UNITAŢILE

MAJORE DE
RELIEF AL
PĂMÂNTULUI
 RELIEFUL
OCEANELOR
• Relieful oceanelor este opera acţiunii apelor mării şi
a agenţilor morfogenetici interni.
• Coborând sub nivelul apei, descoperim variate
forme de relief. Aceste forme de relief sunt:
– platforma continentală;
– versantul (abruptul) sau povârnişul continental;
– fundul oceanului (câmpia abisală);
– gropile abisale (fosele oceanice);
– dorsalele oceanice.
• Platforma continentală este o prelungire a continentului
sub apă şi coboară până la 200 m adâncime, care apare
ca o câmpie netedă şi foarte uşor înclinată. Are un rol
deosebit, pentru că aici se desfăşoară majoritatea
activităţilor omului legate de mare (pescuitul, extracţia
de petrol şi gaze naturale etc.).
• Versantul (abruptul) sau povârnişul continental coboară
brusc până la 3.000 – 4.000 m adâncime. El face
legătura între platforma continentală şi fundul
oceanului.
• Fundul oceanului (câmpia abisală) se întinde până la
6.000 m adâncime, reprezentând cea mai mare parte
din suprafaţa bazinului oceanic. Este alcătuit numai din
scoarţă oceanică.
• Gropile abisale (fosele oceanice) sunt
porţiunile cele mai adânci din ocean. Sunt
prezente acolo unde are loc procesul de
subducţie. Cea mai adâncă groapă abisală
este Groapa Marianelor (- 11.033 m) din
Oceanul Pacific.
• Dorsalele oceanice sunt lanţuri de munţi
submarini situate de o parte şi de alta a
rifturilor. Vârfurile lor cele mai înalte pot
apărea deasupra nivelului mării sub formă
de insule vulcanice.
Ţărmurile şi articulaţiile ţărmurilor
• Ţărmul este fâşia care face legătura dintre
uscat şi mare.
• Ţărmul nu este drept, ci prezintă diferite
articulaţii (crestături). Acestea sunt:
1. insulele;
2. arhipelaguri
3. peninsulele;
3. golfurile
4. capurile;
5. istmurile;
6. strâmtorile.
1. Insulele sunt porţiuni de uscat înconjurate din
toate părţile de apă. După origine, insulele pot fi:
– continentale (atunci când s-au desprins dintr-un
continent). Ex.: I. Marea Britanie. I.Groenlanda
– vulcanice (dacă au fost clădite de vulcani). Ex.: I. Islanda.
– coraligene (dacă au apărut ca urmare a dezvoltării
coloniilor de corali). I-le Maldive
• O grupare de mai multe insule formează un
arhipelag (ex.: Arhipelagul Indonezian – cel mai
mare din lume, Arhipelagul Britanic, Arhipelagul
Hawaii). ARH.HAWAII

I.PAŞTELUI
2.Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului
în apă. Acestea sunt înconjurate de apă
din trei părţi (ex.: Peninsula Iberică,
Peninsula Italică, Peninsula Scandinavă,
Peninsula Arabică). Cea mai mare
peninsulă este India.
PEN SCANDINAVICA PEN INDIA

PEN IUTLANDA

PEN BALCANICA
 Peninsule
PEN.ARABĂ

PEN YUCATAN

PEN.IBERICĂ
PEN ITALICĂ
 3. Capurile
• reprezintă porţiunile cele mai înaintate ale uscatului în mare (Capul
Roca, Capul Nord, Capul Bunei Speranţe).

C. ROCCA

C.HORN

C.Bunei Sperante
4. Golfurile sunt pătrunderi (intrânduri) ale apei în interiorul
uscatului (de exemplu, Golful Mexic, Golful Persic, Golful Biscaya).

GOLF-MEXIC GOLF-FIORD

GOLF-PERSIC

GOLF-FINIC
5. Istmurile reprezintă fâşii înguste de uscat care fac legătura

dintre două porţiuni de uscat mai mari. De exemplu,

Istmul Panama leagă cele două Americi, iar Istmul Suez
uneşte Africa şi Asia. Unele istmuri au fost tăiate de om
pentru a construi canaluri (Canalul Panama, Canalul
Suez, Canalul Corint).
ISTMUL SUEZ

PEN.SINAI ŞI G.SUEZ

Istmul şi Canalul
Panama
CAN.SUEZ
6. Strâmtorile sunt fâşii înguste de apă care leagă două mări sau
oceane ori porţiuni de mări sau oceane. Exemple:
Strâmtoarea Gibraltar (uneşte Marea Mediterană cu
Oceanul Atlantic); Strâmtoarea Bering (face legătura
dintre Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic).

