Sunteți pe pagina 1din 48

PermalinkRăspunde

Pagina de gardă
Nume prenume: Mareș Mirela Raluca
Scoala Primară: Ioan Rizescu – Cerșani
Județul: Argeș
Grupa: S4-S-M+G-03
Formatori : Briceag Adriana
Voiculescu Simona
Perioada: 9.06-31.07 2020
Re: Activitaea1.2.1.
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- duminică, 21 iunie 2020, 21:25
 
Curriculumul la Decizia Școlii , așa cum arată și numele, înseamnă curriculumul pe care școală îl decide astfel incat fiecare școală are dreptul de a include în  oferta educationala o serie de astfel de
curricula,  în funcție de nevoile și interesele elevilor pe care ii deservește. 
 Condițiile sunt:
- să asigure diversificarea activității de învățare în funcție de nevoile și de aspirațiile elevilor;
- pot fi derivate din oricare dintre disciplinele de învățământ,  constituindu-se astfel într-o oferta educațională care răspunde interesului elevilor pentru un anumit domeniu de studiu;
-pot introduce un nou obiect de studiu, în afară celor prevăzute în trunchiul comun structurat în jurul unei teme , integratoare pentru o anumită arie curriculara  sau pentru mai multe arii
curriculare.
Proiectarea curriculumului elaborat în școală are ca repere interesele elevilor, resursele umane și materiale ale școlii precum și nevoile comunității locale. 
Pentru CUrriculumul la Decizia Școlii se parcurg trei etape:
-pregătirea programei;
-aprobarea ei la nivel național sau local;
-unitatea de învățare să o includă în oferta educationala a unui anumit an școlar. Astfel, voi proceda în felul următor:
-analizarea nevoii prezente și viitoare  la nivelul elevilor înscriși în unitatea de învățare;
-identific  așteptările comunității locale  față de unitatea școlară;
-identific așteptările comunității locale față de unitatea școlară;
-evaluarea dispuneriii resurselor umane materialeexistente in unitatea de învățare 
 
-informarea și implicarea elevilor ;
Se aprobă la nivel local după care in mod descentralizat, de fiecare unitate de învățământ,  în fiecare an școlar următor. 
Educația pentru societate:formarea normelor de conduită,  manifestarea unor deprinderi de comportament moral civic pornind de la contextele firești de viață. 
Pregateste-te pentru viata:competențele sunt centrate pe atitudinea față  de sine si sănătate,  explorarea diferitelor elemente din viața cotidiană. 
Educație pentru prevenireariscului rutier:competențele vizează identicarea de către elevi a riscurilor prezente în circulația rutieră .
 
Nota maximă: -
PermalinkArată părinteRăspunde
Activitatea1.2.2
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- luni, 22 iunie 2020, 09:07
 
La ședința cu părinții  voi prezenta  cele 8 competențe cheie care determină profilul de formare a elevului până la finalul clasei a patra,ce presupune fiecare:
Competența de comunicare în limba maternă:
-manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte;
-inițierea si menținerea unei interacțiuni in vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup;
-asocierea elementelordescoperite în textul citit cu experiențe proprii;
Competența de comunicare în limba moderne:-identificarea unor detalii din mesaje simple articulate clar și rar în contexte cunoscute;
-urmărirea unor instrucțiuni simple de orientare, în vederea atingerii unui obiectiv;
Competențe matematice și competențe  de bază în  științe și tehnologii:
-explicarea unor modele, regularității,  pentru crearea de rationamente proprii;
-generarea unor modele repetitive, regularitati;
-le aplica reguli de igienă personală și de comportament responsabil în raport cu mediul;Competențe  digitale
-dezvoltarea unor competențe digitale simple în contextul unor activități de învățare;
A învață să înveți:
-utilizarea de tehnici și metode simple pentru a învăța, activa cunostinte anterioare și înregistra informații;
-formularea unor întrebări pentru clasificarea unei sarcini de lucru;
Competențe sociale și civice:
-manifestarea interesului de autocunoastere;
-punerea in practică a unor norme elementare de conduită;
Spirit de inițiativa și anteprenoriat
-asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre,  angajament în realizarea unor obiecte.
Sensibilizarea și exprimarea culturală 
-exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor medii și forme de expresivitate. 
Vi i enumera toate disciplinele studiate în clase pregătitoare iar apoi pe tot parcursul ciclului  primar.Astfel voi enumera:
- să acumuleze informații necesare dezvoltării lor;
- să  știe să  își organizeze timpul;
- să lucreze individual și în echipă;
- să le placă să învețe;
- să fie responsabil.
 
Nota maximă:10 (1)
PermalinkRăspunde
Activitatea 1.1
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- luni, 15 iunie 2020, 07:05
 
              Mă numesc Mareș (Constantin) Mirela –Raluca și sunt profesor pentru învățămînt primar. Eu mi-am propus un demers didactic al lecției Familia mea centrat pe competențele cheie:
1.Cum dezvolt comunicarea în limba maternă?
               Le voi cere elevilor să realizeze căte o propoziție care include această temă ca ( Familia mea este frumoasă,numeroasă, iubitoare....).
2. Cum dezvolt comunicarea matematică, științe și tehnologii?
               Le voi cere elevilorsă spună (Familia mea este formată din tata, mama....ex. 5 la număr. sau Cine este mai mare ca vârstă? Cine face curat în camera mea?).
3.Cum dezvolt competența digitală?
Le voi cere să deseneze în Paint membrii familiei.( mama, tata și eu).
4.Cum dezvolt competența a învăța să înveți?
           Realizați pomul cunoașterii (arborele genealogic)- stabilirea relațiilor membrilor familiei printr-o schemă.
5.Cum dezvolt competențele sociale și civice?
         Voi prezenta un caz:
Suntem  în autobus și urcă un bătrân. Locuri nu mai sunt. Ce fac?
Mă ridic și ofer locul.
Stau jos, mă prefac că nu îl văd.
6.Cum dezvolt spiritul de inițiativă și anteprenoriat?
              Realizez o compunere cu titlul Meseria e brățară de aur ( veți avea în vedere profesia pe care v-o doriți).
7. Cum dezvolt sensibilizarea și exprimarea culturală?
                  Vom realiza o scenetă mult cunoscută Scufița Roșie și le voi cere să desprindă morala și gradele de rudenie din poveste.
8. Cum dezvolt comunicarea în limbile moderne?
            Le voi cere să numeasca membri familiei (mama- mother, tata- father, sora- sister și frate- brother) și vom audia cântecelul My family.
 
Nota maximă:10 (1)
PermalinkRăspunde
Activitatea1.3.1
           
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- luni, 22 iunie 2020, 07:28
 
Proiectarea demersului didactic
-documentul curricular care reglează activitatea cadrului didactic este programa școlară. 
Se spune în acest sens că programa școlară este instrumentul de lucru al cadrului didactic.Activitatea desfășurată de profesor cu elevii de clasă propune raportarea profesorului la
Proiectarea didactică este activitatea prin care profesorul își propune etape și  acțiuni de parcurs și de realizat în predarea, învățarea  și evaluare.
Lectura programei școlare precede planificarea și proiectarea demersului didactic fiind o condiție obligatorie a realizării acestora.
Proiectarea demersului didactic pe baza unității de învățare are drept avantaje:
-profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unități de învățare care verifică potențialul lecției prin integrarea în unitatea de învățare fiind depășită fragmentarea deter
-fiind vizat un timp mai mare pentru o temă majoră,  profesorul are în mai mare măsură posibilitatea unor abordări diferențiate;
În proiectarea demersului didactic se vor răspunde la 5 întrebări::
În ce scop voi face?
-se stabilesc competențele specifice;
Am ales obiectul Dezvoltare personală,  unitatea Persoana:recunoașterea propriei identități prin raportare la mediul în care trăiește, cunoașterea datelor personale de identitate,
școlii și a spațiului public familiar.
Cum voi face?
Prin exercitii joc de descriere a propriei persoane(a membrilor familiei,a locuinței,  relația dintre colegi).
Cu ce voi face?
imagini, filme,ghicitori,lecturi.
Cum voi face?
conversația,explicația,  observația, dramatizarea, cardranul.
Cum voi știi dacă ceea ce trebuia realizat a fost făcut?
Observarea sistematică, evaluarea orală, fișe de lucru în echipă șiindividuale. 
 
Nota maximă:10 (1)
PermalinkRăspunde
Activitatea 1.3.2
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- vineri, 19 iunie 2020, 15:41
 
