POLUAREA

SOLULUI

Cirjontu Jenica-Nicusor
XI F
 • Poluarea reprezintă contaminarea mediului
Problema gunoiului de pe coasta Guyanei, 2010
înconjurător cu materiale care interferează cu 
sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a 
ecosistemelor (organismele vii și mediul în care
trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului
înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum
ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a
substanțelor poluante provine din activitățile umane.
Se disting următoarele categorii: poluare fizică
(incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă),
poluarea chimică (produsă de diverse substanțe
eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de
particule solide), poluare biologică (cu germeni
patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
• Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului .
Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si complexe procese chimice , fizice , biologice  .
Poluarea este un fenomen foarte periculos si in timp devine unul catastrofal.Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din
deseuri industriale  , care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti .
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii un mers ascendent continuu , o evolutie ingrijoratoare ,
cantitatea de poluanti fiind intr-o continua crestere .
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acoperta uscatul , ambianta imediata de viata a
oamenilor , tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde
sunt mai fertile . Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa , fiind locul de intalnire al poluantilor.
Poluarile directe ale solului provin din :
-aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat .
-scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri .
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de
plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice . Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum
similar .
Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor
• Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :
-aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
-folosirea sistemelor extinse de irigatii
-depozitarea deseurilor solide
-depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane .
• Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :
-axpansiunea agriculturii
-defrisare si eroziune
-supraexploatarea solurilor
• Turismul –sursa de poluare a solului. O cautare de locuri frumoase si curate , un prilej de reconfortare fizica si psihica in mijlocul naturii , natura care
trebuie protejata.Ceea ce in zilele noastre nu se mai intampla , producandu-se ades abateri de la igiena si educatie , poluandu-se in mod voit solul si
• Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea
lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu
îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum
ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii
care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de
metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest
proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul
steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor.
În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la
poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.
• Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine
poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și
pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de
la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de
bogăția recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps
din cauza lipsei recoltei datorate salinității ridicate a solului. Aceeași
problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt
 și Valea Imperială din California.