in conditii de siguranta (pozitii de dominare).
 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson
1968)
• Copilaria – 1-6 ani
• 1.5-3 ani – influenta dominanta este reprezentata de parintii => autonomie-
indoiala.
• 3-6 ani – influenta dominanta este reprezentata de parintii => initiative-
vinovatie.
• Inceputul anutonomiei – departarea de mama

• Opozitionism fiziologic – exprimarea vointei -> incapatanare, furie, negativism

• Intrarea in colectivitate – norme sociale, limite reguli -> poate aparea regresia
temporara
 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)
• 6-12ani – influenta dominanta este reprezentata de parintii si scoala =>
sarguinta-inferioritate.
• Inceputul formarii academic =>
• Dezvoltare psiho-emotionala -> controlul impulsurilor, competivitate, concentrare, effort
sustinut
• Dezvoltare sonatica -> nevoi fiziologice, rezistenta fizica la effort si boli
 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)

• 13-18ani – influenta dominanta este reprezentata de persoanele de

aceeasi varsta => identitate-confuzie de rol.
• Dezvoltare somatica accelerata

• Maturizarea proceselor cognitive si afective -> obiective vocationale,

comportamente sanogenice, standarde morale
• Separarea de parinti
 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)

• 13-18ani - Conflicte
• Dependenta vs independent

• Comportamente premise vs interzise

• Loialitate fata de familie vs prieteni

• Impartasire vs intimitate

• Idealizare vs devalorizare adulti

• Consolidarea identitatii vs adoptarea unui rol social

• Consolidarea rolului sexual vs confuzie de rol

 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson 1968)

• 20-40ani – influenta dominanta este reprezentata de partener =>

intimidate-izolare.
• Rol profesional

• Formarea cuplului => conflict cu rolul profesional

• Atitudine fata de boala -> optimism

 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson
1968)
• 40-65ani – influenta dominanta este reprezentata de familie, societate
=> generativitate-stagnare.
• Constrangeri socio-profesionale

• Criza varstei mijlocii

• Semnele imbatranirii fizice

 Stadiile dezvoltarii psihosociale (Erikson
1968)
• > 65ani – influenta dominanta este reprezentata de imaginea de sine
=> implinire-disperare.
• Declin fizic – aparitia patologiei

• Declin cognitive -> afectarea activitatii profesionale

• Modificarea suportului social

 Factori psihologici
• Nivelul de instruire
• Dezvoltarea si intelegrea comportamentelor sanogenice si de risc

• Intelegerea recomandarilor medicale

• Complianta la tratament

• Tipul de personalitate
• Temperamentul – mostenit

• Caracterul – educat

• Comportamente sanogenice – Modelul Big Five – character agreabil,

constiinciozitatea, extraversiune, deschidere
 Factori contextuali

• Status socio-economic individual

• Nivelul de educatie generala si sanitara

• Preventia primara => afectare cognitiva

• Omportamente de risc

• Comportament in fata bolii

 Factori contextuali

• Politici sociale
• Educationale

• De preventive primara

• Consulturi obligatorii

• Conditii de viata
 Factori contextuali
• Dezvoltarea socio-economica globala
• Expunere la factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihologici

• Masuri benefice
• Stimularea activitatii fizice

• Alimentatie sanatoasa

• Mentinerea greutatii corporale

• Control medical periodic

 Factori contextuali
• Determinanti culturali
• Norme si valori ale societatii
• Educatia privind comportamente sanogenice sau de risc

• Intelegerea riscului la imbolnavire

• Adresabilitate la medic

• Atitudinea fata de corpu medical si tratament

 Minulescu (2003) - sanatate mentala
• Capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine in modul in care un individ se concepe
pe sine

• Stapanirea mediului

• Integrarea si unitatea personalitatii

• Autonomie si incredere in sine

• Perceperea realista a lumii

• Sensibilitate sociala

• Continuitatea dezvoltarii personale spre auto-actualizare

 CLASIFICAREA COMPORTAMENTELOR
ANORMALE
• Comportamentele considerate anormale
• acute (aparute in urma unor evenimente stresante de intensitate mare)
• cronice.

