Sunteți pe pagina 1din 58

TEORIA ȘI METODOLOGIA

PREDĂRII-ÎNVĂȚĂRII-EVALUĂRII MODULULUI
”REPUBLICA MOLDOVA”
Stela Gînju, dr, conf, univ.
UPS ”Ion Creangă”
DEMERS DIDACTIC:

1. Aspecte teleologice și conținutale


2. Aspecte metodologice
3. Aspecte de evaluare
1. ASPECTE TELEOLOGICE ȘI CONȚINUTALE

Modulul ”Republica Moldova” este al


patrulea modul și ultimul din clasa a
III-a.
În cadrul acestui modul, elevii capătă
primele cunoștințe elementare
geografice.
UNITĂȚI DE CONȚINUTURI

 Elemente ale orizontului apropiat. Harta


 Locul Republicii Moldova pe hartă
 Relieful Republicii Moldova
 Apele Republicii Moldova
 Protecția mediului înconjurător: resurse
naturale
UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ
4.1 Identificarea elementelor orizontului apropiat
4.2 Recunoașterea părților componente ale unui râu
4.3 Demonstrarea pe hartă a apelor și formelor de relief ale
Republicii Moldova
4.4 Compararea formelor de relief ale Republicii Moldova
4.5 Argumentarea importanței mijloacelor de orientare pe
teren
4. 6 Proiectarea unor acțiuni pentru conservarea şi protecţia
resurselor naturale
ELEMENTE DE LIMBAJ SPECIFICE
DISCIPLINEI

Hartă: legenda
Linia Puncte
orizont hărții; semne
orizontului cardinale
convenționale

râu: izvor, albie, resurse


relief: câmpie,
gură de vărsare, naturale.
podiș, deal
afluent;
ASCPECTE CONȚINUTALE

 Spațiul din jurul tău, în care îți desfășori existența


zilnică, reprezintă orizontul apropiat. Acesta
cuprinde locuința, școala, drumul de acasă până la
școală, precum și locurile prin care treci pentru a
parcurge acest drum.
 Orientarea în orizontul apropiat înseamnă să stabilești poziția
locului în care te găsești, a locului în care dorești să ajungi și să afli
direcția în care trebuie să mergi.
 În funcție de poziția noastră față de anumite elemente (obiecte,
clădiri, străzi etc.) ne putem orienta folosind direcțiile stânga,
dreapta, înainte (în față), înapoi (în spate).
 Putem stabili poziția unui element din orizontul apropiat
raportându-l la poziția altui element (de exemplu: „casa mea se află
pe partea dreaptă a străzii“, „școala este situată în spatele
farmaciei“).
Elementele aflate în orizontul apropiat
sunt poziționate în apropiere unele față
de altele, astfel că măsurarea distanțelor
dintre ele se poate face cu instrumente
de măsură simple (riglă, metru, ruletă
etc.).
 Linia imaginară pe care o vedem de jur
împrejurul nostru unde ni se pare că cerul se
unește cu pământul se numește linia
orizontului sau zare.
 Întregul spațiu pe care putem să-l
cuprindem cu privirea până la linia
orizontului alcătuiește orizontul.
PUNCTELE CARDINALE

 Pentru a ne orienta și a ști în ce direcție să ne deplasăm ca să ajungem în locul dorit, urmărim


poziția Soarelui pe bolta cerească.
 Soarele răsare, în fiecare dimineață, din aceeași parte a orizontului, numită răsărit sau est
(prescurtat E).
 Treptat, Soarele se înalță pe cer, ajungând la amiază în cel mai înalt punct deasupra liniei
orizontului, în partea numită miazăzi sau sud (S).
 De la amiază Soarele coboară treptat spre partea opusă răsăritului, până dispare, seara, sub linia
orizontului. Spunem că Soarele apune. Această parte de orizont se numește apus sau vest (V).
 Partea de orizont opusă celei de miazăzi se numește miazănoapte sau nord (N).
 Răsăritul, apusul, miazăzi și miazănoapte se află întotdeauna în aceleași părți ale orizontului și ne
ajută să ne orientăm.
 Aceste puncte principale de orientare se numesc puncte cardinale.
 Când este noapte sau cerul este acoperit de nori și nu
ne putem orienta cu ajutorul Soarelui, pentru a stabili
punctele cardinale putem folosi și alte mijloace de
orientare, de exemplu Steaua Polară și mușchiul
copacilor care ne indică nordul. Instrumentul utilizat
pentru determinarea punctelor cardinale se numește
busolă. Există însă și alte modalități,
neconvenționale, pentru a afla punctele cardinale.
HARTA

