Sunteți pe pagina 1din 28

PRINCIPII DE

REABILITARE MEDICALĂ
POST INFARCT
MIOCARDIC
BADIA Nadejda M1524

Chișinău 2020
Definiție

Infarctul miocardic
reprezintă necroza miocardului
ca urmare a ischemiei acute,
cauzată de ocluzia completă
sau parţială a unei artere
coronariene.
Definiție

Reabilitarea cardiacă (RC) este o intervenție


multidisciplinară și cu multiple fațete, care
ameliorează capacitatea funcțională,
recuperarea (însănătoșirea), precum și
comfortul psihologic (definiție OMS a.1993)
Definiție

Altă definiție (AHA 1995): RC înseamnă programe comprehensive


de lungă durată, care implică evaluarea medicală, prescrierea
exercițiilor fizice, modificarea factorilor de risc cardiovascular,
educarea și consilierea, destinate a limita efectul fiziologic și
psihologic al bolii cardiace, a reduce riscul morții subite și a
infarctului miocardic repetat, a controla simptomele cardiace, a
stabiliza sau încetini procesul aterosclerotic.
Obiectivele RC

1. Ameliorarea stabilității clinice și controlul simptomelor


2. Reducerea riscului cardiovascular global
3. Aderarea mai bună la recomandările privind tratamentul
farmacologic
4. Ameliorarea profilului de comportament sănătos
5. Ameliorarea calității vieții
6. Ameliorarea prognozei
Principii cheie ale RC
1. Fiecare persoană afectată de boală cardiovasculară trebuie să
beneficieze de un program de reabilitare în staționar și/sau ambulatoriu
2. Primele componente ale reabilitării cardiace trebuie să debuteze în
staționar cât mai timpuriu după evenimentul acut
3. După externarea pacientului RC este componenta necesară pentru a
obține și menține țintele reabilitării pe termen mediu și lung
4. Reabilitarea cardiacă cu spitalizare în staționar este prevăzută pentru
pacienții cu risc înalt
5. Durata programelor de RC depinde de condițiile locale, dar cel mai
frecvent – 2 săptămâni
6. Pentru pacienții cu disfuncție severă a ventriculului stâng, sau
comorbidități relevante poate fi utilă spitalizarea prelungită până la
patru săptămâni în scop de reabilitare cardiacă
7. Reabilitarea cardiacă postspitalizare poate fi instituţionalizată sau la
domiciliu
8. Reabilitarea la domiciliu poate fi supravegheată (telemonitoring sau
asistent medical) sau nesupravegheată
Componentele RC

Consilierea Evaluarea Consiliere în desfășurarea


Nutritionistlui Clinică Activităților Fizice

Abordare multidiscilinară
Reabilitare cardiacă

Managmentul Managment Exerciții fizice


Factorilor de risc psiho- social Antrenament Fizic

7
Infarct miocardic

Funcțiile organismului: Activități: Participare:


durere Transferuri, ortostatism, mers Activități profesionale
interval de mișcare Manevrarea cu obiectele Viață de familie
deficit de coordonare Utilizarea mijloacelor de Petrecerea timpului liber
tulburări transport Viața socială
tulburări de
de somn,
somn, motivație,
motivație,
energie Activitățile vieții cotidiene Participarea la diferite activități

Factorii de mediu: Factoriii personali:


Locul de muncă Vârsta și sexul
Facilități
Facilități de
de trăit
trăit și
și de
de transport
transport Atitudinea
Atitudinea față
față de
de problemle
problemle de
de
Familia și prietenii sănătate
Serviciile de sănătate și de Motivația
asigurare Strategii de a face față
Atitudini sociale Comorbidități

Clasificarea Internaţională a Funcţionării (Dizabilităţii şi Sănătăţii)


Examenul clinico-funcțional

 Clinic: intoleranța la efort, oboseală, dispneea


 Funcțională: EKG,eco-cardio
 Biochimică: lipide, glucoză, proteinene cardiace,
couagulare
 Evidențiere factorilor de risc cardiac: modificabili/
nemodificabili
 Testări scale specifice: Borg, testulde efort cu
determinarea consumului de oxigen, chestionare
depresie/anxietate, calitatea vieții etc.
Scale/teste de evaluare și
monitorizare
 Scala Borg
 Index Barthel
 Chestionar nutriţie sanatoasă
 Chestionar activitate fizică
 Chestionar Minesota
 Test de efort fizic dozat (mers plat 6 min sau TE cu
aprecierea consumului de gaze)
 Monitoring ECG
Fazele RC