STR.BERING

Strâmtoarea Gibraltar
 Ţărmurile
Pot fi
- înalte (atunci când apa vine în contact cu o
zonă de munte sau de podiş)
- joase (când apa vine în contact cu o zonă de
câmpie).
• Ţărmurile înalte au faleză. În categoria ţărmurilor înalte
a. ţărmurile cu fiorduri. Tarmurile cu fiorduri au luat
nastere pe locul fostelor vai glaciare aflându-se sub
nivelul marii. Adâncimea apei în fiorduri este foarte
mare. Se formeaza de obicei la latitudini mari, la
deschidere prezinta un prag submarin si patrund foarte
mult în interiorul uscatului. Astfel de tarmuri se gasesc în
Norvegia: Sogne Fjord patrunde în interior 184 km iar
adâncimea apei la intrare este de 1308 m, Trondheim
patrunde în interior 183 km, Hardanger, Oslo patrunde
100 km; în Islanda; în Groenlanda se gaseste cel mai
mare fiord din lume - se numeste Nordwestfjord care
patrunde în interior 340 km; în nordul Americii de Nord;
în sudul Americii de Sud; în M. Britanie. Din punct de
vedere al navigatiei sunt cele mai bune cai de navigatie
având în vedere adâncimea apei si faptul ca patrund
mult în interiorul uscatului.
 b. Ţărmuri cu riass
Tarmurile cu riass au luat nastere prin patrunderea marii pe
fostele vai fluviale în urma miscarilor de coborâre lenta a
uscatului, sunt foarte neregulate, cu foarte multe meandre, fiind
sculptate în roci dure. Se gasesc: în NW Spaniei în provinciile
Astoria si Galicia; în Franta în sudul peninsulei Bretagne; în Tara
Galilor; în Coreea; în China de Sud; la nord de orasul New York si
în vestul Africii. Unele tarmuri cu riass au fost colmatate
(umplute) cu material aluvionar si transformate în zone
mlastinoase. La altele, la gura râurilor s-au format bare de nisip
umplând aceste golfuri

c. Tarmurile de tip dalmatic sunt tarmuri cu structura

longitudinala, rezultate prin patrunderea marii între culmile
muntoase ce sunt paralele cu tarmul, zonele dintre munti
transformându-se în golfuri strâmte paralele cu tarmul. Se
gasesc la M. Adriatica pe tarmul fostei Iugoslavii, pe coasta
de est a Australiei, în Noua Zeelanda, în Antilele Mici (Santa
Lucia, Dominica, etc.) si în sudul peninsulei Bretagne din
Franta.
c. Tarmurile vulcanice sunt legate de erupţiile vulcanice, de
insulele cu aceaşi origine.Lipseşte platforma continentală
• Ţărmurile joase au o plajă extinsă. În cadrul
ţărmurilor joase pot fi întâlnite delte, limanuri,
lagune şi estuare.

a. Lagunele sunt foste golfuri, care au fost închise printr-

un cordon litoral construit de mare.
b. Limanurile sunt lacuri, formate la gura de
vărsare a unui râu prin bararea gurii
de vărsare a acestuia cu un cordon
litoral.

c. Estuarele au forma unor golfuri cu aspect de pâlnie, apărute în urma lărgirii gurii de
vărsare a unui râu sub acţiunea apelor mării. Estuarele se formează doar acolo unde
există maree puternică.
d. Deltele se formează pe ţărmurile mărilor cu maree foarte slabe, la gurile de vărsare
ale unor fluvii foarte mari, care transportă o cantitate apreciabilă de aluviuni. În cadrul
deltei, fluviul îşi desface cursul în mai multe braţe. Exemple: Delta Dunării, Delta
Mississippi, Delta Gange-Brahmaputra (cea mai mare de pe Glob).
Delta
Mississippi

Delta Dunarii

Delta Gange-
Brahmaputra