MARTIN

LUTHER
 Martin Luther: anii tinereţii
• Luther s-a nă scut în anul Locul naşterii lui Martin Luther, a
1483 la Eisleben, în treia casă din partea dreaptă
Germania Centrală .
Pă rinţii să i, Hans şi
Margareta, erau ţă rani,
la început unii foarte
să raci. Treptat, tată l să u
s-a îmbogă ţit şi a devenit
un industriaş prosper.

•Atmosfera din
casa pă rintească
era una dură ,
severă , foarte
serioasă , lipsită de
manifestă ri de
afecţiune. Pă rinţii
lui Luther erau
foarte credincioşi,
mai ales mama.
• În anul 1501, la vâ rsta de 18 ani, Martin Luther a intrat la
Universitatea din Erfurt, la facultatea de litere. Luther şi-a
luat licenţa în litere şi filosofie în 1502 iar directoratul în
1505.
De ce se îndreaptă Luther spre viaţa religioasă ?
- jură mâ ntul fă cut de Luther în timpul unei furtuni puternice;
- moartea de ciumă a colegilor să i studenţi în 1505, care a trezit
în mintea lui Luther gâ nduri neliniştite legate de mâ ntuire;
Universitatea din Erfurt
•La dorinţa tată lui să u, Luther a început să urmeze facultatea
de drept. Dar, pentru că simţea chemare pentru biserică , el a
renunţat la drept imediat ce a început studiile şi a intrat la
mă nă stirea că lugă rilor augustini din Erfurt (16 iulie 1505)

•În 1507, Luther a fost hirotonisit preot iar în anul 1509 a

obţinut o licenţă în studii biblice. Mănăstirea călugărilor
Luther despre viaţa sa de călugăr: augustini din Erfurt
“Eram un călugăr bun şi-mi ţineam rânduielile atât de
strict încât puteam pretinde că dacă vreodată un călugăr ar fi
putut să ajungă în rai prin disciplina monahală, atunci eu mi-aş
fi găsit drumul într-acolo. Toţi tovarăşii mei din lăcaş, care mă
ştiau, puteau să confirme acest lucru. Căci dacă ar mai fi durat
mult, atunci, cu veghea, rugăciunile, lecturile şi alte asemenea
lucrări, mi-aş fi găsit sfârşitul.”
• După aceste studii, Luther a început o carieră
promiţă toare de lector universitar detaşat la
noua universitate din Wittenberg a electorului
de Saxonia. Universitate din
Wittenberg-
De la călugăr la rebel astăzi si in
• Între anii 1513-1517, Luther a ajuns la trecut
concluzia că oamenii se mâ ntuiau doar prin
credinţă . “Cei drepţi sunt mântuiţi prin
credinţă”, spusese Pavel.
• Marea sa “dragoste” a devenit studiul Bibliei.
• Luther a început să înveţe ebraica, limba
Luther
“Vechiului testament”, apoi greaca.
• Cariera sa a înflorit. În anul 1511 şi-a luat descoperind
Biblia
doctoratul în teologie. A început să ţină o serie
de conferinţe despre Biblie.
• Anul 1510 este foarte important pentru cariera
tâ nă rului că lugă r deoarece a fost ales să facă
parte dintr-o misiune la Roma pentru a rezolva
unele probleme pentru ordinul augustinilor.
• Că lă toria la Roma a fost singura ieşire a lui
Luther din Germania şi unul din puţinele
drumuri fă cute în afara Saxoniei natale.
• Luther a fost remarcat de că tre superiorii să i din
ordinul augustinilor că ci tot mai multe şi mai dificile
responsabilită ţi îi erau încredinţate, plus predicile
ţinute de patru ori, plus lecţiile, plus cercetă rile.
• La 31 octombrie 1517, Martin Luther a afişat
documentul “Cele 95 de teze”
• Tezele au fost curâ nd tipă rite, ceea ce le-a oferit o
difuzare mult mai mare decâ t la nivelul populaţiei din
micul oraş Wittenberg.
• “21. Greşesc […] acei pre-dicatori de indulgenţe
care spun că prin indulgenţele papei omul e
dezlegat de orice pedeapsă […] Luther - călugăr
27. Ei predică spunând că îndată ce banul sună în
cutie,sufletul se ridică în zbor.
28. E un lucru sigur, că prinbanul ce sună în cutie
poate să crească câştigul şi lăcomiade bani […]”
(M. Luther – Cele 95 de teze)
 3. Luther şi papalitatea (1517-1520)
• Luther atră gea atenţia papei Leon X asupra abuzului de a vinde indulgenţe. Dar
papalitatea a vă zut în criticile aduse indulgenţelor un atac la adresa sistemului
ei financiar şi a puterii sale asupra creştinilor de a judeca, ierta şi oferi iertă ri.