 ANOTIMPURILE AN ȘCOLAR 2019-2020 PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR: MAREȘ MIRELA RALUCA 
 Argument
Natura e stăpâna pentru ca dispune de forţe variate şi fără măsură. Omul ii fură din taine dar nu poate să o domine.
Natura este fascinantă şi ne stârneşte permanent curiozitatea. Multitudinea de culori nu poate fi redată în picturi nici de cel mai desăvârşit  pictor.Natura însăşi poate fi numită ,,PICTORUL  SUPREM’’. Şi, apoi, ce ar însemna o lume fără
culori?Cu greu ar putea fi scris în cuvinte. Culorile şi muzica  aduc în sufletul nostru fie bucurie, , căldură,linişte, fie tristeţe, răceală sau preocupare.
 Mediul înconjurător este pentru copil un prilej de influenţare, dându-i posibilitatea de a se mişca în voie, de a trăi noi experienţe, de a descoperi, cunoaşte şi experimenta.
Natura oferă copiilor materiale diferite şi interesante a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi prelucrare contribuie la lărgirea orizontului de cunoaştere. Numărul infinit de flori, frunze, seminţe, de forme şi culori diferite au
oferit inepuizabile modalităţi de realizare a unor tablouri, machete , jucării.
Elevii exprimă prin limbajul plastic ceea ce, de multe ori, nu pot exprima în cuvinteei fiind oricum atraşi de culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care îşi pot dovedi spontaneitatea, creativitatea, pot dafrâu liber imaginaţiei şi
fanteziei lor.Eipătrund în frumuseţea naturii fie prin contactul direct, fie prin intermediul muzicii, picturii sau literaturii.
Opționalul  „Călătorie prin anotimpuri” îşi propune descoperirea modificărilor care apar în natură, de la un anotimp la altul, cultivarea sensibilităţii elevilor, a capacităţii de a aprecia frumosul din natură şipe cel creat de om în vederea
manifestării de dragoste, respect şi grijă faţă de mediul înconjurător.În alegerea acestui opţional, am ţinut cont de opţiunile părinţilor, de înclinaţiile copiilor, dar şi de resursele materiale disponibile.
            Acesta va intersecta segmente de discipline ce aparțin mai multor arii curriculare oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima în funcţie de posibilităţile lor individuale, iar activităţile propuse vor pune accentul pe caracterul
formativ şi practic-aplicativ al activităţiicopiilor, precum şi antrenarea lor în acţiuni de observare, de cercetare, de percepere şi redare a frumosului dinfiecare anotimp, dezvoltând abilităţi, aptitudini şi capacităţi psiho-motrice şi creative.
  Indiferent dacă doar desenează floarea care-i place lui, doar construieşte macheta unui parc în care ar alerga sau doar imită cu voce cristalină privighetoarea, semnalul este receptat de mintea si sufletul lui.
 SCOPStimularea şi valorificarea potenţialului artistic si creativ al şcolarilor. 
Nr.ore :1 pe sapt
Nr.ore :1 pe sapt
 
CONŢINUTURI
 
1.   Anotimpurile (lunile, fenomene, sărbători)
2.   Animale (domestice şi sălbatice, alcătuirea corpului, hrănire)
3.   Plante (plante medicinale, flori din curtea casei, îngrijirea acestora)
4.   Poveştile anotimpurilor
5.   Jucării din materiale naturale (colectarea şi sortarea materialelor necesare realizării unor jucării; realizarea jucăriilor şi expunerea lor)
6.   Culorile anotimpurilor (desene/picturi/colaje cu tematică păsări, animale, flori, un anotimp preferat; realizare de afişe având tematică protejarea naturii)
7.   Anotimpurile în sunet ( cântece despre iarna, primăvară, vară, toamnă; cântece despre animăluţe, plante)
8.   Sport în aer liber
9.   ,,Cum ne comportăm în natură?’’
 MODALITĂŢI DE EVALUARE
 
-         observarea sistematică;
-         autoevaluarea;
-         portofolii;
-         expoziţii,
-         serbări;
- rezolvarea unor fişe adecvate;
  -observarea unor fenomene şi procese din natură;

  - comentarea  unor lecturi ale învăţătoarei specifice fiecărui


anotimp;
2.Redareaprin desen/pictură a unor fenomene ale naturii;
- întocmirea unui calendar al naturii pentru fiecare anotimp;

 
- realizare de desene, colaje, expoziţii;

-  interpretarea unor cântece specifice unui anotimp;

- participarea la experimente (ex: ,,Gheaţa colorată’’;,Cum


încolţeşte...?)
  -exerciţii de identificare şi respectare a  unor reguli deminimă
protecţiea naturii şisesizareacomportamentelorneconforme
cu acestea (,,Asa, da! Asa, nu!)
3.Identificarearegulilor de minima protectie a naturii

-vizionarea unor filme/PPT-uri cu diferite locuri minunate din


 
natură (din ţară şi străinătate)

-participarea la acţiuni de îngrijre și înfrumuseţare a mediului


înconjurător ;
4.Alcatuireaenunţurilorlogicecorectepe baza unui suport vizual. -construirea de enunţuri corecte, îmbinate logic într-un mic text;

- povestirea liberă, comentarea simplă a unor poezii;

- completeze propoziţiilor cu cuvinte care lipsesc;

-formularea unor întrebări şi răspunsuri

- descrierea obiectelor, vieţuitoarelor, fenomenelor naturale


cunoscute;

- dramatizarea poveştilor, scenete; şezători;


5. Exprimarea opiniei personale înlegăturăcu aspecte observate, - participarea la exerciţii-joc: “Spune-ţi părerea!”
discutate

- participarea la jocuri de rol:,, Sunt anotimpul…”


 

- adresarea unor întrebări şi  formularea răspunsurilor ;


6. Identificarea frumosului din mediul înconjurător  - realizarea de colecţii cu obiecte din natură;

- realizarea expoziţiilor cu lucrări proprii;

- participarea la jocuri distractive : “De-a criticii prin expoziţie”

 
7. Aplicarea unor acţiuni motrice de învăţareprinjocuri sportive - întărirea sănătăţii, fortificarea şi călirea organismului prin jocurile
specifice anotimpurilor ( concursuri, întreceri )

 
8.Realizareadiferitelorcompoziţii/jucarii/obiectedinmaterialenatur - crearea lucrărilor individuale sau de grup: colaje, felicitări,
ale tablouri, mărţişoare, podoabe, suveniruri, jucării din materiale
naturale etc.

- descoperirea şi  oferirea altor soluţii de valorificare a materialelor


din natură în confecţionarea unor lucrări din proprie iniţiativă  ;
1

1 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Lectura integrală și personalizată a programei școlare pentru o anumită disciplină:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. Este un demers realizat de profesor, independent de procesul de proiectare didactică
b. Are în vedere rolul şi responsabilitatea profesorului în conceperea şi organizarea activităţii în clasă 
c. Este o condiţie a realizării de către profesor a proiectării activităţii didactice 
d. Vizează identificarea de către profesor a conținuturilor de predat pentru stabilirea alocărilor orare asociate acestor
Feedback
The correct answers are: Este o condiţie a realizării de către profesor a proiectării activităţii didactice, Are în vedere rolul şi responsabilitatea profesorului în conceperea şi organizarea activităţii în
clasă
2 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Ca profesori putem transforma „predarea disciplinei” într-un set de contexte, concepte și metodologii care să îl sprijine în mod real pe elev să-și formeze competențele cheie. Pentru aceasta, trebuie
doar să ne punem întrebarea....
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. De ce fac ceea ce fac la clasă? 
b. Cum pot să fac deschideri transdisciplinare inspirate de setul competențelor cheie? 
c. Cum pot să demonstrez importanța disciplinei/disciplinelor pe care le predau?
d. De ce unii elevi ajung la un nivel de performanță înalt?
Feedback
The correct answers are: De ce fac ceea ce fac la clasă?, Cum pot să fac deschideri transdisciplinare inspirate de setul competențelor cheie?
3 întrebare
Corect
)
Lectura integrală și personalizată a programei școlare pentru o anumită disciplină:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. Este un demers realizat de profesor, independent de procesul de proiectare didactică
b. Are în vedere rolul şi responsabilitatea profesorului în conceperea şi organizarea activităţii în clasă 
c. Este o condiţie a realizării de către profesor a proiectării activităţii didactice 
d. Vizează identificarea de către profesor a conținuturilor de predat pentru stabilirea alocărilor orare asociate acestor
Feedback
The correct answers are: Este o condiţie a realizării de către profesor a proiectării activităţii didactice, Are în vedere rolul şi responsabilitatea profesorului în conceperea şi organizarea activităţii în clasă
2 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Ca profesori putem transforma „predarea disciplinei” într-un set de contexte, concepte și metodologii care să îl sprijine în mod real pe elev să-și formeze competențele cheie. Pentru aceasta, trebuie doar să ne pun
întrebarea....
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. De ce fac ceea ce fac la clasă? 
b. Cum pot să fac deschideri transdisciplinare inspirate de setul competențelor cheie? 
c. Cum pot să demonstrez importanța disciplinei/disciplinelor pe care le predau?
d. De ce unii elevi ajung la un nivel de performanță înalt?
Feedback
The correct answers are: De ce fac ceea ce fac la clasă?, Cum pot să fac deschideri transdisciplinare inspirate de setul competențelor cheie?
3 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Reforma în Curriculumul național, realizată în ultimii ani în România, a urmărit să ofere:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. un curriculum care pregăteşte fiecare absolvent pentru o specializare anumită, condiţie a reuşitei pe piaţa muncii
b. un curriculum care formează instrumentele culturale necesare pentru învățarea pe parcursul întregii vieți. 
c. un curriculum care formează o solidă cultură generală prin dezvoltarea unui set de cunoștințe semnificative
d. un curriculum dezvoltat pe baza unui profil de formare al absolventului 
Feedback
The correct answers are: un curriculum dezvoltat pe baza unui profil de formare al absolventului, un curriculum care formează instrumentele culturale necesare pentru învățarea pe parcursul întregii vieți.
4 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
„Profilul de formare european” al absolventului învăţământului primar este structurat pe baza a opt competențe-cheie recomandate de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene în anul 2006.
Competenţele cheie includ:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. competențe sociale și civice 
b. competența de creativitate și expresivitate culturală
c. competența de învățare autonomă
d. competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 
Feedback
The correct answers are: competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competențe sociale și civice
5 întrebare
Incorect
Marcat 0 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Care dintre afirmațiile de mai jos surprind în mod adecvat relația dintre o disciplină de studiu și competențele-cheie:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. Orice disciplină vizează numai o anumită competență-cheie 
b. Orice disciplină contribuie la formarea celor opt competențe-cheie 
c. Doar unele discipline urmăresc formarea competențelor-cheie
d. Orice disciplină contribuie cu prioritate la formarea unei competențe-cheie
Feedback
The correct answers are: Orice disciplină contribuie cu prioritate la formarea unei competențe-cheie, Orice disciplină contribuie la formarea celor opt competențe-cheie
6 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Rolul planurilor-cadru utilizate în învăţământul primar este în mod direct legat de modul de generare a acestora prin raportare la un profil de formare; planurile-cadru sunt:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. documente care structurează parcursul educaţional şi timpul şcolar al elevului 
b. documente de politică educaţională, cu caracter esențial reglator  
c. documente utile doar din perspectiva fundamentării normei didactice a profesorului
d. tabele cu discipline şcolare şi alocări orare asociate după importanţa acordată disciplinelor
Feedback
The correct answers are: documente de politică educaţională, cu caracter esențial reglator , documente care structurează parcursul educaţional şi timpul şcolar al elevului
7 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Exemplele de activități de învățare incluse într-o programă școlară:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. Definesc activitatea didactică a profesorului la clasă pentru dezvoltarea competenţelor specifice la elevi
b. Sunt obligatorii și vizează dezvoltarea competenţelor specifice la elevi
c. Definesc demersul de învăţare al elevului pentru dobândirea unei competenţe specifice 
d. Sunt recomandări și pot fi completate sau înlocuite de profesor 
Feedback
The correct answers are: Sunt recomandări și pot fi completate sau înlocuite de profesor, Definesc demersul de învăţare al elevului pentru dobândirea unei competenţe specifice
8 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Profilul de formare al absolventului învățământului primar este construit în funcție de:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. obiectivele operaționale ale disciplinelor de studiu
b. cunoştinţele necesare oricărui absolvent al acestui nivel de studiu
c. nivelul elementar de deţinere a competenţelor cheie 
d. caracteristicile de dezvoltare ale elevilor 
Feedback
The correct answers are: caracteristicile de dezvoltare ale elevilor, nivelul elementar de deţinere a competenţelor cheie
9 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Textul întrebării
Realizarea planificării calendaristice anuale pentru o anumită disciplină de studiu:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. Presupune raportare la structura anului școlar 
b. Lasă la decizia profesorului alocarea numărului de ore, potrivit ivelului de achiziţii ale elevilor clasei 
c. Are ca element generator unitatea de învăţare 
d. Presupune respectarea conținutului manualului școlar utilizat la disciplina respectivă
Feedback
The correct answers are: Are ca element generator unitatea de învăţare, Presupune raportare la structura anului școlar, Lasă la decizia profesorului alocarea numărului de ore, potrivit ivelului de achiziţii ale elevilor clasei
10 întrebare
Corect
Marcat 1 din 1
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Proiectarea demersului didactic pe baza unităţii de învăţare are următoarele avantaje:
Alegeți una sau mai multe opțiuni:
a. >valorifică potenţialul organizării lecţiilor în succesiune, relația dintre acestea fiind liniară
b. oferă profesorului, în mai mare măsură, posibilitatea individualizării învățării în raport cu ritmul de învăţare pe care îl au elevii 
c. oferă profesorului o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe parcursul unui an şcolar 
d. determină formarea la elevi a unui comportament generat prin competenţele specifice dobândite 
Feedback
The correct answers are: oferă profesorului o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe parcursul unui an şcolar, determină formarea la elevi a unui comportament generat prin competenţele specifice
dobândite, oferă profesorului, în mai mare măsură, posibilitatea individualizării învățării în raport cu ritmul de învăţare pe care îl au elevii
Activitate 2.1. Contribuția disciplinelor la profilul de formare -> Activitatea 2.1
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- joi, 2 iulie 2020, 09:01
 