 Desenul prin care sunt reprezentate, într-o formă micșorată și convențională, spații mai mari de pe
suprafața Pământului sau chiar Pământul în întregime poartă numele de hartă.
 Harta este o reprezentare mai complexă decât planul și redă, în general, suprafețe mai mari decât
acesta. La întocmirea hărții se respectă orientarea după punctele cardinale. Pentru ca orice om de pe
Pământ să poată citi informațiile de pe o hartă, aceasta conține:
 Titlul – care ne indică ce spațiu și ce fenomen geografic sunt reprezentate pe hartă;
 Scara – care ne precizează de câte ori au fost micșorate dimensiunile reale ale suprafeței pentru ca
aceasta să poată fi reprezentată pe hartă (cu cât suprafețele sunt mai mari, cu atât ele sunt micșorate
de mai multe ori); pe scurt, scara unei hărți îți spune cât reprezintă în realitate 1 cm de pe hartă.
 Legenda – care cuprinde semnele convenționale folosite pe hartă, astfel încât orice persoană să poată
înțelege ce semnificație au elementele (naturale sau create de om) marcate
 Semne convenționale – simboluri folosite pentru a marca pe hărți diferite elemente naturale sau
elemente create de om (obiecte din jurul nostru, străzi, clădiri, parcuri, căi ferate etc.)
Scara 1: 50 km
REPUBLICA MOLDOVA

 Denumirea: Republica Moldova.


 • Suprafaţa: 33,8 mii km2 .
 • Populaţia: circa 4 milioa ne de locuitori.
 • Capitala: Chişinău.
 • Religia dominantă: creştin-orto doxă.
 • Moneda: leul moldove nesc.
 • Imnul – „Limba noastră”, vers.: A. Mateevici; muz.: A. Cristea.
 • Drapelul – tricolorul (albastru, galben, roşu), cu stema țării în centru.
REPUBLICA MOLDOVA
 Republica Moldova ocupă teritoriul dintre rîurile Nistru 1 și Prut și o fîșie din partea stîngă a
Nistrului. De la nord pînă la sud, Moldova are o lungime de 350 km; de la vest la est – 150 km.
Statele vecine cu ţara noastră sînt: România (la vest) și Ucraina (la nord, est și sud). Graniţa cu
România este marcată aproape în întregime de rîul Prut și – pe o distanţă scurtă – de Dunăre
(1 500 m).
 Cele mai mari orașe ale ţării noastre sînt: Chișinău, Tiraspol, Bălţi și Tighina (Bender).
Chișinăul este capitala ţării. Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane și două unităţi
teritoriale: Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și Unitatea Teritorială din stînga
Nistrului.
 Municipiul Chișinău este cea mai mare localitate urbană din Republica Mol dova, fiind și
capitala țării noastre. Situat în zona de centru, numită Zona Codrilor, acesta este străbătut de
rîurile Bîc și Ișnovăţ. Orașul se întinde pe o suprafaţă de peste 120 km2 . Populaţia Chișinăului
constituie circa 750 mii de locuitori. Chișinăul este împărţit în cinci sectoare: Centru,
Botanica, Buiucani, Rîșcani și Ciocana
RELIEFUL

 Ridicăturile și adânciturile care se găsesc la suprafața pământului formează relieful.