Reabilitarea cardiovasculară se realizează în 3 faze:


I. în perioada de internare a bolnavului (intraspitalicească)
II. urmează externării din secţia de cardiologie durând 12
săptămâni. Această fază poate fi împărţită în 2 subfaze:
A. prima (4-6 săptămâni) se derulează într-o instituţie
medicală de recuperare cardiacă
B. la domiciliul bolnavului sub supraveghere.
III. continuă până la 1 an la domiciliu. Controlul factorilor
de risc, managementul factorilor psiho-sociali şi familiali
şi reantrenarea la efort.
Faza I (intraspitalicească)
Locul desfășurării Durata medie de Scopuri
asistenței de reabilitare
reabilitare

• Secția de terapie 10 – 14 zile • Prevenirea şi tratamentul


intensivă complicaţiilor medicale
• Unitatea spitalicească •Informaţii despre regim
pentru coronarieni •Mobilizarea precoce
• Secţie de cardiologie •Informaţii privind maladia
a spitalului poliprofil •Informaţii despre factorii
• Secţie boli interne a de risc şi combaterea lor
spitalului general •Tratament medicamentos
de prevenţie secundară
Metodologia fazei I de RC

 Mobilizarea este asistată ( in funcţie de posibilităţi ) de


kinetoterapeut, sau asistent medical, sau medic
 FCC de repaus nu trebuie se depăşească 90 bătăi/min, iar
in cursul mobilizării nu trebuie să crească peste 10-20
bătăi/min comparativ cu FCC de repaus
 TAs de repaus > 90 mmHg
 Iniţial FCC va fi inregistrată de persoană care asistă
mobilizarea, ulterior bolnavul va fi instruit pentru a-şi
calcula singur FCC de repaus şi pe parcursul mobilizării
neasistate.
• Ziua 9-14
• Mers liber pe coridor 200m de 3x/zi
• Coborârea și urcarea a 1-2 etaje de 2x/zi (asistat)

III Etapa
• Cu o zi înaintea externării Testul de efort (TE) limitat de simptome
• Ziua 5-8
• Șade nelimitat la marginea patului (sau fotoliu lângă pat)
• Se deplasează singur în salon (inițial asistat) și la baie (lângă salon)
• Toaleta parțială la baie

Etapa II
• În ultimele zile mers progresiv pe coridor 50-200m de 2-3x/zi (asistat)
• Ziua 1-4
• Începe la 24 h de la evenimentul acut dacă bolnavul este asimptomatic (fără durere)
• Mișcări libere în pat
• Exerciții de respirație, mișcări pasive și active ale membrelor (asistat)
• Bolnavul șade în pat și se hrănește singur (din a 2-a zi)
Etapa I
• Șade în pat cu picioarele atârnând la marginea patului 1-2 h pe zi (din ziua a doua)
• Folosește o comodă așezată lângă pat (din ziua a 3-a)
• Toaleta parțială în pat (asistat) din ziua a 2-3-a
Conținutul etapelor fazei I
Faza II (de recuperare propiu-zisă)
Locul desfășurării asistenței Durata medie de Scopuri
de reabilitare reabilitare
Faza intermediară Durata minimă 2-3 •Tratamentul complicaţiilor
Rc rezidențială cu spitalizare luni, durata optimă •Reabilitarea fizică
temporară în secţii de recuperare 3-6 luni •Şcolarizarea pacienţilor
pentru bolnavii cu complicaţii și cei
cu capacitate de efort sub 5 METS •Învăţarea metodelor de autocontrol
• Secţie reabilitare în spital •Profilaxia secundară
specializat
• Paturi de reabilitare medicală în
spital poliprofil.
RC ambulatorie instituţionalizată •-Profilaxia secundară
(instituţii medicale cu servicii de •Prevenirea şi tratamentul
reabilitare ambulatorii) complicaţiilor
•în toate cazurile necomplicate
control periodic individualizat la •Reabilitarea fizică
m/familie. •Reabilitare psiho-emoţională
•Şcolarizarea pacienţilor/rudelor
•Învăţarea metodelor de autocontrol
RC ambulatoriu neinstituţionalizat •Combaterea factorilor de risc
(reabilitare la domiciliu)
•cazurile necomplicate - cu control
periodic lunar la serviciile de
recuperare, sau la medicul de
familie.
Faza II RC
Bolnavul obţine capacitatea maximǎ de efort in raport cu
afecţiunea pe care o prezintǎ.
Asocierea metodelor fizice (cu efect de relaxare, amelioare a
circulație periferice, stimulare musculară)
Faza a II-a are drept scop