Contribuția disciplinelor la profilul de formare
 Competențe matematice și tehnologii
- recomandarea și descrierea formelor geometrice;
- vetbalizarea modului de realizare a unor exerciții;
Competența digitală 
- identificarea sensului unui cuvânt,  folosind dictionarul online
A învață să înveți 
- realizarea hărții textului privind identificarea unor elemente privind locul, timpul, petsonajele;
-utilizarea tehnicii Știu, Vreau să știu, Am învătat;
Competențe sociale și civice
-participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului;
-exprimarea propriei opiniei in legătură cu un fapt cunoscut, o întâmplare  trăită,  un eveniment public.
Spirit de inițiativă și antreprenoriala
-participarea la diverse proiecte, promovarea de inițiative  prin diverse materiale;
Sensibilizarea și exprimarea culturală 
-concurs de prezentări  orale pe o temă anunțată ( de exemplu serbarea de Crăciun, vizita la muzeu).
 
Permalink
Citeşte această intervenţie în context
Activitate 2.2.a. O lectură conștientă a programei (180 min) -> Activitatea2.2.a
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- vineri, 26 iunie 2020, 22:03
 
2.3.Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect/a unei activități  derulate în  școală sau extrscolar. 
La disciplina LLR , clasa a patra, privind receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare, unul din lucruri pe care aș vrea să îl  prezint, vizând experiența la clasă,  este legata de competenta prezentata mai sus. 
SE considerăcă  generațiile actuale, aflate în școală nu mai cunosc suficient momentele importante din istoria neamului romanesc.
Ziua Națională a României aniversata la 1 Decembrie este un moment de traducere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională.
Este nevoie de cunoasterea zilei de 1 Decembrie, de cunoașterea pașilor prin care s-a forrmat Romania Mare, de intelegerea importantei acestui eveniment, de recitarea unor cantece specifice, de dezvoltarea aptitudinilor și inclinatiilor artistice ale
elevilor.
Pentru realizarea acestei competențe am utilizat următoarele activități de învățare:
prezentarea pot.ca insemnatatea zilei;
Recitarea de poezii.
Activitate practică 
desene cu motive tradiționale,flori colorate în drapelul țării, inimioara.
Auditie de cântece patriotice.
Evaluarea va fi realizată prin lucrările  si creațiile elevilor, compuneri.
 
Nota maximă:10 (1)
Permalink
Citeşte această intervenţie în context
Activitatea 2.2.b
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- joi, 2 iulie 2020, 13:39
 
O lectură conștientă a programei clasa a IV-a
5.Rezolvarea problemelor în situații familiare;
5.1 probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operatii de ordine diferite;
5.2 -probleme care se rezolvă prin metoda figurativa;
-probleme de organizarea datelor in tabele;
-probleme care se rezolvă prin încercări ;
Rezolvarea problemelor este activitatea prin care elevii trebuie să răspundă la întrebări:
Cum gândim?
1.separăm datele și condițiile de cerințe;
2.scriem datele pe scurt;
3.reprezentăm printr-un desen relațiile dintre mărimi;
4.judecăm și scriem planul de rezolvare;
5.scriem exercițiul corespunzător rezolvări problemei;
6.verificam(transformăm si recompunem).

 
Nota maximă:10 (1)
PermalinkRăspunde
1. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Profesor:  
Școala:                                                                                                                                                                             Clasa/ Nr. ore pe săptămână: IV/ 1
Diciplina: Istorie                                                                                                                                                             Săptămâna/ Anul: 2018- 2019
Unitatea de învățare: Trecutul și prezentul din jurul nostru
Nr. ore alocate: 32
Conținuturi: Competențe specifice: Activități de învățare: Resurse: Evaluare:
Noțiuni introductive: trecut-prezent, (mileniu, secol, deceniu, epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor
prezentate într-o
situație de învățare  alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața
personală, viața familiei sau istoria localității natale
 alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea unor evenimente/procese istorice
Proiect
1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice  localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică Harta României
1.3. Recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu  valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case memoriale, situri
arheologice Vizită la muzeu
Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul liber, activitățile
1.3. Recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu  realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri importante, ordonate
cronologic Realizarea jurnalului familiei 
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informații
variate despre trecut  discuții în grup / colective despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat
2.3 Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au
schimbat sau nu într-o anumită perioada de timp  prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă  povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite sau
proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite
4.1. Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent  formularea de întrebări si răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică

4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situații care presupun comunicarea  formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate
Activitatea 2.3.b
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- joi, 2 iulie 2020, 09:24
 
Practici și clișee  la Clr și Llr
Ce anume nu este corect și cum îndreptăm?
-lecțiile nu se regizează  ci se desfășoară un act didactic pe masura puterii elevilor:
-testul de evaluare se corectează imediat după o oră deoarece atunci elevul are cunoștințele proaspete
-activitatea de separare a activității de citire într-o oră și scrierea în altă oră este un cliseu ce trebuie îndepărtat prin integrarea celor 2 activități într-o oră;
- nu citirea integrală a textului, ci selectivă pentru a mentine atenția elevilor;
-învățarea unor reguli se face prin descoperire;
-citirea model a profesorului are loc doar în clasele pregătitoare și întâi, pentru că acesta să transmită gesturi, mimică prin respectarea semnelor de punctuație;
-se apelează la cuvinte cheie.
 
Nota maximă:10 (1)
Activitatea 2.4.a
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- luni, 27 iulie 2020, 07:56
 
Competeța specififică- recunoașterea în texte elemente de construcție a comunicării cuvintelor.
 Voi organiza elevii în  grupe. 
1.. Pe tablă sunt planșe cu flori de primăvară, copii trebuie să recunoască denumirea lor.
 Se verifică răspunsurile date cu ajutorul unui material audio-video, cântecului  Flori de primăvară.
 Voi cere copiiilor să-și amintească ce este adjectivul, pentru a rezolva sarcina a doua.
2.În drptul a patru flori voi cere elevilor să găsească trei adjective potrivite (fiecare grupă găsește adjectivul pentru o floare).
3.Le voi cere elevolir curiozități despre ghiocei. Trebuie să rețină și pe fișă să completeze un text lacunar.
 
