Lp 2 Metode specifice de analiză a stării

de igienă
 

Șef lucrări igiena Dr.Simona SANDU

 Factorii etiologici ai sănătății
• genetici
• externi( ecologici).
 Efectele factorilor de mediu
-favorabile =factori sanogeni

-efecte nefavorabile= factori patogeni

 I.În cercetarea factorilor de mediu igiena
folosește o serie de metode grupate astfel

1.metode fizice
2.metode chimice
3.metode fizico-chimice
4.biologice
Metodele fizice

– termometrie
-radiometrie
-fotometrie
• Sunt metode rapide și precise
• Multe dintre ele sunt automatizate ceea ce a creat
posibilitatea de determinare continuă a variațiilor factorilor
de mediu urmăriți
Metode chimice

-se bazează pe fenomene chimice de precipitare , neutralizare ,

oxidoreducere
-se adresează mai ales factorilor chimici din mediu
-sunt metode calitative ( de identificare ) și cantitative ( de
determinare )
Metode fizico-chimice

-nefelometria
-colorimetria
-cromatografia
Sunt metode sensibile, exacte și rapide dar necesită o pregătire specială
a celor care le utilizează
Metode biologice

-bacteriologice
-parazitologice
-virusologice
-micologice
-se adresează factorilor biologici ai mediului
Studiile de impact ale factorilor de mediu asupra sănătăţii
• 1. Identificarea pericolului existent în mediu: factor de mediu care
poate afecta sănătatea în anumite condiţii. Exemple: centrală atomo-
electrică, fabrică ce elimină toxice în aer, apă, sol.
• 2. Definirea riscului: probabilitatea de apariţie a unui efect nedorit.
a. Stabilirea expunerii populaţiei la factorul respectiv: tipul
expunerii,magnitudine, căi de pătrundere în organism, timpul de expunere
(în funcţie de amplasare: rural / urban).
b. Stabilirea populaţie expuse: prin determinarea concentraţiei toxicului.
c. Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul în bucătărie este
mai prost decât în exterior...), copii (rată metabolică mare, cu risc mare de
absorbţie), bolnavi, bătrâni.
 
d.Caracterizarea riscului
e.Comunicarea riscului la nivel ştiinţific şi al factorilor de decizie.
f.Monitorizarea riscului: măsuri, programe de supraveghere
 
 Date privind expunerea se obţin prin
1.Determinarea concentraţiei toxinelor: metodă imprecisă.
2. Markeri de expunere (biologici):
3. Markeri de încărcare a organismului cu xenobiotice
(substanţe străine)
4. Markeri de efecte: evidenţiază modificările. Exemple: CO –
carboxi-Hb.
5. Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc
crescut.Exemplu: iritabilitate bronşică.
6. Monitorizare individuală
 Metode de cercetare a influenței asupra organismului

1.clinice
2.paraclinice
3.epidemiologice
4.statistice
1.Metodele clinice
–palpare , percuție , auscultație
-valoarea lor constă nu atât în depistarea unei afecțiuni cât în evaluarea
extinderii afecțiunii în masa populației
-pot fi – pasive – prin prezentare la medic ( crează indicatorul statistic –
incidență =nr.de cazuri
noi de boală descoperite într-o populație)
-active – atunci când se examinează întreaga populație
diagnosticându-se cazurile de boală ( prevalență)
2.Metodele paraclinice

• explorări funcționale , biochimice , enzimatice , hematologice ,

radiologice
• permit depistarea de tulburări incipiente induse de factorii de mediu
3.Metode epidemiologice

-au la bază ancheta și monografia

-pot fi retrospective- descrierea unor situații din trecut
prospective – urmărit în viitor efectul unui anumit factor de
mediu suspicionat a produce o anumită îmbolnăvire
Cercetarea epidemiologică asupra efectelor poluării mediului asupra
sănătății populației cuprinde :

• 1.stabilirea surselor de poluare , a agenților

poluanți , concentrația acestora în mediu și
răspândirea lor
• 2.cercetarea stării de sănătate a populației
Cercetarea nivelelor de poluare
• cuprinde stabilirea –1. emisiilor poluante
-natura și volumul poluanților
-cunoașterea ritmului de evacuare
-realizată prin chestionare sau determinări directe
 