 Principalele forme de relief din țara noastră sunt: câmpiile, dealurile, podișurile
 Dealurile au culmile domoale. Sunt mai joase de 800 m.
 Dealurile care au culmile mai late și netede se numesc podișuri.
 Câmpiile sunt joase și netede.
 Pe hărți, câmpiile se reprezintă întotdeauna prin culoarea verde (cu cât câmpia este mai joasă cu
atât culoarea verde este mai închisă),
 dealurile și podișurile se reprezintă pe hărți cu galben, iar munții cu maro.
 Cu cât înălțimea dealurilor sau a munților este mai mare, cu atât culoarea de pe hartă este mai
închisă.
RELIEFUL RM
 Forma de relief caracteristică Repu blicii Mol dova este cîmpia deluroasă: cîmpii, dealuri
sau coline cu văi adînci și rîpe.
 Cele mai mari cîmpii sînt Cîmpia Moldovei de Nord (Bălţi) și Cîmpia Moldovei de Sud.
 În partea centrală a republicii se află Podișul Moldovei Cen trale. Cel mai înalt deal este cel
de la Bălănești (429 m).
 La Briceni și la Camenca se întîlnesc multe stînci, care formează un lanţ deluros.
 De-a lungul rîurilor Nistru și Prut se întind lunci, cele mai mari de pe teritoriul ţării.
 O porţiune mică de teritoriu este străbătută și de fluviul Dunărea.
 Relieful ţării noastre se schimbă mereu în urma eroziunilor și alunecărilor de teren.
Oamenii previn aceste fenomene sădind păduri, copaci, viță-de vie.
APELE RM
 La suprafața pământului se întâlnesc ape curgătoare și ape stătătoare.
 Apele curgătoare sunt apele care se scurg pe pantele munților și ale dealurilor și
care străbat câmpiile.
 Sunt reprezentate de pâraie, râuri și fluvii.
 Pe suprafața pământului se întâlnesc și ape care nu curg. Ele se numesc ape
stătătoare și s-au format prin adunarea apei provenite din ploi, din topirea
zăpezilor sau din revărsarea râurilor, în adânciturile existente pe suprafața
pământului.
 Apele stătătoare sunt mlaștina, balta și lacul. Pe hărți, apele curgătoare sunt
reprezentate prin linii albastre, iar apele stătătoare printr-o pată de aceeași
culoare.
APELE RM

 Apele unor rîuri mici (afluenții) se pot uni formînd o apă curgătoare mai mare.
 Cea mai mare apă curgătoare este fluviul.
 El se varsă în mare sau în ocean.
 Drumul de la izvor pînă la vărsare se numește curs .
 Cele mai mari ape curgătoare de pe teritoriul Re pu b licii Moldova sînt fluviul Nistru (1352
km) și rîul Prut (989 km).
 Ambele izvorăsc din munţii Carpaţi.
 Dintre rîurile mici care străbat teritoriul ţării (3 085 la număr), cele mai cunoscute sînt: Răut,
Bîc și Botna
2. ASPECTE METODOLOGICE

Ţinînd cont că la vîrsta primară , copiii


continuă să aibă gîndire concretă, vom
forma şi dezvolta noţiunile geografice cu
ajutorul unui suport intuitiv ( care le
putem găsi în natură sau materiale
preparate)
MATERIALE DIDACTICE – MACHETE,
MULAJE CU FORME DE RELIEF
SUBIECTUL: ELEMENTELE ORIZONTULUI
APROPIAT. HARTA
 Metoda problematizării: Bogdan locuiește într-un oraș mare. Imaginea
alăturată reprezintă spațiul în care Bogdan își
desfășoară activitățile sale zilnice. Răspunde la
următoarele cerințe:
1. Cum se numește spațiul care reprezintă
pentru Bogdan orizontul său apropiat?
2. Numește principalele clădiri situate în
orizontul său apropiat. Precizează ce
activități desfășoară oamenii care lucrează
în aceste clădiri.
3. Stabilește traseul pe care îl parcurge zilnic
Bogdan, de acasă până la școală. Descrie
acest traseu.
METODA STUDIU DE CAZ:
CARE ESTE TRASEUL DESCRIS DE ANA?
 Daria a fost în vizită la prietena sa, Ana, care locuiește într-o altă localitate. Pentru a se orienta mai
ușor, Ana i-a scris câteva indicații și a făcut un desen prin care i-a arătat Dariei pe unde trebuie să
meargă pentru a ajunge rapid la ea acasă. Iată ce i-a scris Ana: „Dragă Daria, pentru a ajunge la mine
acasă, urmărește drumul indicat de săgețile roșii. Fii atentă! De la autogară, faci la dreapta și, în
dreptul Poliției, traversezi și mergi tot înainte. În drumul tău, vei observa pe partea stângă parcul din
centrul orașului. După parc faci la stânga. Treci de școala mea și vei vedea blocurile din cartierul meu și,
printre ele, blocul în care locuiesc eu (l-am marcat cu semnul X). Te aștept cu drag, Ana.“
LINIA ORIZONTULUI. ORIZONTUL.