• Clasificarea utilizata cel mai frecvent - DSM V -> corespunde cu

sistemul international formulat de OMS => descrie o lista a
tulburarilor mentale cu principalele simptome ale acestora.
 CLASIFICAREA COMPORTAMENTELOR
ANORMALE
• Tulburarile mentale se descriu prin:
• semne (ce se poate observa – lentoare, agitatie psihomotorie)

• simptome (ce simte pacientul – tristete, euforie)

• afectari ale functionarii (inabilitatea de a realiza anumite sarcini de rutina).

 CLASIFICAREA COMPORTAMENTELOR
ANORMALE
In tulburarile mentale, semnele si simptomele sunt grupate in clustere:

• Senzoriale – halucinatii auditive sau vizuale

• De afect – tristete, fobie, anxietate

• De gandire – delir -> convingerea ca ii sunt ordonate anumite ganduri sau actiuni

• De comportament – compulsii

• Neurovegetative – transpiratie, sufocare, paloare

 Criterii care stau la baza diagnosticarii tulburarilor
mentale
• Perceptia pacientului – modul in care pacientul isi percepe gandurile,
sentimentele, comportamentul, functionarea -> pot determina prognosticul
bolii

• Perceptia altora – important cand pacientul nu isi poate evalua corect

comportamentul, gandurile, functionarea sa -> in psihoze; nu este un indicator
obiectiv -> in functie de natura grupului (alcoolici) sau a lipsei de interes

• Raportarea la normele culturale si etnice – halucinatii auditive pot fi

considerate normale in unele culturi religioase
Minulescu (2003) – criterii pentru diagnostic
de afectare psihopatologica
• Grad inalt si durata mare de discomfort psihic

• Ineficienta cognitiva

• Tulburari in functionalitatea organismului – tulburari somatoforme,

simptome psihosomatice

• Devianta comportamentala de la normele sociale

 EXEMPLE DE TULBURARI EXTRASE
DIN DSM IV
• Tulburari cognitive – delir, dementa, amnezie – afectarea permanenta sau
trecatoare a procesarii si reprezentarii ealitatii – boli neurologice, ingestie de
substante toxice sau psihoactive

• Tulburari ale dispozitiei – persoana este deprimata sau extrem de exaltata

(tulburare unipolara), sau alterneaza intre cele doua stari (bipolar)

• Tulburari anxioase – stare de teama, neliniste, fara un obiect clar. Trebuie

diferentiat de fobii (motiv clar, dar anormal). Tulburare de stress
posttraumatic exista motiv, dar in trecut.
 EXEMPLE DE TULBURARI EXTRASE
DIN DSM IV
• Tulburari somatoforme – simptome fizice fara baza organica –
tulburari de conversie (preluarea simptomelor), ipohondrie

• Tulburari disociative – alterari temporare ale functiilor constiintei,

memoriei, identitatii datorate unor probleme emotionale – amnezia,
tulburari de personalitate multipla

• Tulburari alimentare – autoinfometarea sau pattern de mancat excesiv

 EXEMPLE DE TULBURARI EXTRASE
DIN DSM IV
• Tulburari de somn – insomnia cronica, semnolenta excesiva, apneea in somn,
somnambulism, narcolepsia

• Tulburari artificiale – simptome produse sau inventate intentionat – sdr

Munchausen

• Tulburarea de control al impulsurilor – cleptomania, piromania

• Tulburari de personalitate – pattern de lunga durata de comportament

maladaptativ, care include moduri imature si inadecvate de a face fata stressului
 BOALA PSIHICA IN CONTEXT
MACROSOCIAL
• Gradul in care comportamentul social al unui individ poate sa ofere un raspuns
semnificativ situatiei date

• Coerenta logica a viziunii despre lume si intelegerea legilor exterioare

• Gradul de autonomie si independenta personala

• Capacitatea de a elabora decizii si solutiona problem

• Aptitudinea de a face fata dificultatilor si evenimentelor personale, familiale si sociale

• Motivaia si abilitatea de autoactualizare si aoturealiazare

 BOALA PSIHICA IN CONTEXT
MACROSOCIAL

Parsons (1969) – boala psihica reprezinta o devianta, incapacitate

de a functiona, de a invata sau de a accepta modele normative, ca

tip de comportament problematic care provoaca tulburari in

echilibrul sistemului social.