Nota maximă: -
PermalinkModificăŞtergeRăspunde
Activitatea 2.4.b.
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- duminică, 5 iulie 2020, 10:54
 
Clasă a II-a  Consolidare de cunoștințe-ortogramele
Competența specifică 1.4-exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale,in contexte de comunicare cunoscute 
 Voi împărți elevii pe grupe.Fiecare grupă va extrage un plic colorat.Plicurile sunt de diferite culori și conțin o ortograma. 
Fiecare grupă are de alcătuit câte 4 propoziții cu ortograma aleasă pe fișă. Voi verifica și voi da indicații acolo unde e nevoie.Vom juca jocul ce se
numește veriga slabă, potrivit căreia  va trebui să spună propoziția corect să nu piardă vieți.Jocul se desfășoară în lanț,  astfel încât fiecare elev ca
avea de rezolvat o propozitie, și trebuie să se străduiască să dea răspunsuri corecte pentru a nu pierde viețile. Nu au decât trei vieți și o dată  
pierdute, jocul se termină. 
 Trec apoi la un alt exercițiu.Impart fiecărei grupe câte o floare. Elevii vor completa spitalele florii cu expresii in care se folosesc ortogramele
primite.Florile le vom afișa. 
Un alt exercițiu pregătit pentru ei este Roata Norocului.Pe roată sunt ortogramele despre care am vorbit in aceasta ora dar si o pedeapsă. Fiecare
grupă  va invarti de masa si va rezolva exercițiile pe o fișă de lucru cu ortograma aleasă prin rotirea roții. Dacă vor nimeri pedeapsă de pe roată vor
cânta cântecul. 
Pentru fiecare exercițiu rezolvat corect în timpul orei vor primi recompensă un banut. 
La sfârșitul activității fiecare grupă își va număra bănuiți adunați să vadă cât de b9gati au devenit.
Dacă elevii nu termina fișa o vor avea drept temă. 
Fac aprciei asupra modului de lucru al elevilor.Ii încurajeaz pe cei cere pe parcursul activității au întâmpinat greutăți. 
Fiecare grupă va primi  recompensarecompensă  o coronița. 
 
Nota maximă:10 (1)
Activitatea2.5.a.
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- duminică, 5 iulie 2020, 11:22
 
Nume și prenume:__________________________________        19.12.2018
Clasa a II-a 
PROBĂ DE EVALUARE - CLR
U. T. Vin Sărbătorile!
Citește cu atenție textul:
Întâi  fluturară câțiva fulgi de nea prin văzduhul sur. Erau cam nehotărâți. Parcă le părea rău după  înălțimile din care veneau. Ușor, ulițele satului se acoperiră cu un covor alb, gros. 
Copiii porniră cu săniuțele pe coastă. Mult se rugaseră Vasilică și Niculăiță de mama lor:
 — Putem merge și noi?
  Mama le răspunsese îngrijorată:
 — Dacă pățiți ceva? Săniile vin ca trăsnetul. 
Până la urmă, au primit îngăduință. Se făcură amândoi cai și porniră în fugă către săniuș. Obrajii le 
      ardeau de bucurie. Ochii le scânteiau. 
— Șezi tu înainte, Vasilică! 
Sania se răsturnă de două ori. Nici nu simțiră cum fuge timpul. 
Ajunseră acasă pe înserat. Copiii intrară îmbujorați în casă.
- Ce frumos a fost la săniuș! au spus cei doi copii.
                                                                                                                   ( La săniuș - după Ion Agârbiceanu)  
1.  Completează cu informațiile potrivite:
• Titlul textului este : _____________________________________________ 
• Autorul textului este: _____________________________________________
• Personajele textului sunt: ______________________________________________________________ 
• Textul este un text _____________________________.
2.  Formulează răspunsul la întrebărea legată de textul citit:
• Cu ce se acoperiră ulițele satului?
________________________________________________________________________________________ 
________________________________________________________________________________________  
3. Formulează o întrebare potrivită pentru răspunsul dat:
_________________________________________________________________________________________
• Copiii porniră cu săniuțele pe coastă.
4.  Numerotează  în casete, în ordine, momentele povestirii. 
Băieții au primit permisiunea de a merge la săniuș. 
Copiii au ieșit cu săniuțele pe coastă. 
Satul a fost acoperit de un covor alb, de nea. 
Vasilică și Niculăiță se întorc fericiți acasă.
5. Colorează cu aceeași culoare săniuțele care conțin  cuvintele care au aceleași înțeles:
nea                                ulițe                              văzduh                    scânteiau    
        luceau                        aer                          drumuri                     stele                     zăpadă                
6. Transcrie din textul citit o propoziție care exprimă: 
 o exclamare:__________________________________________________________________________
 constatare:___________________________________________________________________________
 o întrebare:__________________________________________________________________________
 un îndemn:__________________________________________________________________________  
7. Taie cuvintele scrise greșit din următoarele perechi de cuvinte de pe globulețe:
   îmbujorați      înbujorați        tinpul           timpul          îngrijorată     îmgrijorată      zâmbeau         zânbeau      
8. Scrie o felicitare cu ocazia Crăciunului unui membru al familiei tale:

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
                                                        
     Dacă ai terminat de scris, nu uita să te verifici cu atenție și răbdare!
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
CLR, 19 decembrie 2018
U.T.  Vin Sărbătorile!
COMPETENŢELE  EVALUATE 
CS 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat
CS 3.2 Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 
CS 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază 
MATRICEA DE SPECIFICAŢII 
             Niveluri taxonomice
Competenţe
 specifice   cunoaștere înțelegere aplicare analiză sinteză evaluare
CS 1.2 Item 1
CS 3.2 Item 2,3 Item 4
CS 4.2 Item 5 Item 6,7 Item 8
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
Itemul CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE
SUFICIENT
1 Completează cele patru enunțuri cu informațiile corecte.  Completează trei enunțuri cu informațiile corecte.  Completează unul- două  enunțuri cu informațiile
corecte. 
2 Formulează răspunsul complet și corect la întrebarea dată. Formulează răspunsul complet la întrebarea dată, cu 1-2 greșeli de scriere;. Formulează
răspunsul  la întrebarea dată, cu 1-2 greșeli de scriere / erori;.
3 Formulează întrebarea  completă și corectă  pentru răspunsul dat.  Formulează întrebarea  completă pentru răspunsul dat.  Formulează întrebarea  pentru
răspunsul dat, cu greșeli sau erori; 
4 Numerotează în ordine  cele patru momente ale povestirii. Numerotează în ordine  două momente ale povestirii. Numerotează în ordine  un moment al povestirii.
5 Colorează cele patru perechi de cuvinte cu sens asemănător. Colorează trei perechi de cuvinte cu sens asemănător. Colorează  una- două perechi de cuvinte cu sens
asemănător.
6 Transcrie cele patru enunțuri, alese corect, cu o greșeală nesemnificativă. Transcrie trei enunțuri, alese corect. Transcrie una- două enunțuri, alese corect.
7 Taie cele patru cuvinte scrise greșit. Taie trei cuvinte scrise greșit. Taie una- două cuvinte scrise greșit.
8 Scrie textul unei felicitări de Crăciun, respectând cerințele formulării unei felicitări.
Are o greșeală nesemnificativă. Scrie textul unei felicitări de Crăciun, cu mici greșeli de redactare. Scrie o propoziție despre Crăciun.
BAREM DE APRECIERE 
Număr de itemi și nivelul rezolvării (corect / incorect, integral/parțial) 
CALIFICATIV
Rezolvă integral și corect 7- 8 itemi corecți; 1 parțial corect
FOARTE BINE
Rezolvă integral si corect  4- 6  itemi; parţial corect 1- 4 itemi; 
BINE
Rezolvă integral și corect 2 - 3 itemi; parţial 2- 5 itemi/ incorect 1-2 itemi.
SUFICIENT
CALIFICATIVE OBŢINUTE LA NIVELUL CLASEI: 
Clasa  Foarte bine Bine Suficient Insuficient 
II B
CS Competențe parțial formate
Nume și prenume elev
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat
3.2 Formuarea răspunsurilor/ întrebărilor legate de un text citit 
3.2  Așezarea în ordine a momentelor acțiunii

3.2  Asocierea cuvintelor cu sens asemănător 

4.2 Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază


4.2 Scrierea mesajelor corespunzătoare unei felicitări 

4.2 Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convențiilor de bază


În ora de ameliorare și PES se vor rezolva exerciții:
- de citire a unui text și formulare răspunsuri la întrebările legate de text; 
- de scriere a cuvintelor cu sens asemănător pentru cuvinte date;
- de așezare în ordine a momentelor povestirii; 
- de identificare a enunțurilor exclamative, interogative, enunțiative;
- de scriere a unui text funcțional- felicitarea; 
- de scriere a cuvintelor ce conțin mb și mp;
Activitaea 2.5.b
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- duminică, 19 iulie 2020, 11:56
 
 
Un exemplu de evaluare a învățării la matematică este deosebit de utilă o descriere detaliată a nivelului minim obligatoriu al achizițiilor matematice dobândite de elevi.
Necesitatea asigurării unui nivel minim al competențelor dobândite pentru învățare se impune din mai multe motive, printre care, lipsa standardizării unui nivel minim introduce arbitrariul în evaluarea generală a rezultatelor
învățării, lipsa controlului la acest nivel face ca elevii să rămână practic în afara deprinderii fundamentelor disciplinar iar această consecință devine vizibilă cu ocazia evaluărilor naționale și internaționale.
 Pentru matematică, clasa a IV-a, competența specifică, 2.5 –efectuarea de înmulțiri de numere în concentrul 0-1000000 când factorii au cel mult trei cifre și de împărțiri la numere de o cifră sau două cifre, propun următorul
exemplu de detaliere a nivelului minimal de realizare a competenței.
   Care este rezultatul următorului calcul(răspuns scurt)
342x3=
     Numărul necunoscut din înmulțire este ( item alegere duală)
a x 4 =144
a). 22
b).25
Aflați produsul dintre suma numerelor 28 ți 49 ți câtul numerelor 56 ți 8.(subiectiv).
Nivelul minimal de realizare utilizează tabla înmulțirii și împărțirii pentru a rezolva exerciții cu o operație.
Itemul 1. Elevul rezolvă corect o înmulțire
Itemul2. Elevul efectuează corect o împărțire sau înmulțire pentru a afla un număr necunoscut.
Itemul 3. Elevul află suma sau câtul numerelor date.
Nivelul minimal de realizare a unei competențe specifice mă ajută să îmi dau seama dacă lecția predată a fost înteleasă de către elevi.
 
