IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “Nicolae

Testemitanu”
Catedra Otorinolaringologie

Anatomia urechii medii

A realizat: Axenti Maria

 Urechea medie este un sistem de cavităţi aerate,
săpată în stânca temporalului şi tapetate de
mucoasă.
Ea se compune din:
- casa timpanului;
- celulele
mastoidiene;
- trompa lui
Eustachio.
 Cavitatea timpanică
• Are formă aproximativ cubică şi este
situată între urechea internă şi conductul
auditiv extern. I se descriu şase pereţi:
 Cavitatea timpanică
1.Peretele lateral ( membranos)
– cerc osos
– membrana timpanica
• se inseră la nivelul şanţului timpanal, printr-o îngroşare
fibroasă numită ligamentul lui Gerlach.
• aproape rotunda – d = 1cm
• cenusiu – translucida
• cu orizontala = 45 °
• - usor concava – pct. cel mai decliv = ombilic (coresp.
Cap. manubriului ciocanului )
 Membrana timpanica
• Pars tensa (mezotimpanul): între ligamentul timpanal şi
plicile timpano-maleolare şi este alcătuită din trei straturi:
– Un strat extern cutanat, situat în continuarea
tegumentului C.A.E.
– Un strat median, fibros, format din fibre radiale şi
circulare, realizând scheletul vibrator al membranei
timpanice (lamina propria).
– Un strat intern, mucos, reprezentat de mucoasa urechii
medii.
 Membrana timpanica
• Pars flacida (epitimpanul) sau
membrana lui Schrapnell este situată
superior, între ligamentele timpano-
maleolare şi peretele superior al C.A.E.,
pe care se inseră direct.
• Ea prezintă numai straturile extern şi
intern, lipsindu-i scheletul fibros.
 Repere anatomice:
1.Epitimpan
2. Ligamentul
timpanomaleolar
posterior
3. Scurta apofiza a
ciocanului
4. Triunghiul luminos al lui
Polizer
5. Mezotimpan
6. Lunga apofiza a
ciocanului
7. Umbo (ombilic)
8. Ligamentul
timpanomaleolar
anterior
• Imag. otoscopica = aspectul membr. Timp. pe viu
• central – ombilicul – de la care pleaca un triunghi
luminos (ant. – inf.) = conul luminos al lui Wilde
• sau triunghiul luminos al lui
 Particularitatile membranei timpanice la
copii:
• MT la nou-născut este relativ mare: diametrul vertical 9
mm, iar cel orizontal e ca la adult – 8 mm. La nou-născut
timpanul e mult mai înclinat decât la adult, formând cu
peretele inferior al conductului auditiv extern un unghi de
35o -40o .
• MT la copiii mici este localizată orizontal, ceea ce
condiționează vizibilitatea insuficientă a contururilor ei și
reduce valoarea diagnostică a otoscopiei – una dintre
cele mai importante metode de diagnostic în otologie
• Vascularizarea intensă a MP o predispune la edematiere
și hiperemie, depistate de cele mai dese ori la otoscopie
 CAVITATEA TIMPANICA

2.Peretele medial ( labirintic) –

Peretele intern sau labirintic prezintă, la nivelul segmentului său
superior sau atical, următoarele formaţiuni anatomice, descrise
dinspre anterior spre posterior:
Promontoriu
Sant nervului Timpanic
Foseta ferestrei Vestibulare (Fer. Ovala)
Foseta ferestrei Cohleei (fer. Rot.)
 Proeminenta Canalului Facial VII
Proem. Canaluluisemicircular lateral
 CAVITATEA TIMPANICA
3. Peretele anterior ( tubocarotidian) :
- sup. – se deschide tuba auditiva;
- lat. – canal in „Y” ies: lig. Ant. Ciocanului
n. Coarda timpanica
- inf. – rap. cu canalul carotidian.
 CAVITATEA TIMPANICA
4. Peretele posterior (mastoidian)
- rap. – cel. Mast. + port. Desc. VII
- sup. - aditus ad antrum
- inf. - orificiul de intrare a n. Coarda timpanului
 CAVITATEA TIMPANICA
5. Peretele superior (tegmental)
• tegmen tympani este format dintr-o lamă
osoasă subţire, uneori dehiscentă şi răspunde
fosei cerebrale mijlocii.

6. Peretele inferior ( jugular)

• rap. - bulbul v. Jugulare interne
 Conținutul cavității timpanice:
3 osişoare auditive:
− ciocănaş (malleus)
− nicovală (incus)
− scăriţă (stapes)
2 muşchi:
− stapedius
− tenzor tympani
OSICIOARELE URECHII
Ciocanul –lateral
- capul ciocanului -> fateta artic. pt.
nicovala
- gatul rap.cu n. Coarda timp.
- manubriul ciocanului –inglobat in
membr. timp.
- procesul lateral  in partea inf. – lat. a
gatului
- procesul anterior  in partea ant. a
gatului
Nicovalacorpul nicovalei ( se artic.
cu capul ciocanului) +2 ramuri
Scarita –medial  cap, git, 2 ramuri
(anterioara si posterioara) si o baza.
 URECHEA MEDIE
CAVITATEA TIMPANICA
Articulatiile dintre osicioare :
- incudomaleara – intre capul ciocanului si corpul nicovalei
- incudostapediana – intre nicovala si corpul scaritei
- sindesmoza timpanostapediana – intre baza scaritei
si circumferinta ferestrei ovale
 CAVITATEA
TIMPANICA
Mucoasa timpanica:Epiteliu cuboidal
fin, unistratificat