 BAZELE BIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI

• Primele cercetari legate de corelatia ereditate- comportament au fost realizate de Sir

Francis Galton (1822-1911) -> modele statistice de analiza in evaluarea influentei
geneticii asupra comportamentului.

• 1918 – Ronald Aymer Fisher -> legile lui Mendel se pot aplica si pentru caracteristici
comportamentale

• Anii 1920 -> reprezentantii behaviorismului realizeaza primele cercetari in genetica

comportamentala umana

• Anii 1970 -> studii evidance-based de tip prospectiv asupra importantei geneticii in
aparitia unor boli psihice.
 METODE DE STUDIU
Scopul -> estimarea efectului factorilor genetici si a celor de mediu asupra
comportamentului

• Metoda de studiu a gemenilor – se studiaza proportia variatiei

comportamentale intre gemenii moozigoti si gemenii dizigoti.
• Pentru schizofrenie -> concordanta intre frati pentru gemeni monozigoti este de
45% si pentru gemeni dizigoti de 15%.
• DEZAVANTAJE ->numar de subiecti disponibili mic
 METODE DE STUDIU
• Metoda adoptiei – design experimental bazat pe un accident social. Metoda are mai multe
variante:
• Varianta adoptorilor – studiu retrospectiv – se porneste de la copii bolnavi si se vede in ce masura parintii
naturali sau adoptivi au boala
• Varianta adoptatilor – studiu prospectiv – se porneste de la parinti bolnavi si se vede in ce masura copiii
naturali sau adoptivi fac boala
• Metoda incrucisarii – se compara un lot de copii adoptati cu parinti adoptivi bolnavi si naturali sanatosi cu
un lot de copii adoptati de parinti adoptivi sanatosi cu parinti naturali bolnavi
• Exemplu de studiu: copiii unor mame cu schizofrenie adoptati de familii fara boli psihice, au avut un risc cu
10% mai mic de a face schizofrenie fata de cei crescuti de mama naturala.
 METODE DE STUDIU - dificultati

• Mecanismul de transmitere genetica

• Penetranta incompleta – prezenta unui genotip nu este insotita de fenotipul
corespunzator
• Fenocopii – fenotipuri asemanatoare au corelate genetice diferite (retard
mintal si schizofrenia la varste fragede)
• Pleiotropia – o gena are manifestari diferite

• Transmiterea poligenica
 METODE DE STUDIU - dificultati
• Dificultati metodologice
• Dificultatea de gasire si obtinere a acceptului de participare

• Limite etice – nu este admis, din punct de vedere etic, sa se astepte pana la declansarea unei boli
psihice -> trebuie luate masuri inca din faza premorbida
• Durata mare a studiului (cel putin o generatie)

• Izvoare biografice incomplete, viziuni diferite asupra bolii, inaccesibilitatea la totalitatea arborelui
genealogic al unui individ

• Existenta unui continuum intre normalitate si boala psihica si limite fluide intre acestea
 IMPLICATIILE BIOETICII IN STUDIILE
GENETICE

• Prezinta numeroase implicatii sociale, legale si practice -> Ex eugenia – ameliorarea

populatiilor umane prin masuri genetice.

• Prezinta dileme legate de efectele psihologice ale aplicarii testelor genetice si de modul in
care informatia a fost obtinuta prin astfel de teste ar putea fi folosita pentru a prezice,
schimba sau selecta anumite trasaturi comportamentale

• Riscurile investigatiilor genetice la nivel populational => pot duce la discriminari

 APLICATII CLINICE ALE GENETICII IN PSIHIATRIE

• Tipuri de studii care au contribuit la determinarea importantei geneticii

in studiul comportamentului:
• De legatura sau conexiune – bazat pe 2 elemente: sisteme ale markerilor
pozitionali ADN si familii importante din punct de vedere al informatiei genetice
• Analiza de legatura – identifica portiuni ale genomului care detin gene ce
determina anumite boli psihice -> metoda eficienta cand boala se transmite
dupa un model mendelian monogenic
 Elemente ce ingreuneaza demersul de cercetare
in genetica comportamentului
• Este dificil sa definesti comportamentul