În iunie 1520, papa Leon X a emis bula prin care l-a excomunicat pe Luther.
Că rţile lui au fost arse. Dar nici Luther nu s-a lă sat mai prejos. El a ars în public
bula de excomunicare.
În iunie 1520, papa Leon X a emis bula prin care l-a excomunicat pe Luther.
Că rţile lui au fost arse. Dar nici Luther nu s-a lă sat mai prejos. El a ars în public
bula de excomunicare.
Carol Quintul, rege al Spaniei şi al împă rat al imperiului romano-german, a convocat
Dieta de la Worms (1521). Aici, a fost adus în faţa împă ratului. Un slujbaş imperial i-a
ară tat câ teva că rţi de ale sale şi i-a pus două întrebă ri: dacă recunoaşte că sunt că rţile lui
şi dacă îşi retrage ideile cuprinse în aceste că rţi.
Luther a ră spuns : "Nu-mi pot supune credinţa nici papei şi nici conciliilor. Aici
stau, şi nu pot face altfel. Aşa să-mi ajute Dumnezeu Amin!".
Carol Quintul l-a lăsat pe Luther să plece dar printr-un edict elaborat în mai
1521, fă cea din el o persoană în afara legii care putea fi ucis de oricine fă ră a fi
pedepsit.
Dar şi de data aceasta, i-a venit în ajutor protectorul să u, Frederic cel Înţelept.
Luther a fost ră pit pe drumul de întoarcere de la Worms şi dus la castelul să u
retras de la Wartburg, unde şi-a lă sat barbă şi a devenit un misterios cavaler.
 Perioda petrecută la castel anunţă un viitor în care rolul lui
Luthernîn Reformă va fi oarecum mai pasiv. El nu se va mai
afla în centrul evenimentelor şi unii chiar îl credeau mort.
Iniţiativa Reformei va trece în alte mâ ini.
Cu toate acestea, perioada petrecută la castel, a fost foarte fructuoasă ,
deoarece l-a lansat pe Luther într-o nouă carieră literară , ca stră lucit
traducă tor al Bibliei, începâ nd cu Noul Testament.

Preocuparea principală a împă ratului Carol era ră zboiul cu Franţa,

încâ t în cele din urmă Luther a putut reveni la catedra din
Wittenberg. Încercă rile de reformare a bisericii locale nu au avut
succes în Europa centrală în timpul vieţii sale, dar au fost continuate
de discipolii să i.
În anul 1525, Martin Luther s-a căsătorit cu o fostă călugăriţă,Katharina
von Bora. Aceasta avea o origine vag nobilă, era umilă, ascultătoare,
grijulie şi o bună gospodină. Luther a tratat-o cu afecţiune. Au existat şi
copii, cu care Luther s-a purtat în mod total diferit de brutalitatea pe care
o manifestaseră faţă de el proprii lui părinţi.
Martin Luther a murit în anul 1546.
Mormântul lui Luther din Biserica Statuia lui Luther din faţa
din Wittenberg Bisericii Sf Maria din Berlin
 Bibliografie:
• Michael Mullett, Luther, Editura Aramis
• www.wikipedia.ro
• http://www.bibelarchiv-vegelahn.de/luther-
briefmarken.html