   Dcă un număr mare de elevi nu atinge acest nivel, e un semn că trebuie să reiau tema și să explic, mai în amănunt acele cunoștințe de care aveau nevoie copiii ca să rezolve exercițiii. Dau astfel de teste evaluare la sfârșitul
fiecărei unității de învățământ pentru a avea o conexiune a învățăriii în timp căt mai scurt după predarea cunoșțințelor.
 
Ativitaea 2.6
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- luni, 20 iulie 2020, 10:44
 
                                                                                     Nr…………../…………..
               PROGRAMA PENTRU OPŢIONAL
 CLASA PREGĂTITOARE
2016-2017
PROGRAMA  PENTRU  OPŢIONAL
1.   Denumirea opţionalului: LUMEA BASMELOR
2.   Tipul opţionalului : C.D.Ş.
3.    Aria curriculară :
Ø Limbă şi comunicare
Ø Om şi societate
Ø Arte şi tehnologii
4.    Clasa :  Clasei pregătitoare B
5.   Durata: 1 an, 2016 – 2017
6.   Instituţia de învăţământ : Şcoala  Primară Ioan Rizescu
7.   Propunător : Mareș (Constantin ) Mirela Raluca
În ultima vreme s-a constatat că lectura , principala preocupare a multor generaţii de elevi este din ce în ce mai neglijată , în
        
sfera preocupărilor principale ale  copilului trecând calculatorul, televizorul si alte surse de informare . Programele oferite  de 
mass-media  sunt foarte atractive cromatic , le captează atenţia pe moment , însă nu stimulează dezvoltarea competenţelor de
înţelegere şi exprimare orală , nu contribuie la îmbogăţirea , activizarea şi nuanţarea vocabularului .
        Minunata lume a basmelor oferă posibilităţi nemăsurate de receptare , de înţelegere a mesajului  care poate fi valorificat în
scop educativ. Aici este locul în care  totul este posibil , real sau imaginar, locul în care valorile morale sunt stabile si respectate ,
deoarece încălcarea lor atrage după sine oprobiul şi „răsplata”, iar pentru personajele pozitive totul se termină cu bine.
       Acest univers oferă perspective largi imaginaţiei , stimulează creativitatea artistică de orice fel , contribuie la dezvoltarea
intelectuală , morală şi estetică a micului şcolar.
     Am ales această disciplină opţională împreună cu părinţii elevilor clasei având convingerea că va fi un mijloc de educaţie ,
instruire, divertisment, dat fiind faptul că îmbină obiective specifice ariilor curriculare : limbă şi comunicare, om şi societate, arte şi
tehnologii.
     Implicat într-o astfel de activitate, elevul va reuşi mai uşor sa-şi depăşească inhibiţiile, să se manifeste spontan învingându-şi
emoţiile, să se integreze în colectiv, va putea emite judecăţi de valoare, revizuindu-şi propriul comportament.
 
     Prin povestirea liberă , prin expunerea întâmplărilor, prin explicarea faptelor , identificarea personajelor pozitive sau negative ,
copilul învaţă să ordoneze ideile , îşi dezvoltă vorbirea fluentă,învaţă să se exprime în propoziţii clare, îşi îmbogăţeşte vocabularul.
     Activităţile de creaţie plastică , jocurile de rol, dramatizările , realizarea unor măşti ale personajelor, vizionarea unor filme ,
ascultarea unor poveşti interpretate de actori  intră în sfera preocupărilor , cunoştinţelor şi intereselor elevilor dându-le
posibilitatea sa se exprime cât mai uşor şi le vor pune în valoare aptitudinile artistice .                   
 
    
 
 

 
Conţinuturile învăţării :
 
-        Lectură după imagini ;
-        Discuţii libere despre personaje, exprimarea propriilor păreri despre comportamentul lor ;
-        Numirea personajelor pozitive şi negative , evidenţierea unor modele de comportament ;
-        Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri care testează înţelegerea textului
-        Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior ,
-        Alcătuirea de propoziţii despre fapte sau personaje ,
-        Memorizare – poezii, ghicitori , cântecele ;
-        Dramatizarea unor fragmente din poveşti ;
-        Realizarea unui desen , pictură , colaj  pentru a ilustra despre ce este vorba în text sau personajul , scena preferată ,
 
 
 
 
 
Modalităţi de evaluare :
 
-        probe orale: ,,citirea “ imaginilor, redarea conţinutului textului cu suport ilustrat, caracterizarea personajelor, alcătuirea de scurte poveşti originale;
-        probe practice : realizarea de desene potrivite conţinutului textului, aşezarea imaginilor respectând momentele subiectului, iniţierea de dialoguri pe teme date, dramatizări, joc de rol;
-        şezători în cadrul cărora  se povestesc  basmele audiate , se interpretează cântece despre personajele din poveşti ;
 
 
 
 
    
  Exemple de activităţi de învăţare
   C.L.R. -  exerciţii de identificare a timpului si a locului în care se desfăşoară acţiunea

 
   2.2 Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte -   exerciţii de identificare a trăsăturilor morale ale  unor personaje;

  - exerciţii de alcătuire a unor propoziţii după cerinţe date ,

   - jocuri de alegere a cuvintelor potrivite pentru descrierea unor lucruri sau evenimente – rebus ;

  -  exerciţii de exprimare a propriilor idei, opinii , sentimente ;

  - jocuri de modificare a poveştilor audiate , schimbarea succesiunii evenimentelor;

  - exerciţii de dramatizare a unor  fragmente din opere cunoscute respectând intonaţia , ritmul , nuanţarea vocii ;

2.4  Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute manifestând interes pentru comunicare - exerciţii de ordonare logică a imaginilor , care reprezintă momentele cheie ale textului ;

   - exerciţii de continuarea a unei poveşti după ilustraţii date ;

  - exerciţii de formularea a unor răspunsuri ce presupun alegere duală/multiplă

   

   

  -   desenarea unor imagini sugerate de textele prezentate;

3.2  Identificarea semnificaţiei unei/unor imagini care prezintă întâmplări,fenomene, evenimente familiare  - organizarea unor expoziţii cu lucrări (  desene , picturi , colaje ) care reprezintă personajul preferat , scene sau obiecte din poveşti ;

   

   

  - audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă,spontană

  - organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată

  -  serbări cu teme diverse,pe baza textelor studiate, în care fiecare copil să se înscrie firesc.

AVAP  

2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale , în aplicaţii simple specifice artelor vizuale

MM

3.1. Manifestarea liberă , adecvată, pe muzică apelând la diverse forme de exprimare

 
Conţinuturile învăţării :
 
-        Lectură după imagini ;
-        Discuţii libere despre personaje, exprimarea propriilor păreri despre comportamentul lor ;
-        Numirea personajelor pozitive şi negative , evidenţierea unor modele de comportament ;
-        Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri care testează înţelegerea textului
-        Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior ,
-        Alcătuirea de propoziţii despre fapte sau personaje ,
-        Memorizare – poezii, ghicitori , cântecele ;
-        Dramatizarea unor fragmente din poveşti ;
-        Realizarea unui desen , pictură , colaj  pentru a ilustra despre ce este vorba în text sau personajul , scena preferată ,
 
 
 
 
 
 
 
Unitatea de învățare Conținuturi   Nr. ore Data/ săptămâna Obs.
Cine sunt? Copilul si poezia 1 S 1,2  
 
 
Ce sunt basmele? 1
Școala mea! ,,Hai să facem o poveste!” BIBLIOGRAFIE : 1 S3  
Lucrurile mele Iedul cu trei capre   1 S4  
Foșnet de toamnă Frunza 1 S 5,6  
 
Prâslea cel voinic si merele de aur 1
Să ne hrănim corect! Ridichea uriaşă 1 S7  
Lumea animalelor domestice Povestea gâştelor 1 S 8,9  

Punguţa cu doi bani 1


Știm sa circulam corect!   1 S 10  

Scufiţa Roşie
Lumea poveștilor Prinţesa şi bobul de mazăre 1 S 11,12  

Frumoasa din pădurea adormită 1


Colinde , colinde ! Colinde româneşti 1       S13  

Legenda lui Moş Crăciun


Iarna ne aduce bucurii Fetița cu chibrituri 1 S14,15  

           Crăiasa Zăpezii 1


Animalele sălbatice   1 S16  

                  Bambi
Pământul , parte a universului   1 S17  

Cărţile cu Apolodor
Sănătate prin sport Ce s-ar întâmpla dacă...? 1 S18  
La petrecere! Cenușăreasa 1 S19  
Ce voi fi când voi fi mare? Motanul încălțat 1 S20, 21  

Fructul cel mai valoros 1


Adie vânt de primăvară! Legenda privighetoarei 1 S22, 23  

La cireșe 1
Apa, sursă a vieții   1 S24  

La scăldat!
În călătorie cu mașina , cu trenul, cu avionul   1 S25  

           Vrăjitorul din Oz


La cumpărături! Pupăza din tei 1 S26  
Învăț să folosesc banii! Ciuboțelele ogarului 1 S27  
Cum trece timpul ? Povestea ceasului cu inima 1 S28  
Prieteni din lumea întreagă Muzicanţii din Bremen 1 S29, 30  

Cei trei purceluși 1


Jocuri și jucării Alice in Țara Minunilor 1 S31  
La bunici Bunicul 1 S32,33  

Bunica 1
Vara, anotimpul călătoriilor   1 S 34  

Lebedele sălbatice  
BIBLIOGRAFIE :
 