• Metodele de studiu nu sunt usor de construit

• Este posibil ca mai multe gene sa codifice un comportament, sau sa existe o

relatie cauzala genica-mediu

• Studiile despre gene si comportamente trebuie sa includa studiul cat mai multor
familii pentru a surprinde heterogenitatea populatiei

• Existenta raportarilor contradictorii in literatura

 Elemente ce ingreuneaza demersul de
cercetare in genetica comportamentului
• Exista multe mecanisme care concura la evolutia genetica:
• Mutatii – genele sufera schimbari spontane

• Drift genetic – alelele dintr-o populatie finita se schimba de-a lungul timpului prin
acumularea de erori la fiecare generatie
• Fluctuatia genelor – schimbul genetic -> incrucisari repetate intre doua grupuri diferite
=> in timp toti indivizii seamana intre ei
• Selectia naturala – genele care ofera o mai buna adaptare la mediu se transmit de-a
lungul timpului
 INTELIGENTA SI RETARDUL MINTAL

Pentru studierea legaturii intre inteligenta si genetica, trebuie definita

inteligenta -> dificil deoarece:

• Sunt greu de masurat propriu-zis comportamente care denota

inteligenta

• Exista o variabilitate culturala a conceptului de inteligenta

 INTELIGENTA SI RETARDUL MINTAL
Factorul genetic a fost dovedit mai mult in ceea ce priveste retardul mental – definit conform DSM IV dupa 3 criterii:

• Functionare intelectuala generala sub medie – coeficient de inteligenta – retard usor 55-70; moderat 40-55, sever
20-40, profund sub 20; nespecificat – cand exista premisa retardului mental, dar nu se poate calcula coeficientul de
inteligenta prin teste standard

• Restrictii semnificative in functia adaptativa in cel putin 2 din domeniile – comunicare, autoingrijire, viata de
familie, aptitudini sociale, uz de resurse ale comunitatii, autoconducere, aptitudini scolare, timp liber, sanatate,
securitate

• Debut inaintea varstei de 18 ani

Asocierea componentei genetice cu retardul mental este evidentiata de gradele de retard mental intalnite in
sindroame genetice (sdr Down, sdr Klinefelter, sdr Turnur, fenilcetonuria)
 INTELIGENTA EMOTIONALA

• Def: capacitatea de a percepe si a exprima emotii, de a asimila

emotiile in ganduri, de a face fata emotiilor si de a le regla in functie
de sine si de ceilalti.

• Este influentata 40% de mostenirea genetica si 60% de factorii de

mediu.
 INTELIGENTA EMOTIONALA
Cuprinde urmatoarele elemente:

• Cunoasterea emotiilor personale

• Gestionarea emotiilor

• Directionarea emotiilor catre scop

• Empatia

• Capacitatea de a construi relatii interpersonale pozitive prin control emotional,

asertivitate si constiinta sociala

• Starea de bine personal

 AGRESIVITATEA

• Exista 2 tipuri de agresivitate – innascuta si reactiva => ambele cu

componenta genetica si ambele influentate de mediu.

• 2003 – gena Pet1-ETS -> codifica sinteza serotoninei => deficitul

determina functionarea deficitara a sistemului serotoninergic =>
anxietate si agresivitate
 TULBURAREA BIPOLARA

• tulburare ce consta in modificarea nemotivata a starii psihice, energiei

si abilitatii de functionare a unei persoane, cu alternanta episoadelor
depresive cu episoade maniacale.

• implicarea mai multor gene si regiuni cromozomiale, parte din ele

fiind intalnite si in schizofrenie
 BOALA ALZHEIMER

• afectiune degenerativa progresiva a creierului care apare mai ales la

persoane de varsta inaintata, producand o deteriorare din ce in ce mai
accentuata a functiilor de cunoastere, cu pierderea capacitatilor intelectuale
ale individului si a valorii sociale a personalitatii sale, asociata cu tulburari de
comportament => dementa.