Propuneți elevilor o
imagine și solicitați
să traseze cu roșu o
linie, care desparte
cerul de pământ.
Această linie
prezentă linia
orizontului, iar
distanta până la linia
orizontului este
orizont.
PREZENTAREA PUNCTELOR CARDINALE POATE
FI EXECUTATĂ CU AJUTORUL UNEI IMAGINI
IDENTIFICĂ PUNCTUL CARDINAL. POEZIE
PENTRU CONSOLIDARE.
 Dimineața, când mă trezesc,
 Cu răsăritul te înveselesc!

 Obosit, de-atâta treabă, La apus mă culc cu grabă!

 Miazănoapte mă numesc
 Și de Soare mă feresc!

 Sus pe cer când mă rotesc,


 Miazăzi eu îți vestesc!
GHICITOARE

Se clatină un ac încetişor


Indică el nordul şi sudul uşor
 Când este noapte sau cerul este acoperit de nori și nu ne
putem orienta cu ajutorul Soarelui, pentru a stabili
punctele cardinale putem folosi și alte mijloace de
orientare, de exemplu Steaua Polară și mușchiul
copacilor care ne indică nordul. Instrumentul utilizat
pentru determinarea punctelor cardinale se numește
busolă. Există însă și alte modalități, neconvenționale,
pentru a afla punctele cardinale.
METODA MODELAREA ”CONSTRUIEȘTE-ȚI
PROPRIA BUSOLĂ ÎN TREI PAȘI”

 1. lipește un ac de un magnet timp de aproximativ 30


minute;
 2. așază un dop de plută pe suprafața apei dintr-un vas;
 3. așază acul magnetizat pe dop. Acul se va alinia pe
direcția N-S.
 Stabilește poziția obiectelor din jurul tău față de
punctele cardinale.
ACTIVITĂȚI PRACTICE
1) Informează-te în ce parte a clasei se află nordul.
Așază un manual pe bancă, cu marginea de sus orientată spre nord.
Discută cu colegul de bancă și stabiliți ce punct cardinal corespunde
marginii de jos a manualului?
Care este marginea dinspre est?

2) Presupunând că tabla clasei tale este fixată pe peretele dinspre nord,


stabilește împreună cu colegul de bancă cum sunt așezate obiectele din
clasă. Notează pe caiet punctele cardinale pentru poziția ușii și a
ferestrelor.
 Demonstrarea Busolei cu părţile ei componente
DE REPETAT DIN ANUL I

 Regulile de lucru cu busola

 Orientarea după semnele locale

 De găsit Istoria Busolei


istoriiregasite.wordpress.com/2010/04/08/iiinventii-in-
istorie-busola/
GHICITORI

 Mări sînt- dar nu poţi înota în ele


 Drumuri sînt- dar nu poţi umbla pe ele
 Cîmpii sînt- dar nu poţi ara
 Ce este?
REGULILE DE DEMONSTRARE LA HARTĂ

 Pe hartă se va prezenta cu arătătorul și nu cu mâna


 Elevii dreptaci vor prezenta cu mâna dreaptă și se vor
afla în partea stângă a hărții, iar elevii stângaci invers
 Râurile vor fi prezentate de la izvor spre vărsare, pe tot
parcursul râului
 Țările, raioanele, lacurile vor fi prezentate pe tot
conturul său
EXERCIŢII DE CALCUL CU AJUTORUL HĂRŢII

 Calculaţi cu ajutorul hărţii, care este distanţa de la


Chişinău la Orhei.
 Noţiunile legate de formele de relief se formează respectînd
principiul didactic al studiului pe teren de la apropiat la
îndepărtat, de la cunoscut la necunoscut.
 Ideal ar fi ca elevii să observe toate formele de relief şi în acelaşi
timp mai multe tipuri ale aceluiaşi relief.
ACTIVITATE DE CONSOLIDARE

 Elevii au în mînă cartonaşe colorate: albastru


deschis, albastru închis, cafeniu deschis,
cafeniu închis, verde...