 
Ø FIERĂSCU,AURELIA ; LAPOVIŢĂ, ANA - Literatura pentru copii (discipline opţionale),     E. Petrion, Bucureşti – 2001;
Ø PÎRÎIALĂ, OLGA Literatura pentru copii (discipline opţionale ) Ed.Aramis, Bucureşti – 2003;
Ø ŞERDEAN, IOAN Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint – Bucureşti – 2007.
Ø  GRIGORE, ADINA; ZMĂRĂNDESCU, NELA; TĂNASE, ILEANA;…. - Pe aripile cuvintelor,  Literatură pentru copii,  Editura Ars Libri, Costeşti, 2008.
Ø “Literatura pentru copii” – Manual pentru licee pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
Ø Aurelia Ana, Zoe Ivănuş, „Activităţi opţionale pentru învăţământul preşcolar şi primar”, Editura Astra, Deva, 2005
Ø LAurenţiu Culea, Filofteia Grama, Stela Anghel, „Culegere de texte literare pentru copii”, vol. I, E.D.P.,Bucureşti,1994
Ø Magdalena Dumitrana, „Educarea limbajului preşcolar”, vol.I şi II, Editura Didactică „Compania”,1999
 
 
 
 
 
Nota maximă:10 (1)
PermalinkRăspunde
Nota maximă:10 (1)
PermalinkRăspunde
Jurnal reflexiv
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- duminică, 5 iulie 2020, 14:41
 
Jurnal reflexiv
 Clasa: a IV-a 
Disciplina: Geografie 
Unitatea tematică: Elemente de geografie a orizontului local si apropiat Subiectul: Orizontul. Linia orizontului. Punctele cardinale Î
n această oră am urmărit ca toţi elevii să știe ce este orizontul și linia orizontului, care sunt punctele cardinale și intercardinale, să poată determina și specifica punctele cardinale pentru anumite
lucruri/obiecte din mediul înconjurător. 
 Captarea atenției elevilor s-a realizat prin povestea Micului cercetaș, care s-a pierdut prin pădure și a găsit drumul spre tabără cu ajutorul punctelor cardinale și prin prezentarea unei planșe cu punctele
cardinale, făcând legătura între planșă și poveste. Noțiunile de ,,orizont” și ,,linia orizontului” s-au introdus pe baza observării dirijate, privind pe ferestrele clasei și apoi, ieșind în curtea școlii. 
Elevii, organizați în echipe, au realizat următoarele sarcini: - Deplasați-vă spre linia orizontului. • Puteți să o atingeți? De ce? • S-a micșorat distanța dintre voi și linia orizontului? Motivați. - Descrieți ceea
ce puteți cuprinde cu privirea până la linia orizontului. - Comparați mărimea corpurilor aflate în apropierea voastră cu a celor din depărtare. Prezentarea noului conținut al învățării s-a realizat cu ajutorului
softului educațional pentru disciplina Geografie, Editura Edu și a imaginilor din manual, care înfățisează mișcarea aparentă a Soarelui pe bolta cerească. Pe baza acestora, elevii au stabilit locul de unde
răsare soarele și unde apune, au comparat umbrele lăsate pe pământ de corpuri (lungime, orientare) în diferite momente ale zilei, au explicat modificările intervenite în poziția Soarelui în timpul unei zile,
au fost provocați să dea răspunsul la întrebarea ,,Dacă un alpinist ajuns în vârful muntelui poate să atingă locul unde ni se pare că cerul se unește cu pământul?” Ne-am întors în timp, pe vremea când
tehnologia nu exista sau nu era atât de avansată, și am discutat despre mijloace de a găsi direcția având la îndemână busola și elementele naturii: Soarele, Steaua Polară, mușchiul de pe trunchiul copacilor
etc. Am aflat care sunt punctele cardinale, ce semnifică fiecare, cum se scriu, cum le plasăm pe roza vânturilor. Obținerea performanței s-a realizat printr-un joc desfășurat în curtea școlii: ,,Împărate,
împărate, cât e ora/ceasul în cetate?”
 Am păstrat toate elementele jocului și am adăugat în plus direcția de deplasare, folosind punctele cardinale. Spre exemplu ,,Împărate, împărate, cât e ora/ceasul în cetate?/Două mămăligi spre nord/ trei
pași de uriași spre vest/etc.” Jocul continuă cu pași de furnici, de pitici, sărituri de broască etc. Elevii au primit ca temă de casă o fișă de lucru. Subiectul: Recapitulare: Unitatea tematică ,, Elemente de
geografie a orizontului local si apropiat” Prin această lecție am urmărit consolidarea cunoștințelor din unitatea tematică parcursă în legătură cu definirea și caracteristicile orizontului local, descrierea
orizontului local și a celui apropiat, identificarea tipului de vegetație și faună specific, precizarea tipului așezărilor omenești și ocupațiile locuitorilor etc. Am captat atenția elevilor prin câteva ghicitori
geografice apoi am solicitat elevilor să formuleze răspunsuri întrebărilor legate de conținuturile lecțiilor studiate în cadrul acestei unități tematice, conform planului de recapitulare, în legătură cu: -
Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale; - Hărți ale orizontului local; - Relief, hidrografie, vegetație, faună; - Populație, așezări, activități ale oamenilor.  
 Evaluarea s-a realizat prin rezolvarea exercițiilor din fișa de evaluare. După expirarea timpului de lucru, am rezolvat cu elevii, oral, exercițiile date. Lecţiile s-au desfăşurat într-un climat propice învăţării.
Elevii au manifestat interes și participare activă, reuşind să rezolve exerciţiile propuse. Reacţiile elevilor au fost pozitive, participând cu plăcere la jocuri și activităţi.  
 Materialul didactic utilizat este atractiv și variat: planșe, calculator, PPT, soft educațional, harta României, harta județului Cluj, atlas geografic, busolă.  
 Metodele și procedeele de lucru sunt variate, de la cele activ-participative la cele moderne: învățarea prin explorare și investigare, conversaţia, observaţia dirijată și semidirijată, problematizarea, explicaţia,
exercițiul, diagrama Venn, jocul didactic. 
 Organizarea elevilor s-a realizat sub diverse forme: frontal, individual, în perechi, în echipe. 
 Răspunsurile elevilor au fost evaluate pe tot parcursul orei prin aprecieri verbale individuale sau colective.  
 Deoarece Geografia este o disciplină ce place elevilor, pe viitor îmi propun să formez și să dezvolt elevilor competența prin care noțiunile transmise să-și găsească aplicabilitate în diferite contexte și în
viața cotidiană.
 
Nota maximă:10 (1)
PermalinkRăspunde
Activitaea 3.1
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- luni, 27 iulie 2020, 10:36
 
 Școala este o instituție a comunității care trebuie să ofere servicii educaționale oricărui copil sau
tânăr, indiferent de originea, natura sau particularitățile lui bio-psiho-socioculturale.
Termenii de integrare școlară și educație integrată care au apărut ca o reacție la formele de
segregare în educație au fost ânlocuiți treptat cu educație incluzivă care pun accent pe
diversitatea umană și respectul față de oameni diferiți în jurul nostru.
Conceptul de incluziune s-a folosit inițial ca alternativă la integrare, dar s-a constatat că dincolo
de copiii cu dizabilități, care erau o prioritate în integrare, mai sunt și alte categorii de copii cu
cerințe speciale în plan educațional( copii cu dificultăți de învățare, tulburări emoționale,
comportamentale, copii proveniti din medii socio-economice, culturale și etnice defacvorizate,
copii sub protecția institutiilor) pentru care sunt necesare intervenții și abordări specializate,
inclusiv servicii de sprijin în școală pentru o evoluție pozitivă a lor în plan educațional.
 
PermalinkModificăŞtergeRăspunde
Activitaea 3.1
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- luni, 27 iulie 2020, 10:15
 
 Dezvoltarea personală urmărește atât dezvoltarea cognitivă cât cea noncognitivă a elevilor. În general, competențele noncognitive sunt rar sau tangențial
abordate la alte discipline și se referă la acele competențe care nu pot fi măsurate prin teste de inteligențăsau de performanță( Țibu et al.2008), dar pot fi
dezvoltate prin învățarea socio-emoțională-socioemoțional learning -SEL, care presupune integrarea găndurilor, stărilor afective și comportamentului pentru a
atinge obiective importante în viață.
 Competențele propuse de această disciplină se referă la cunoștințele, abilitățile și atitudinile de care au nevoie elevii pentru a avea succes școlar, cât și pentru
a planifica traseul educațional ți cariera și a se dezvolta socio-emoțional.
Tema Igiena personală
Clasa pregătitoare
 Competența specifică-1.1 Identificarea semnificației unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostite clar și rar
1.2 identificarea unor informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar.
 Aceste competențe se regăsec la nivelul disciplinei CLR într-o activitate de exemplu 
Le citesc o poezie, din care ei vor numi activitățile despre care se vorbește în poezie,se spală pe dinți,se piaptănă, își spală capul și corpul.
Metoda folosită este lectura integrală a textului  și observarea sistematică.
Activitatea 3.2
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- duminică, 26 iulie 2020, 19:56
 