2.ariei de răspândire a poluanților
-cunoașterea emisiilor poluante
-cunoașterea condițiilor meteorologice,
hidrologice ,demografice ale zonei posibil expuse la un poluant
 3.determinarea nivelului de poluare
-stabilirea metodelor de recoltare – automate
-manuale
-semiautomate
-fixarea punctelor de recoltare
după caracterul surselor , natura poluanților , aria de
răspândire a acestora , populația expusă , echipamentul și
personalul disponibil
-se stabilesc puncte fixe și mobile de recoltă
-frecvența optimă a recoltărilor
-cel mai corect rezultat se obține prin determinare continuă
-recoltări la interval ritmice de timp
-cercetarea acumulării de poluanți în organisme
vegetale și animale
Cercetarea stării de sănătate -se realizează prin :
a.cercetări epidemiologice – dau cele mai fidele rezultate
-implică a.studiu statistic
b.studiu clinic și paraclinic epidemiologic = examinarea unor loturi
reprezentative de populație pentru a pune în evidență simptomele unei boli în care
poluanții caracteristici teritoriului respectiv joacă un rol etiologic determinant sau
favorizant.
-utilizează metode de randament mare , dar care sunt suficient de
sensibile și specifice pentru a pune în evidență fenomenele patologice
urmărite
c.studiu clinic și paraclinic de specialitate =examen complet în unități medicale
specializate
-cercetări experimentale
-cercetări privind efectul poluanților pe plante și animale
 Metodele epidemiologice de cercetare

A.Metode descriptive: descriu fenomenul de boală / stare de sănătate în

funcţie de vârstă,
• sex, ocupaţie, timp, geografie, parametrii endogeni (TA,
colesterolemie). În final nu se poate afirma că există o corelaţie între
boală şi factorul de risc.
B.Metode analitice: există o corelare factori de risc – stare de boală.
1. Anchete tip cohortă (de incidenţă). Se porneşte de la factorul de
expunere la boală. Incidenţa reprezintă numărul de cazuri noi de boală.
Expunerea este obişnuită, pasivă.
• Populaţia se împarte în două eşantioane:
Expuşi: bolnavi (a), non-bolnavi (b).
Neexpuşi: bolnavi (c), non-bolnavi (d).
Tabel de contingenţă 2x2.
Calcul:
Riscul bolii la expuşi: R1=a / (a+b)
Riscul bolii la non-expuşi: R0=c / (c+d)
Factori de risc Boală Total

  + -  

+ a b a+b

- c d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d

• Riscul relativ RR=R1 / R0. Reprezintă de cate ori este mai mare riscul
la expuşi decat la non-expuşi.
• Riscul atribuabil : RA=R1 – R0. Reprezintă cu cât este mai mare riscul
la expuşi. Se poate exprima în procente: RA% = (R1 – R0) * 100 / R1.
• Reprezintă cate procente din riscul expuşilor se datorează factorilor de
risc.
Interpretare:
• RR=1: nu există asociere între factorul de risc şi boală.
• RR > 1: există asociere între factorul de risc şi boală.
• RR < 1: nu este factor de risc, ci factor de protecţie
2. Anchete tip caz-control
Se realizează studii retrospective. Se folosesc cand incidenţa bolii în
populaţie este scăzută. Se porneşte de la boală şi se caută factorul de risc.
Se alege un număr de cazuri de boală şi un eşantion de control (martor),
egal sau de 2..3x mai mare decât lotul de bolnavi. Eşantionul se alege tot
din rândul bolnavilor internaţi, dar cu alt diagnostic.
• Cazuri: expuşi (a), non-expuşi (c).
• Lot-control: expuşi (b), non-expuşi (d).
• Se calculează frecvenţa factorului de risc la cazuri şi lot-control:
• F1=a / (a+c). Reprezintă probabilitatea expunerii la cazuri.
• F0=b / (b+d). Reprezintă probabilitatea expunerii la martori (lot-control).
• Se calculează probabilitatea expunerii prin odds ratio: OR=F1 / F0
• Corelația statistică urmărește variația indicatorilor de
sănătate cercetați în raport cu variațiile care apar în
concentrația agenților poluanți ; este singura metodă care
permite aprecierea efectelor imediate ale poluării.
Metoda comparației statistice stabilește influența exercitată de
poluarea mediului asupra sănătății analizând indicatorii de sănătate
stuidiați în zona poluată și într-o zonă martor .
Se obțin rezultate corecte când eșantioanele luate din cele două zone
sunt representative pentru întreaga populație și uniforme în cee ace
privește vârsta , sexul , condițiile economice, obiceiuri alimentare ,
consumul de alcool , tutun .
Studiile epidemiologice pot fi :
-longitudinale – urmăresc evoluția indicatorilor de sănătate în timp ,
reproducând mai fidel legătura cu poluarea
-transversale- urmăresc starea de sănătate a populației la un moment dat
 
 
III.Metoda experimentală
-reproduce pe animale de laborator fenomene constatate prin studiile
efectuate în teren
-studiile pe plante și animale sunt studii complementare - efectul unui
poluant asupra lor ar putea produce un oarecare efect și la om