• Cel mai frecvent sunt forme sporadice de boala, doar 0,1% forma autozomal
dominanta.
 ELEMENTE DE NEUROANATOMIE SI
NEUROFIZIOLOGIE A COMPORTAMENTULUI
• Studiul structurilor neurale si mecanismelor ce stau la baza gandirii,
emotivitatii, motivatiei si interrelatiei dintre acestea

• Cele mai studiate comportamente din punct de vedere neurofiziologic

au fost cele instinctuale -> alimentar, sexual, asociate unor stari
emotionale primare – frica, furie
 Comportamentul alimentar –
supravietuirea individului
• Ciclul foame-satietate porneste de la scaderea glicemiei la 80-90mg/dl =>
stimuleaza centrul foamei situat in aria hipotalamica laterala

• Imediat dupa ingestia alimentara, glicemia creste pana in jurul valorii de 150mg/dl
=> se secreta insulina => scaderea glicemiei pana la valoarea normala 80-120mg/dl

• Glucoza absorbita este depozitata sub forma de glicogen la nivel heatic sau
muscular

• Ciclul se reia intr-un interval de 4-6h

 Comportamentul alimentar –
supravietuirea individului
• In cazul obezitatii morbide => stimulare exagerata a ariei hipotalamice laterale =>
senzatie intensa de foame, apetit exagerat.

• In anorexie => inhibare sau distrugerea ariei hipotalamice laterale => anorexie,
absenta senzatiei de foame => casexie, exitus.

• Comportamentul alimentar este partial controlat de sistemul limbic -> exista o

legatura bidirectionala intre hipotalamus si
• amigdala si septum => conotatii emotionale ale unor alimente;

• hipocamp => memorizarea gustului unui aliment

 Comportamentul alimentar –
supravietuirea individului
• Aceste circuite determina generarea => schite de comportament alimentar
• planul comportamental este trimis neocortexului – arii vegetative de la nivelul scoartei
cerebrale, situate in girii cingular, orbital ai lobului frontal si la nivelul lobului insulei;
• neocortexul preia informatia si, impreuna cu paleocortexul, il definitiveaza

• neocortexul initiaza planul motor de procurare a hranei

• planul este trimis cerebelului prin fibrele circuitului cortico-ponto-cerebelos =>

moduleaza pozitia corpului.
 Comportamentul alimentar –
supravietuirea individului
• Actul motor propriu-zis este realizat de ganglionii bazali -> rol in motilitatea
voluntara si selivoluntara -> prin motoneuronii spinali -> cai piramidale si
extrapiramidale.

• Prin intermediul talamusului se transmite feedback permanent catre cortexul

cerebral, ganglionii bazali si cerebel.

• Ingerarea si digestia alimentelor sunt realizate prin reflexe somatice si

vegetative ce se inchid in trunchiul cerebral si in hipotalmus.
 Comportamentul sexual – supravietuirea
speciei
• Atractia sexuala debuteaza cu definitivarea dezvoltarii organelor sexuale => concentratie
suficenta de hormoni in sange.

• Exista receptori specifici ai hormonilor sexuali la nivelul structurilor diencefalice –

hipotalamus + la nivelul amigdalei.

• Nu este cert stimul de la nivelul SNC care determina secretia hormonilor sexuali la
pubertate, care, la randul lor, determina maturarea organelor sexuale.

• Comportamentul sexual are la baza satisfacerea nevoii sexuale, cu origine in sistemul

limbic.
 Comportamentul sexual – supravietuirea
speciei
Stimularea portiunii septale a fascicolului median in creierului anterior in care este localizat sistemul de
recompensare

• Vizualizarea persoanei iubite stimuleaza ariile occipitale secundare implicate in recunoastere => interpretare si
comparare a imaginii, prin intermediul ariei asociative parieto-occipito-temporala.

• Mirosul stimuleaza neuronii din girul semilunar si din substanta perforata anterioara (parte a sistemului limbic)

• Atingerea – calea fasciculelor spino-talamice – ajng la cortexul somato-senzitiv pentru a fi procesate

• Interpretarea limbajului – aria senzitiva a vorbirii – aria asociativa parieto-occipito-temporala

• Fascicolul longitudinal superior + fascicolul longitudinal inferior + fascicolul uncinat – determina integrarea
tuturor aferentelor senzitive.
 Comportamentul sexual – supravietuirea
speciei
• Afectarea lobului temporal duce la comportament sexual ciudat (la maimute –
comportament homosexual, incercarea de copulare cu alte specii).

