Sunteți pe pagina 1din 15

REGULAMENTUL

de atestare a cadrelor didactice


din învățământul general, profesional tehnic și din cadrul structurilor de
asistență psihopedagogică. Sesiune de formare republicană
Programului de formare a specialiștilor responsabili de atestare
29 octombrie 2020

Formator: Daniela Vacarciuc


I. Studiu de caz: Concept. Conținut.
Evaluare
IV. PROCEDURA DE CONFERIRE A GRADELOR
DIDACTICE

• 65.(e)Gradul didactic doi este conferit ca


urmare a rezultatelor susținerii publice a
probei Studiu de caz în fața Comisiei raionale/
municipale de atestare.
• 71.(e) Gradul didactic doi este confirmat ca
urmare a rezultatelor susținerii probei Studiu
de caz în cadrul Consiliului pedagogic în
prezența Comisiei din cadrul instituției și a
unui delegat al OLSDI.
TERMEN
• Cazul reprezintă o situaţie-problemă particulară,
autentică sau ipotetică, modelată sau simulată,
care există sau poate exista într-un sistem natural,
social sau economic şi care necesită un diagnostic
şi o decizie.
Metoda studiului de caz se află la baza formelor de
învăţământ propuse de către Graduate School of Business
Administration of Harward. Ea a fost iniţiată în Franţa, în
1926, de către Andre Siegfried. Ulterior, s-a bucurat de o
extindere mai largă în sectoarele învăţământului superior,
apoi în cele ale educaţiei în general.
Tipuri
• Studiul cazului intrinsec, în care cercetătorul se
centrează pe descrierea în profunzime a unui
fenomen unificat, fără a urmări testarea
ipotezelor;
• Studiul cazului instrumental, realizat în vederea
clarificării unei teorii sau a unei probleme mai
generale;
• Studiul unor cazuri multiple(colective), în care se
încearcă generalizarea caracteristicilor şi
mecanismelor.
Avantaje:
Învăţarea bazată pe studiu de caz este o metodă didactică activă care :
•*Îi motivează intrinsec pe profesori să pătrundă în esența probleme și soluții;
*oferă posibilitatea de a se confrunta cu situaţii-probleme veridice, extrase din
realitate ;
*îi pune pe profesori în situația de a-şi utiliza cunoştinţele şi capacităţile pe
care le dispun în realizarea de demersuri inductive şi deductive, în dobândirea
şi descoperirea noului;
* este un exerciţiu activ şi interactiv bazat pe argumentări și descoperiri;
* îi determină pe profesori să manifeste o atitudine critică şi spirit critic față de
diferite variante de soluţionare a cazului, argumentând în mod raţional
varianta optimă;
* presupune dezbateri colective, în cursul cărora se produc schimburi
intelectuale, confruntări, argumentări, formulări de concluzii;
* presupune participarea tuturor profesorilor la dezbaterea şi soluţionarea
cazului prin cooperare;
*participanții ating cele mai complexe nivele de gândire şi învăţare activă,
trecând de la aplicare la analiză, sinteză şi evaluare.
Stiu de caz : Concept. Conținut. Evaluare

Studiu de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanților cu o


situație reală, autentică, luată drept exemplu, reprezentativă pentru un set de
situații și evenimente problematice.
Anexa 8
Procedura de susținere a probei – Studiu de caz
1.Proba - Studiu de caz se va desfășura oral (în format online sau clasic).
2.Comisiile vor elabora din timp câte un studiu de caz pentru fiecare candidat supus evaluării.
3.În ședința de susținere a probei, președintele Comisiei repartizează candidatului un studiu de caz.
4.Se acordă 10 minute cadrelor didactice pentru pregătire în vederea rezolvării studiului de caz.
5.Candidatul susține public răspunsul argumentat, ținând cont de algoritmul de prezentare și
criteriile de apreciere în baza cărora va fi evaluat.
6.Timpul alocat pentru susținerea studiului de caz nu va depăși 7 minute pentru fiecare candidat.
7.Comisia poate oferi, întrebări de precizare sau de valorificare a experienței cadrului didactic.
8.Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va depăși 5 minute.

Structura studiului de caz: Sarcini pentru candidați:


1.Tipologia problemei. Se face referire la aria în care apare 1.Posibile riscuri. Referințe la
problema respectivă. potenţialele consecinţe/ riscuri care
2.Actori implicați. Se pot detalia persoanele implicate, atât în pot apărea în caz că această problemă
mod direct, cât şi indirect, punând accentul pe protagonist. nu este soluţionată.
3.Contextul apariției. Când şi care au fost motivele pentru 2.Intervenţia. Ce se poate face pentru
care a apărut problema respectivă. soluţionarea problemei?
4.Descrierea situaţiei. Ce s-a întâmplat? Ce se întâmplă? 3.Soluția. Acţiuni recomandate pentru
Care sunt motivele pentru care o considerăm o problemă (în soluţionarea problemei.
devenire)?  
Model de studiu de caz (1)
• Aveți o clasă de 30 de elevi, 5 dintre ei nu se pregătesc regulat la
disciplina școlară pe care o predați. Nu au nici manual, nici nu
vă ascultă la lecții. Ignoră orice observație. În realitate sunt
elevi capabili, posedă vocabularul necesar pentru a construi un
răspuns, iar nota spun că nu-i interesează.
• Cum motivați elevii?
•Sarcini:
1. Care pot fi consecințele situației date?
2. Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
3. Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea
problemei?
Model de studiu de caz (2)
Aveți un coleg de muncă, foarte bun, profesor deținător
de grad didactic, dar care are un comportament
autoritar cu elevii, le ignoră părerile, uneori îi înjosește.
Aceștea vi se adresează permanent dumneavoastră și vă
roagă să discutați pentru a evita situația tensionată din
cadrul orelor.
Ce atitudine luați?
•Sarcini:
Care pot fi consecințele situației date?
Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea
problemei?
Model de studiu de caz (3)
Aveți un elev care permanent nu este de acord cu nota acordată.
Dezorganizează colegii, aruncă replici, aduce învinuiri la adresa
profesorilor și a școlii. Eșecul școlar al elevului este interpretat
de părinți, drept o incompetență a cadrului didactic. Starea de
bine este perturbată și pentru alți copii, creându-se stare de
neîncredere între profesor și elevi.
Cum soluționați situația?

•Sarcini:
Care pot fi consecințele situației date?
Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea
problemei?
Model de studiu de caz (4)
Unii părinţi în dorinţa de a crea copiilor condiţii de
viaţă mai bune decât cele pe care le-au avut ei în
copilărie, le satisfac acestora toate dorinţele, şi îi scutesc
de orice obligaţie de muncă în cadrul familiei sau școlii.
O inițiativă a dumneavoastră de a planta copaci, sau de
a face ordine în clasă/curte este ripostată violent de
familile a doi copii.
Cum rezolvați situația?
•Sarcini:
Care pot fi consecințele situației date?
Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea
problemei?
Model de studiu de caz (5)
• În cadrul instituție Dvs. există procedura internă de
evaluare a cadrelor didactice de către elevi. Aceasta
presupune și aplicarea unui chestionar de către CEIAC.
Sondajul se organizează la finele cursului predat de cadrul
didactic. În urma evaluării cursului de către elevii grupei X,
Dvs. ați obținut un total de 32 de puncte (satisfăcător) din
maximum de 50 puncte.
Cum veți reacționa în acest caz?
IV. Algoritmul de prezentare a studiului de caz:
1.Definirea problemei constatate în studiul de caz.
2.Prezentarea posibilelor documente de politici educaționale, în
contextul soluționării problemei constatate în studiul de caz
propus (cod, lege, ghid, metodologie, instrucțiuni, repere metodologice etc.).
3.Explicarea modului de aplicare a prevederilor actelor reglatorii
în contextul soluționării problemei constatate.
4.Identificarea posibilelor riscuri în caz că această problemă nu
este soluţionată.
5.Prezentarea intervenției personale pentru soluționarea
problemei.
6.Enumerarea recomandărilor pentru evitarea apariției unor
astfel de probleme.
7.Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a
soluțiilor propuse.
Grila de evaluare a studiului de caz
Criterii de evaluare / descriptori Punctaj acordat

1. Definește problema constatată în studiul de caz L 0 2 3 4


- se acordă 4 puncte pentru un răspuns corect, complet și obţinut fără
întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un răspuns complet, dar obţinut cu întrebări de
precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial complet și obţinut cu mai
multe întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru un răspuns incoerent și greșit.
- L - lipsă răspuns.
 

1. Demonstrează cunoașterea documentelor de politici educaționale în L 0 2 3 4


contextul soluționării problemei constatate în studiul de caz propus
- se acordă 4 puncte pentru un răspuns corect, cu trimitere la documentul/
documentele propriu-zise și obţinut fără întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 3 puncte pentru un răspuns complet, dar obţinut cu întrebări de
precizare din partea Comisiei.
- se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial complet și obţinut cu mai
multe întrebări din partea Comisiei.
- se acordă 0 puncte pentru necunoașterea documentelor de politici
educaționale în care se contextualizează problema constatată în studiului
de caz.
- L - lipsă răspuns.
 
Schema de convertire a punctajului
în calificative:
Interviul de evaluare a competențelor
profesionale se consideră promovat de cadrele
didactice care au acumulat 60% și mai mult
din numărul total de puncte și au obținut
calificativele bine, foarte bine, excelent.
28 p. – 27 p. – excelent
26 p. – 22p. – foarte bine
21 p. – 17p. – bine
Concluzii
Proverbul “Omul cât trăiește, învață” are o
importanță deosebită în vocația de dascăl. Un
profesor bun se preocupă în permanență de
propria sa perfecționare, găsind în sine resurse
infinite de voință în a evolua. Iar această instruire
continuă nu se referă doar la stăpânirea
disciplinei predate, ci și la îmbunătățirea
metodelor didactice și de relaționare cu copiii, ca
un bun psiholog care știe ce abordare să adopte la
nivel comportamental cu elevii, colegii și părinții.