Subdivizarea spatiului cavitatii timpanice:

etajul inferior (hipotimpanic) – sub
planseul meat. ac. ext
etajul mijlociu (timpanic) – corespunde
membr. timpanice
etajul superior (recesul epitimpanic) =
atica sau loja osic.
 URECHEA MEDIE

 Arterele membranei timpanice :

Ramuri: a. Auriculara profunda si
a.Timpanica anterioara
 Vv. si limf. - comunica cu ale C.A.E.
 Inervatia - fata laterala – n. Auriculotemp.
ram. Auric. Vag
- fata profunda – plexul timpanic
CAVITATEA TIMPANICA
vascularizatia arteriala
• A. timpanica anterioara (a. Maxilara)
• A. timpanica superioara (a.Meningee
Mijlocie)
• A. timpanica posterioara (a. Auric. Post.)
• A. timpanica inferioara (a. Faring. Asc.)
• AA. caroticotimpanice (a.Carotida
Interna)
CAVITATEA TIMPANICA
Venele  traiectul invers arterelor
Limfaticele  noduli parotidian si retrofaringian
Inervatia
-mucoasa –> plexul timpanic
(ram. din n. Timpanic +ram. Simp. )
-muschiul tensor al timpanului – n. Mandibular

-muschiul scaritei – n. Facial (VII)

 Particularitatile cavitatii timpanice la copii:

• Este mai strâmtă din cauza că la copii mucoasa

este mai groasă;
• Uneori, în momentul naşterii, în cavitatea
timpanică pătrunde lichid amniotic care, cu
primele mişcări respiratorii, este evacuat prin TA
în faringe şi înghiţit
• Pereţii CT sunt subţiri, mai ales cel superior.
Peretele inferior constă pe alocuri din ţesut
conjunctiv
TUBA AUDITIVA ( TROMPA LUI EUSTACHIO )
Este o prelungire anterioară a casei timpanului, sub forma unui conduct
lung de 3–5 cm, care face
legătura între casa timpanului şi nazofaringe.
Este formată din două porţiuni:
- osoasă, săpată în stânca temporalului;
- fibrocartilaginoasă, ce se deschide la deglutiţie in nazofaringe.

Mucoasa trompei este o prelungire a mucoasei rinofaringiene epiteliu

cilindric ciliat.
La nivelul submucoasei găsim ţesut limfoid amigdala tubară a lui Gerlach
Orificiul nazofaringian al tubei
TUBA AUDITIVA ( TROMPA LUI
EUSTACHIO )

Vascularizatia:
- A. - a. faringiana ascendenta
- a. meningiana mijlocie
- VV. - plexul pterigoid
- Limf. - retrofaringian
Inervatia:
- n. timpanic
- ram faring. din
ggl.pterigopal.
 Particularitatile tubei auditive la copii:
• TA la copiii mici este
− scurtă
− relativ largă
− orizontală
− dreaptă
− flexibilă
− se deschide uşor, la copiii de vârstă mică este permanent deschisă
• La nou-născut TA e rectilinie, largă şi scurtă (17-21 mm).
• Sectorul cartilaginos al TA este dezvoltat mai slab.
• În decursul primului an de viaţă TA la copil creşte încet, iar la vârsta de 11 ani –
mai rapid. La vârsta de un an atinge lungimea de 20 mm, la 2 ani – 30 mm, la
5 ani – 35 mm, la adult – 35-38 mm. Lumenul tubului se îngustează treptat: de
la 2,5 mm la 6 luni până la 2 mm la 2 ani și 1-2 mm la vârsta de 6 ani.
• Tunica mucoasă a tubei auditive la copii se caracterizează prin: − reactivitate
sporită: − predispunere către modificări infiltrativ edematoase
Pozitia Trompei lui Eustachio
CAVITATILE MASTOIDIENE
=cavitati pneumatice sapate in proc.mast.
Antrul mastoidian
- cavitatea cea mai constanta
- pozitie centrala intre celelalte cavitati
- peretele lateral = peretele chirurgical
Aditus ad antrum Celulele mastoidiene
CAVITATILE MASTOIDIENE
Antrul mastoidian

- peretele posterior - abord chirurgical evidare

pietromastoidiana)
- peretele medial  fosa cerebrala medie
- peretele superior  tegmen tympani
- peretele inferior celulele mastoidiene subantrale profunde
- peretele posterior  celulele mastoidiene posterioare
- peretele anterior  orif. Aditus + can. VII
 Particularitatile apofizei mastoide la copii:

• Celulele sau cavităţile mastoidiene la nou-

născut lipsesc din cauza subdezvoltării apofizei
omonime ;
• Aditus ad antrum prezintă pe peretele
posterior un orificiu larg, care se deschide în
antrumul mastoidian ;
• La nou-născuţi există numai antrumul ;
• Alte celule pneumatizate se dezvoltă pe
parcursul primilor ani de viaţă;