Dizabilitate – implicații asupra învățării
 
Definirea dificultatilor de invatare este necesara pentru a realiza o concordanta intre nevoile reale ale practicii educationale si conceptualizarea lor. Un numar mare de copii
prezinta dificultati de invatare cel putin o scurta perioada de timp din scolaritatea lor. Se poate spune ca nu exista copil care sa nu intampine greutati macar o data in invatarea din
scoala. Admitem cu totii ca sfera invatarii umane este mult mai larga decat invatarea scolara.
Exista o categorie larga de elevi ale caror dificultati usoare de invatare, necunoscute la timp, fara interventie, pot duce la insucces scolar.O alta categorie de elevi prezinta dificultati
de invatare false, pasagere, care insa ii eticheteaza si le vor influenta adaptarea scolara, datorita perceptiilor sociale, adica a felului cum sunt perceputi de ceilalti si modul cum
acestea influenteaza structura personalitatii si increderea in sine.
Poblematica dificultatilor de invatare este la fel de veche ca si scoala. De cand exista scoala, exista si elevi care au manifestat in diverse grade dificultati de invatare.  In multe state
de pe glob, sintagma dificultate de invatare continua sa fie sinonima cu retardare mentala sau dizabilitate intelectuala. La inceputul preocuparilor pentru dificultatile de invatare
(D.I.) anii 1962-1963, termenul utilizat a fost cel de „dizabilitati de invatare” (learning disabilities).
Termenii de „dificultate” si cel de „dizabilitate” sunt folositi ca sinonimi, desi ei desemneaza realitati diferite. In acest sens, D. Ungureanu  arata: „o dizabilitate este, in
esenta ei, structural functionala si, de regula, prealabila unei dificultati. O dificultate este, de cele mai multe ori, o consecinta in plan performantial a unei dizabilitati, dar ea poate
aparea si din multe alte cauze si motive conjuncturale, incidentale, aleatorii. Dizabilitatea, desi este mai evidenta, emergenta este polifactoriala si prin aceasta mai greu de studiat,
de evaluat, dificultatea poate fi uneori, reprosabila si subiectului (copil, elev), mai ales cand este vorba de activitati de invatare, in timp ce dizabilitatile nu-l pot incrimina pe cel
„condamnat” sa le poarte (D. Ungureanu, 1998, p.19).
Termenul de dizabilitate este un termen generic pentru afectari, limitari de activitate si restrictii, care denota aspecte negative de interactiune dintre individ si factorii contextuali in
care se regaseste. Este un termen mai circumscris si are in vedere abilitatile antrenate in actul invatarii si evidentierea lipsei acestora.
Deficienta (afectarea) este o pierdere (organica sau functionala) sau o lipsa a unei structuri sau functii. Termenul „dificultati de invatare”  ,,are aria de cuprindere cea mai mare si
se refera  atat la dificultatile grave/specifice/ severe cat si la tulburarile sau dezordinile  si chiar simplele oscilatii ale procesului de invatare” (E. Vrasmas, 2007, p.14).
Definirea conceptului de dificultati de invatare este un demers extrem de dificil, datorita naturii aparte a fenomenului. Definitiile diversilor autori care s-au ocupat de aceasta problema, s-au succedat la
interval de cativa ani, fie adaugand noi elemente, fie renuntand la unele din cele anterioare. Este de notat faptul ca majoritatea definitiilor elaborate sunt in principal de tip descriptiv, axandu-se
pe evaluarea performantei de invatare a persoanei, in comparatie cu asteptarile firesti, indreptatite in raport cu acea persoana.
            Una dintre primele definitii apartine parintelui acestui domeniu Samuel Kirk, care in 1962 sustinea faptul ca „O dificultate de invatare se refera la o intarziere, o tulburare, o dezvoltare
incetinita in plan emotional sau comportamental. Ea nu este insa rezultatul intarzierii mentale, deficiențelor senzoriale sau factorilor culturali si instructionali” (apud D. Ungureanu, 1998,
p.22) .
Comitetul Interagentiilor pentru Dificultati de Invatare (1987) din SUA oferea o definitie foarte ampla a acestei probleme, definitie care se poate folosi si actualmente: “Dificultatile de invatare sunt un
termen generic ce se refera la un grup eterogen de tulburari ce se exprima prin dificultati semnificative in achizitionarea si utilizarea receptarii si intelegerii limbajului, a vorbirii, scrierii, citirii (literalizarii,
silabisirii), a rationamentului si abilitatilor matematice, ca si a unor abilitati sociale.
Aceste tulburari sunt intrinseci individului si se presupune ca sunt datorate unor disfunctii minimale ale sistemului nervos central. Chiar daca o problema de invatare se poate produce concomitent cu
alte conditii, incapacitati evidente (deficiente senzoriale, motorii, mentale, tulburari emotionale, comportamentale) sau cu influente socio-ambientale negative (carente si diferente culturale, insusire
insuficienta sau inadecvata, factori psihogeni) si mai ales cu tulburari exprimate prin atentie deficitara, toate acestea putand cauza, la randul lor dificultati de invatare, o dificultate de invatare specifica nu
este totusi rezultatul direct al unor asemenea influente sau conditii” (Ecaterina Vrașmaș, 2007, p. 71).
In analiza si interpretarea  dificultatilor de invatare (DI) se contureaza trei directii:
v Prima directie are in vedere recunoasterea dificultatilor firesti intampinate de copii in actul de predare-invatare, caracteristic activitatii scolare. In practica se observa faptul ca nu toti copii au acelasi
ritm de invatare si exista unii pe care trebuie sa ii ajutam. Domeniul de studiu identificat in aceasta directie este determinat de categoriile de probleme, de numarul lor si mai putin de recunoasterea
nevoii de a interveni cu un sprijin suplimentar in scoala obisnuita. Desi exista un grup important de copii care prezinta probleme privind dificultatile de invatare, de obicei nu sunt sprijiniti adecvat
pentru a le face fata. Se considera ca sunt vinovati, lenesi sau prezinta o lipsa de interes fata de studiu, de aceea sunt sanctionati ca atare.
v A doua directie se refera la recunoasterea unei noi categorii de probleme/ dizabilitati, neincadrate in cele cunoscute. In afara de deficiențele recunoscute (mentale, senzoriale, de limbaj, psihomotorii)
sunt identificate anumite dizabilitati care se refera la procesul general al invatarii. Acestea sunt dificultati pe care le intampina copiii in procesul complex al dezvoltarii lor si se manifesta evident in
integrarea scolara si sociala. Accentul este pus pe problema (depistare, evaluare) si pe posibilitatea de rezolvare prin interventii adecvate si specializate.
v A treia directie, perspectiva curriculara, noncategoriala, constituie in fapt o reconstructie a campului de concepte si practici (metode de interventie) specific educatiei speciale. Aceasta  perspectiva
porneste de la ipoteza ca orice individ poate intampina dificultati de invatare la un moment dat, intr-un domeniu sau altul al dezvoltarii. Acest lucru nu trebuie sa ne conduca insa, la a-l eticheta, exclude
sau marginaliza, si nici nu trebuie sa introduca copiii in categorii. Accentul cade mai ales pe valoarea sociala a invatarii.
Perspectiva curriculara, pune accentul pe individ, pe unicitatea fiecaruia, pe experienta de viata si sprijinul in invatare prin metode adecvate si inter-relatii stimulative. Invatarea eficienta constituie scopul
oricarei activitati scolare, metodele acceptate sunt interactive, iar deficientele sau incapacitatile copilului sunt intelese ca dizabilitati, moduri diferite de abordare a experientei de invatare. In aceasta
perspectiva apare important atat procesul, cat si continutul  invatarii.
Asa cum s-a precizat, termenul „dificultati de invatare”  (Ecaterina Vrasmas, 2007, p.14), se refera la:
 1.   dificultatile grave/specifice/ severe
 2.  dificultatile usoare (tulburari,dezordini si simplele oscilatii ale procesului de invatare)
Elevii din prima categorie, cei cu dificultati de invatare specifice se manifesta specific in:
§  Limbajul rostit, scris si calculul matematic. Ei au o dificultate anume de a invata sa citeasca, sa scrie corect sau folosi numerele, astfel incat performanta lor in aceste zone se situeaza sub aceea din alte
zone.
§  Memorie. De asemenea, ei pot avea dificultati cu memoria de scurta durata.
§  Organizare, orientare si coordonare. Ei au probleme cu abilitatile de organizare si coordonare a spatiului, timpului si informatiei in general.
Elevii cu dificultati de invatare specifice acopera intreaga gama de abilitati, iar gravitatea acestora variaza foarte mult. Printre dificultatile de invatare specifice se numara: dislexia (incapacitate partiala
sau totala de a citi), disgrafia (incapacitatea totala sau partiala de a scrie), discalculia (incapacitatea de a realiza calcule matematice) si dispraxia (incapacitatea de a actiona).La copiii cu dificultati specifice
de invatare se observa o incapacitate de a trata anumite informatii.
Aceasta se  traduce printr-o serie de dificultati care apartin sferei invatarii:
·        Dificultati in stilul de organizare al informatiilor,
·        Dificultati in orientare,
·        Colaborare si socializare,
·        Predispozitie spre accidente,
·        Adaptare dificila la schimbare,
·        Hiperactivitate sau inertie,
·        Lipsa de atentie.
Cum dizabilitatile apar in arii specifice de functionalitate care accentueaza deficitele intelectuale este important sa se determine care sunt ariile in care se manifesta dificultati si cum se manifesta acestea
in competentele persoanei.    
Astfel, se poate evidentia daca ele se manifesta in:
§  Intelegerea sau producerea limbajului,
§  Intelegerea si folosirea spatiului sau timpului,
§  A da sens si a-si aminti ceea ce vede,
§  Cunoasterea si folosirea corpului,
§  Intelegerea matematicii,
§  Domenii sociale sau practice.
In acest sens, dificultatile de invatare sunt un tip de probleme, adica cerinte educative speciale, sau cu alte cuvinte o forma de dizabilitate.
 
 
Nota maximă: -
PermalinkRăspunde
Primar_3445
Participanţi
Plan de acțiune pentru integrarea
copiilor cu dizabilități
 
Elevi
Idei de activități
- așezarea optimă a copilului în clasă:
- să stea în prima bancă, cu un coleg cooperant și empatic, care îl ajută la nevoie;
- să nu fie agitaţie în jurul lui, ca să nu-i distragă atenţia, în jurul lui să fie elevi liniștiți;
- materialele didactice care îl ajută la învăţare să fie la îndemâna lui;
- tabla este recomandat să fie albă;
- jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia(Pânza încrederii, Schimbă locul!, Ghici cine e? etc.)
- tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare (Tot ca tine sunt și eu, Bingo, Statuile etc.);
- vizionarea unor filmulețe educative, a unor povești terapeutice, în funcție de cazul de dizabilitate (Rățușca cea urâtă,Puiul, Frumoasa și Bestia etc.);
- activități de terapie educațională (ludoterapia, meloterapia, terapia ocupațională);
- conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate (PIP sau Plan de remediere, după caz);
- activități pe baza soft-urilor destinate elevilor cu dizabilități;
- activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare lecţie;
- formularea instrucţiunilor într-un mod accesibil;
- alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;
- organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;
- formarea de rutine prin activităţi similare.
 