 Elevii trebuie să ridice culoarea cu care


imaginea prezentată de învăţător va fi
reprezentată pe hartă.
CARTONAŞE COLORATE
DICTĂRI GEOGRAFICE

 Trasaţi drumul parcurs de un călător, dacă 2 pătrăţele de caiet (1


cm) este calea parcursă într-o oră
 Călătorul a ieşit din punctul A şi 2 ore a mers spre Nord, apoi două
ore spre vest; 2 ore –nord şi 2 ore-est. Apoi a făcut un popas în
punctul B şi s-a pornit mai departe: 1 oră a mers la nord, o oră la
est, 2 ore la sud şi 3 ore la est. Aici a înnoptat (p. C). Dimineaţa s-a
pornit mai departe: 1 oră- la nord; 1 oră-est; 4 ore-sud, 2 ore-vest.
Călătorul a obosit şi a făcut un popas (p. D) Apoi s-a pornit mai
departe: 2 ore a mers la nord, 1 oră la vest, 2 ore la sud, 2 ore vest
şi a ajuns ...... (Acasă)
POVESTE CU SEMNE CONVENŢIONALE

 Se citeşte o poveste, de ex. “Scufiţa Roşie”


 Elevii, în loc de diverse cuvinte (pădure, rîu, pod,
casa pădurarului, trebuie să deseneze semnele
convenţionale ale acestor corpuri.
 Sau invers , elevilor se dă povestea, iar în loc de
cuvinte sînt semne convenţionale. Elevii
descifrează discursul.
ZIARUL ”ORIZONTUL APROPIAT”
Ce vei realiza?
Un ziar care să prezinte aspecte din spațiul în care îți desfășori activitățile zilnice:
– Descrierea orașului și a cartierului în care locuiești ;
Descrierea școlii, clase în care înveți
– fotografii din clasa și din școala ta;
– fotografii care surprind clădiri importante, străzi deosebite din cartierul și din localitatea ta;
– desene cu locurile tale preferate din cartierul sau din localitatea ta;
– povestiri sau legende despre cartierul sau localitatea ta.
Cum vei lucra?
Orice ziar este realizat de către o echipă redacțională.
Formează cu colegii echipe de câte patru-cinci elevi. Fiecare echipă realizează propriul ziar. Stabiliți sarcini de lucru
pentru fiecare membru al echipei redacționale (cine strânge informațiile despre cartier, cine face fotografiile, cine
realizează descrierile, cine află poveștile și legendele interesante despre cartier sau despre localitate etc.).
ASPECTE DE EVALUARE

 În cadrul modulului ”Republica Moldova” se vor realiza:

 EI
 EFI
 EFP
 EFE
 ES
METODA DE EVALUARE - POSTERUL

Poate fi utilizată la o EFE sau la ES.