• Comportamentul sexual este modulat de amigdala – rol cheie in comportamentul

emotional.

• La nivelul hipotalamusului se realizeaza integrarea intre componenta nervoasa si cea

endocrina prin reglarea nivelului plasmatic de gonadotropine via GnRH.

• Arcul rflex al actului sexual se inchide in maduva sacrata, ce primeste influente de la

hipotalmus si de la centrii scoartei cerebrale.
Comportamentul in diverse stari emotionale
simple (ex frica)
• In cazul starilor emotionale simple nu conteaza intensitatea emotiei –
ex sentimentul penibilului poate crea in timp fobia de a vorbi in
public.

• Emotiile influenteaza comportamentul pe termen scurt – fuga, lupta

– sau pe termen lung – memorizarea unor imagini cu impact
emotional puternic.
 Comportamentul in diverse stari
emotionale simple (ex frica)
Emotiile pot determina 3 categorii de manifestari comportamentale:

• Comportamente pozitive = stenice – emotii pozitive

• Comportamente negative = astenice – emotii negative

• Comportamente indiferente
 Comportamentul in diverse stari
emotionale simple (ex frica)
• Baza neurofiziologica a emotiilor - sistemul limbic.

• Amigdala are rol fundamental in frica, invatare, memorare, interactiuni sociale, modularea emotiilor, coping
emotional.

• Leziuni ale nucleului central al amigdalei - alegerea unor forme active de coping

• Leziuni la nivelul zonei bazale amigdaliene anihileaza ambele forme de coping.

• Amigdala este implicata in reprezentarea corticala a stimulilor care fac referire la emotii

• Emotiile primare sunt controlate de amigdala

• Hipocamp – memoria afectiva

• Hipotalamus – traducerea emotiilor in manifestari vegetative.

• Reactiile motorii si decizile care insotesc emotiile sunt date de legatura existenta intre amigdala si lobul frontal.
 Comportamentul in stari emotionale
complexe

• Starile emotionale complete influenteaza comportamentul direct proportional cu

intensitatea lor.

• Cele mai intalnite – anxetatea si depresia. Acestea se pot asocia cu senzatii somatice in
antecedente sau de insotire.

• Cauzele lor pot fi:

• Stresul acut

• Stresul cronic

• Cauze organice
 Comportamentul in stari emotionale
complexe
• Localizarile acestor emotii nu sunt precise.

• Sunt implicati nucleii hipocampului, amigdalei – afectarea lor duce la un

comportament asemanator manifestarii anxietatii.

• Cel mai important rol in procesarea si constientizarea emotiilor complexe in joaca

lobul frontal – analizeaza emotiile complexe, in relatie cu ceilalti centri subcorticali.

• Creierul ajusteaza comportamentul intr-o situatie data in functie de biofeedback-uri

exterioare.
ROLUL STRUCTURILOR ANATOMICE CEREBRALE
IN REALIZAREA DIFERITELOR COMPORTAMENTE

• Cerebel – moduleaza contractii musculare => echilibrul tonusului

postural cu contractii musculare automate, semiautomate si voluntare

• Talamus – releu in caile senzitive care meg spre cortex + intervine in

afectivitate prin nucleii nespecifici

• Hipotalamus – intervine in coportamentele alimentar, sexual, afectiv

• Hipocamp – rol in memoria afectiva si in modularea emotiilor

 ROLUL STRUCTURILOR ANATOMICE CEREBRALE
IN REALIZAREA DIFERITELOR COMPORTAMENTE

• Amigdala – intervine in comportamentul alimentar, sexual, coping emotional,

stari emotionale complexe

• Corpii striati – adapteaza miscarile automate si semiautomate, in tsransa

relatie cu ariile motorii

• Lobul frontal – elaboreaza schema comportamentala finala; sediul

personalitatii si al gandirii; asigura integritatea superioara a emotiilor si
motivatiilor