 Să redea bolnavului maximum din capacitatea fizică


compatibilă cu starea funcţională a cordului
 Ameliorarea performanţei cardiace
 Menţinerea rezultatelor obţinute in faza I
 Creşterea capacităţii de efort
 Se continuă activităţile fizice din faza 1
 Se asociază mers progresiv 30 min de 2-3 x/zi
 Activităţi casnice uşoare
Reabilitare fizică faza II
 Durata fazei :3-6 săptămâni; 20-40 de ședințe
 Durata ședinței 30-60 min; 3-5 şedinţe/săptămână
 Structura:
1. încălzire 10 min
2. antrenament propriu-zis 30-40 min
3. revenire 10 min
4. jocuri agrement (tranziţia spre fasa III) 10-30 min
5. antrenament continuu sau cu pauze
 Tipuri de efort:
a. exerciţii fizice
b. cicloergometru
c. efort în apă
d. mers rapid
Faza III (de menținere)
Locul desfășurării Durata medie de Scopuri
asistenței de reabilitare reabilitare
Reabilitare De la 6 la 12 luni de la • Profilaxia secundară
supravegheată în: debutul evenimentului •Prevenirea şi
• Secţii/cabinete cardiac acut tratamentul
specializate complicaţiilor
• La domiciliu • Reabilitarea fizică
(telemonitoring, asistent • Reabilitare psiho-
medical) emoţională
Reabilitare • Şcolarizarea pacienţilor
nesupravegheată: • Învăţarea metodelor de
• La domiciliu autocontrol
• Control periodic la • Şcolarizarea rudelor
medicul de familie. • Combaterea factorilor
de risc
Faza III
 Se continuă toate activităţile prevăzute pentru faza II plus
 Jocuri recreative
 Practicarea unor sporturi
 Cure anuale a 18 zile in servicii de recuperare de faza III
(staţiuni balneo-climaterice)
Kinetoterapia

Este indispensabilă în tratamentul recuperator


Exercitiile fizice, monitorizate atent de kinetoterapeut au
rolul de a crește capacitatea funcțională cardiovasculară și
de a scădea necesarul de oxigenal miocardului
Exercițiile fizice pot corecta colesterolul, diabetul și
obezitatea.
Exercițiile aerobe au un efect de scădere a tensiunii arteriale,
cu aproximativ 8-10 mmHg
Kinetoterapia

Acțiunea metodelor kinetoterapeutice


A. Acţiune tonizantă generală (starea psiho-emoţională)
B. Acţiune trofică (capilare de rezervă, colaterale)
C. Acţiune compensatorie ( factorii extracardiaci)
D. Normalizarea funcţiei cardiace ( creşte debitul bătaie,
reacţia vasculară la efort fizic).
Sesiunea de kinetoterapie
Se desfășoarăîn 3 faze:
1. Încălzirede minim 5 minute
2. 5-30 minute la cicloergometru standard, cicloergometru
pentru brațe, mers(combinații)
3. Revenire și relaxarede minim 5 minute.
Frecvența recomandată –cel puțin 5 ședințe pe săptămână.
Se va ține seama de particularitățile sociale, logistice și
preferințele pacientului (activitate placută pentru o bună
complianță)
Componentele RC
A. Consiliere nutrițuonală: Aportul caloric trebuie să fie
echilibrat în funcție de consumul de energie (activitate
fizică) pentru a evita creșterea în greutate.
B. Managementul masei corporale
C. Managementul lipidic: Dieta mediteraneana cu niveluri
scăzute de colesterol și grasimi saturate; Alimentele
bogate in omega-3 acizi grasi polinesaturaţi; Statine
pentru toti pacientii, intensificat la un profil lipidic de
colesterol total <175mg/dl; LDL-C <100mg/dl;
trigliceridele <150mg/dl.
D. Monitrizarea TA (130/80mmHg)
E. Abandonarea fumatului
F. Managementul psihologic
Concluzie

Procesul de reabilitare cardiovasculară post infarct


miocardic are ca scop creșterea toleranței
pacientului la efort fizic prin combaterea
factorilor de risc cardiovasculari și gradarea
strictă a exercițiului fizic aplicat, în dependență
de rezultatele testelor la efort și faza de
recuperare.
Bibliografie

Reabilitarea cardiovasculară. Protocol clinic național. PCN-205.


Chișinău 2017.