Posterul este o metodă de aprofundare,
fixare, consolidare și evaluare a
cunoștințelor.
CE ESTE POSTERUL?
Un poster este o coală mare de hârtie imprimată ce se lipeşte pe
un perete sau pe o suprafaţă verticală. În mod obişnuit posterele
sunt compuse atât din elemente grafice cât şi din text, cu toate că
un poster poate fi complet grafic sau complet compus din text.
Posterele sunt realizate în aşa fel încât să atragă privirile şi în
acelaşi timp să transmită o anumită informaţie sau un anumit
sentiment.
Atunci când vorbim despre poster, asociem conceptul cu :
- o imagine inteligentă, abstractă;
- un mesaj plin de profunzime;
- promovare;
- idealism;
- îndrăzneală;
- apropiere;
- comunicare;
- stare;
- personalitate.
Horst Siebert, analizând metoda posetrului “mind maps”, spunea că este un
instrument al ordinii mentale, iar ca trăsătură specifică este că în evaluare apare şi
experienţa, emoţia, trăirea.
Posterele educaţionale sunt cele ce tratează un anumit subiect în scopuri
educative.
Ca metodă de evaluare poate fi folosit în orice etapă a unităţii de învăţare, la
început, apoi completat pe parcurs, iar la final se va evidenţia progresul învăţării,
gradul de complexitate şi varietatea.
  Executarea unui poster este o experienţă individuală care îşi are sursa în stocul de
informaţii şi oferă elevilor şansa de a folosi adecvat cunoştinţele.
 Această metodă scoate elevul şi profesorul din rutină.
Strategia de evaluare este de tip holistic (care raportează întregul la suma părţilor
componente) iar criteriile de apreciere pot fi negociate cu elevii – este o metodă
eliberată de tensiune în mare parte şi de tonusul afectiv negativ care însoţesc
formele tradiţionale de evaluare.
Metoda posterului devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevi.
Implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l
reprezinte cât mai mult.
Elevii devin mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă, realizarea
posterului asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor,
exercitarea priceperilor şi a capacităţilor în variate contexte şi situaţii.
Posterul este adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru
pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi
originalitatea acestuia, descurajează practicile de speculare sau de
învăţare doar pentru notă, reduce factorul stres în  măsura în care
profesorul este consilier, iar evaluarea are ca scop în primul rând
îmbunătăţirea activităţii şi stimularea elevului şi nu sancţionarea cu orice
preţ.
Este o activitate ce cuprinde materiale elaborate de-a lungul unui
interval mai mare de timp.
ETAPELE DE LUCRU
1. Comunicarea sarcinii de lucru
- selectarea partenerilor, stabilirea temei de lucru - aceasta se face tip
brainstorming;
- fiecare grup va primi o foaie A4 sau A3 şi îşi pregăteşte materialul
ilustrativ adecvat;

2. Reprezentarea grafică
- Generarea ideilor, a afirmaţiilor, definirea conceptelor;
- Structurarea  afirmaţiilor, ideilor–clasarea lor;
- Realizarea unui montaj de tip poster cu tema dată.
3. Evaluarea posterelor
- Posterele se afişează tip expoziţie.
- Grupurile prezintă pe rând posterul explicând logica
structurii fotografiilor sau desenelor în pagină şi
motivează alegerea textului prelucrat şi corelarea
acestuia cu structurile ilustrate.

La evaluarea posterului se vor selecta


produse atât din cadrul disciplinei Științe,
cât și din cele transdisiplinare:
 
-
METODA DE EVALUARE -POSTERUL

 Îți propun să realizezi un ziar/poster cu titlul „Orizontul apropiat“.


 Bănuiești de ce este necesară o astfel de activitate, nu-i așa?
 Mai întâi, pentru că materialele și informațiile adunate te vor ajuta să
cunoști mai bine spațiul în care îți desfășori activitatea de zi cu zi: școala la
care înveți, cartierul în care locuiești.
 Unele informații îți vor fi de folos la orele de istorie și de educație civică.
Proiectul tău va fi de folos tuturor celor care doresc să cunoască școala,
cartierul sau localitatea în care trăiești.
 Ce ai de făcut? Citește rândurile de mai jos.
Unități de competență
4.1 Identificarea elementelor
orizontului apropiat Produse
4.2 Recunoașterea părților
componente ale unui râu Instrumentul de evaluare
4.3 Demonstrarea pe hartă a apelor și P.1 Descriu elementele
formelor de relief ale Republicii mediului înconjurător
Moldova POSTERUL
4.4 Compararea formelor de relief ale P.8 Localizarea pe hartă
Republicii Moldova
4.5 Argumentarea importanței PT9. Colaborarea în grup
mijloacelor de orientare pe teren
4.6 Proiectarea unor acțiuni pentru PT15 Material publicitar
conservarea şi protecţia resurselor
naturale

S-ar putea să vă placă și