Strategii de învățare
- învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;
- tratarea diferențiată;
- metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic,Explozia stelară, Ciorchinele, Cubul, Turul galeriei etc. - adaptate);
- învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;
- valorizarea activității în fiecare oră;
- ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru motivare.
 
Resurse
- folosirea de material didactic adecvat și ușor de manipulat (socotitori, alfabetar magnetic, carioci, jetoane etc.);
- mijloace de predare/învățare multisenzoriale și distractive, cu material concret-intuitiv;
- mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.);
- cărți/reviste cu imagini;
- fișe cu scheme de fixare;
- resurse educaționale deschise;
- planșe tematice afișate permanent în clasă etc.
 
Evaluare
- observarea sistematică a comportamentului;
- evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin (indicații);
- autoevaluarea, dacă e cazul;
- aprecieri verbale;
- fișe de observare a comportamentului, a progresului.
 
Părinți
Idei de activități
- consultăripermanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune și a cunoașterii mai bine a elevului (Părinți la școală-părinți acasă));
- activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin, consilieri școlari (Împreună vom reuși)
- activități comune părinți-elevi-învățător (ateliere de lucru- Rama familiei, excursii, vizite, serbări etc.);
- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament (Suntem diferiți?);
- implicarea în proiecte care să elimine/diminueze acțiunile de bullying (Stop bullying);
- activități de genul Schimb de mameetc.
 
Strategii de învățare
- lectorate
- dezbateri
- mese rotunde
- workshop-uri
- tehnici dramatice
- expoziții
 
Resurse
- ppt-uri tematice
- pliante/reviste/afișe informative
- tehnologii informatizate
- umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin
 
Evaluare
- observarea sistematică
- chestionare
- portofolii cu produsele activităților
 
Cadre didactice 
Idei de activități
- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de remediere, după caz);
- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;
- simpoziane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES (Integrarea copiilor cu CES);
- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice
- activități comune părinți-profesori-elevi (Copilul vostru-elevul nostru)
- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlaretc.
 
Strategii de învățare
- mese rotunde
- workshop-uri
- dezbateri
- interasistențe
- lucru în echipă
 
Resurse
- pliante/reviste/afișe informative
- tehnologii informatizate
- listă cu lucrări de specialitate
- cadru normativ (Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-aprobarea
pentru integrarea –elevilor- cu tulburări de învățare; Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a cop
precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-co
dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1
- materiale didactice adecvate
 
Evaluare
- chestionare
- portofolii cu produsele activităților
- caietul învățătorului
ŞCOALA: IOAN RIZESCU
CLASA:  PREGĂTITOARE 
PROPUNĂTOR: MARES  (CONSTANTIN) RALUCA
UNITATEA TEMATICĂ: IGIENA PERSONALA
DISCIPLINA: DEZVOLTARE PERSONALĂ
DOMENII INTEGRATE: C.L.R.;.A.V.A.P. ; M.M.
SUBIECTUL LECŢIEI: ACTIVITĂȚI ZILNICE DE IGIENĂ PERSONALĂ
FORMA DE REALIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ
TIPUL ACTIVITĂŢII:  MIXTĂ
 
COMPETENTE GENERALE
Îmbogăţirea și consolidarea vocabularului în legătură cu tema dată
Formarea şi consolidarea deprinderii de recunoaştere a unor obiecte de igienă personală
 
 
COMPETENŢE SPECIFICE
 
DEZVOLTARE PERSONALĂ
1.1.Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare
1.2. Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte familiare
2.1. Recunoaşterea unor deprinderi de comportament moral-civic în grupurile de apartenenţă
 
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
  1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
  1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
 
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂȚI PRACTICE
    2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
    2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple, pe baza interesului direct
 
MUZICĂ SI MISCARE
  2.1. Cântarea în colectiv a cântecelor, asociind mişcarea sugerată de text
 
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
 
•Identificarea activităţilor zilnice de păstrare a igienei corporale, pe baza imaginilor
•Denumirea obiectelor folosite pentru păstrarea curăţeniei corpului
3.      Realizarea  planşei cu obiectele de igienă a corpului
 
STRATEGII DIDACTICE :
METODE ŞI PROCEDEE : conversaţia, explicaţia, exerciţiul, expunerea, observaţia dirijată, aprecierea verbalǎ,
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: materiale power point, DVD educațional, fişe de lucru, imagini-activităţi de igienă, planşa „Igiena personală”, creioane colorate, lipici, stimulente
FORME DE ORGANIZARE : frontal, individual
 
EVALUARE formativă, prin observarea comportamentului elevilor, analiza produselor activităţii
 
BIBLIOGRAFIE
 Programele şcolare pentru  clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
Ghidul cadrului didactic pentru clasa pregătitoare, Editura ARS LIBRI
 
 
 
 

ETAPELE Ob. op. CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI STRATEGII     DIDACTICE


Metode  şi      procedee Mijloace de învăţare Forme de organizare
LECŢIEI

1.Moment organizatoric   Verific existenţa materialelor necesare . Conversaţia   Frontal

  Asigurar un climat optim pentru desfăşurarea lecţiei.    

 
2.Captarea atenției    Albă ca Zăpada și cei șapte pitici au ajuns în lumea poveștilor, la căsuța lor din pădure. Conversaţia   Frontal

         

Ce credeți?    

Căsuța din pădure era curată?  

 Să nu uitam că au fost plecați muuult, muuult timp de acasă.  

Dar ei? Parcă erau un pic murdari și prăfuiți  

Ce credeți, piticii sunt diferiți de noi?  

   

Am să vă spun câteva ghicitori...  

Am două ferestre  
Dimineaţa se deschid
Şi seara se închid. ( Ochii )  

  Macheta,

Am doi căluşei ghicitori


Cutreier lumea cu ei ( Picioarele )

Am o grebluţă cu cinci dinţişori


Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.( Mâna )

 
3.Anunţarea subiectului si a   Anunţ subiectul lecţiei şi obiectivele învățării.  Conversaţia   Frontal
obiectivelor operaționale
Cum ne îngrijim – reguli şi obiecte de igienă personală.    
 
     

 
  Visurile dulci.

   

  Mâinile de-ţi sunt murdare

  Când mănânci, te-mbolnăveşti,

  Spală-te ades pe ele

  Şi-o să-mi mulţumeşti!

   

  Ce voios eşti, când faci baie

  Şi curat eşti ca un crin!

  Fă în orice săptămână,

  Una cel puţin!

   

  Fructe şi legume multe

  Să mănânci: îţi folosesc,

  Căci sunt bune; sunt gustoase

  Şi hrănesc.

   

  Fă gimnastică şi jocuri

  Şi aleargă cât eşti mic,

  Dacă vrei să te faci mare

  Şi voinic.

        Elevii vor numi activităţile despre care se vorbeşte în poezie.

  Se discută pe baza imaginii subliniind importanţa realizării acestor acţiuni zilnic.

         Fiecare elev primește câte o fișă .

   Vom identifica şi descrie acţiunile pe care le realizează copilul din imagine: se spală pe mâini, se spală pe dinţi, se piaptănă, îşi spală părul şi corpul. (Anexa 1)

O1  

O2         Le citesc textul din Ghidul învățătorului  „Doctorul Auu” .

O3 Copiii îşi vor exprima propria părere în legătură cu textul.

   
     Prezint elevilor „ În lumea lui Dințișor” –DVD  educațional- şi îi invit să descopere ce ne sfătuieşte aceasta. Conversaţia DVD

  Observaţia Material interactiv

     Copiii îşi vor exprima propria părere în legătură cu necesitatatea păstrării igienei corporale, vor enunţa câteva reguli ce trebuie respectate pentru a creşte sănătoşi. Exerciţiul  

   

   

Elevii vor colora  planșa  “Periuța și pasta de dinți”   Casetofon

  Planșă

Vom cânta cântecelul ,, Noi suntem piticii”

Fac aprecieri referitoare la comportamentul elevilor și la modul în care aceștia au participat la activitate. Conversația  

Vom hotărî împreună care este clasamentul zilei (pe echipe) și toți elevii vor primi steluțe.
M1. Activitaea1.2.1.
de către MIRELA-RALUCA CONSTANTIN- vineri, 19 iunie
2020, 16:09
 
La toate clasele din ciclul primar, curriculumul la decizia
școlii este prevăzut cu 0-1 ore pe săptămână.Dat fiind că
doi ani consecutivi voi avea la clasa opțional , propun
a).La clasa A IV-A voi vedea care sunt preferințele copiilor
și ale părinților și voi stabili eventual opționalul de
engleză HAPPY HOUSE, elevii fiind introdu-si prin
aventurile unei familii.
b).În anul următor când voi avea clasa pregătitoare,
asemenea, după cerințele  părinților și ale elevilor  aș putea
stabili opționalul Micii Poevestitori, când fiecare elev va
asculta o poveste săptămânal și vor trebui să povestească.
 
Nota maxim
Opis
Modulul I
Activitatea 1.1
Activitatea 1.2
Activitatea1.2.1
Activitatea 1.2.2
Activitatea 1.3.1
Activitatea1.3.2
Evaluare Modulul I

Modulul II
Activitatea2.1
Activitatea 2.2.a
Activitatea 2.2.b
Activitatea 2.3.a
Activitatea 2.3.b
Activitaea 2.4.a
Activitaea 2.4.b
Activitatea 2.5.a
Activitaea 2.5.b
Activitatea 2.6
Evaluare Modulul 2
Modulul 3
Activitatea 3.1
Activitatea 3.1
Activitatea 3.2.
Activitaea 3.3
Evaluarea Modulul 3