CALCULATOARE

ELECTRONICE
FUNDAMENTE

conf. univ. dr. Iulian BREZEANU

septembrie 2018
O noua societate - Era Informationala

5
O noua societate – de la uneltele primitive,
la tehnologiile “la purtator”
 CUPRINS

 INTRODUCERE ÎN LUMEA CALCULATOARELOR

 Informatica
 Calculator. Sistem de calcul
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
 Tendinţe în evoluţia tehnologică a calculatoarelor
 Tipuri constructive de calculatoare
 ELEMENTE HARDWARE ALE CALCULATOARELOR
 Structura generală a unui calculator
 CALCULATOARE PERSONALE
 Elementele care determină performanţele microprocesoarelor
 Placa de bază a unui PC
 Memoria interna
 Memoria externă
 Echipamente de intrare - ieşire
 Echipamente de intrare
 Echipamente de ieşire
 Smartphones – comunicatiile inteligente
 INTERNET SI WEB 2.0
 Caracteristici generale ale reţelelor de calculatoare
 Internet. Prezentare generală
 Serviciile Internet
 Web 2.0 – generatia a doua a internetului
 Aplicatii web 2.0: blog, RSS, tagging, wiki, social media
SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ
"NU POT ÎNVĂȚA PE NIMENI NIMIC. POT DOAR SA-I FAC SĂ GÂNDEASCĂ".

SOCRATE
 Reperele evolutiei umane

• 5 milioane de ani de evolutie 00:00:00

umana – transferata pe durata a 24 de ore
(ora 0,00 – momentul aparitiei primilor hominizi)

Atât corpul, cât şi creierul oamenilor nu s-au

schimbat aproape deloc în ultimii 100.000 ani
si nici pentru viitorul imediat nu sunt
asteptari pentru schimbari evolutive.

Hominizii
10
 Reperele evolutiei umane

20 - scrisul
20:40 – hieroglifele 19:12:00
21:28 - alfabetul
22:06 – Homer
22:38-23:01 – Imperiul Roman
23:38 – Gutenberg
23:52 – presa tipografica pe aburi
23:53 – telegraful
23:54 – telefonul
23:55 – filmul cu sunet
23:56 – televiziunea in culori

Homo Sapiens – acum 1 milion de ani

11
 Reperele evolutiei umane

23:59:56

23:59:56- computere, telecomunicatii

23:59:57- primul satelit artificial al
Pamantului

Societatea informationala
 Descoperiri premergatoare computerului

 abacul (3000 Î.Ch.);

 hârtia (50 Î.Ch.);
 tiparul (1452);
 ziarul (1700);
 telegraful (1837);
 fotografia (1839);
 telefonul (1876);
 electricitatea (1882);
 tabulatorul (1890);
 cinematograful (1891);
 radio - televiziunea (1920-1936);
 robotul (1921);
 tranzistorul (1947)
Societatea industriala
Societatea informationala
 Societatea informationala

 Conceptul - 1992, Al Gore – Information Highway

(Autostrada Informationala)
 Definitie : “Societatea care presupune utilizarea intensiva a informatiei in
toate sferele activitatii si existentei umane, cu impact economic si social
semnificativ”

17
 Societatea informationala
Caracteristici

 POLITIC: SI este democratica

 ADMINISTRATIV: ofera posibilitati de dezvoltare pentru
afaceri si administratie publica
 SOCIAL: ofera acces facil la educatie prin dezvoltarea
infrastructurii informationale si de comunicatii
 ECONOMIC: determina cresterea potentialului de afaceri si
a productivitatii muncii
 JURIDIC: modifica natura muncii, creand conditii pentru
desfasurarea activitatilor specifice erei informationale
 INDIVIDUAL: permite valorificarea inteligentei cu investitii
mici
 CULTURAL: este o societate bazata pe cunoastere,
asigurand consacrarea valorilor umane (traditie, religie etc.)
18
 Societatea informationala
Amenintari

 “prapastia digitala” (inegalitati intre tari, excluderea sociala)

 criminalitatatea informatica (frauda informatica, falsul informatic, infectii virale,
atacuri asupra serverelor, a imaginii si a vietii private a persoanelor, spamming, spimming,
phishing etc.)
 promovarea violentei, a urii rasiale si a xenofobiei
 difuzarea de informatii cu impact negativ asupra moralitatii
publice si a minorilor (pornografia, pedofilia)
 transformari ale vietii individului si ale relatiilor sociale
(depersonalizarea comunicarii, izolare, sedentarism, frica de contacte interumane
directe etc.)
 consecinte ecologice si cerinte privind protectia mediului
inconjurator (reducerea consumului de energie, deseurile electronice,
mobilitate-teleworking, consumul de hartie etc.)
 Societatea Informațională Mobilă
Oricine, Oriunde

Orice
Oricand serviciu
Orice loc Orice
aplicatie

Sursa: Nokia
Orice retea, Orice
dispozitiv
 INTRODUCERE IN LUMEA
CALCULATOARELOR

 Informatica - un ansamblu de concepte teoretice, tehnici si proceduri

referitoare la culegerea, transmisia, stocarea si prelucrarea automată a
informaţiilor (ştiinţa calculatoarelor, prelucrarea datelor, ştiinţa calculului - computer
science, data processing, computing science).
 Obiectivele informaticii:
 construcţia calculatoarelor electronice şi a echipamentelor periferice (hardware);
 stabilitea principiilor tehnice de funcţionare şi a metodelor de utilizare şi
programare ale sistemelor de calcul (software);
 găsirea modalităţilor de interconectare între echipamentele de calcul şi de
transmisie la distanţă a informaţiilor în reţele (netware).
 Societatea informationala – o noua treapta de civilizatie, in care activitatile
umane se focalizeaza catre prelucrarea la nivel inalt a informatiilor, rezultand
cunostinte (societatea bazata pe cunostiinte, nu pe cunoastere – knowledge
based society)
INTRODUCERE IN LUMEA CALCULATOARELOR

 Calculator (sau computer, ordinator) este un ansamblu de

circuite electronice destinat prelucrarii automate a datelor pe baza unui
program memorat.
 Calculatorul execută următoarele operaţii: intrări, procesări
(prelucrări), ieşiri şi stocări (memorări).
 Sistem de calcul - un ansamblu format din calculatorul electronic şi
echipamentele suport.
 Sistem de prelucrare automatã a datelor(SPAD)-
ansamblul format din calculatorul electronic, echipamentele suport, procedurile de
operare adecvate şi utilizatorii umani care le deservesc (sistem informatic)
INTRODUCERE IN LUMEA CALCULATOARELOR
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
 Maşinile mecanice/electromecanice - (circa 1600 - 1940)
 Wilhelm Schickard - 1624
 Blaise Pascal – 1642
 Gottfried Wilhelm Leibnitz – 1694 – aritmometrul Thomas (…-1926)
 Edmund Gunter - rigla de calcul (1624), bazata pe tabelele de logaritmi
(Napier, 1617)
 Charles Babbage (1792 - 1857) - masinile diferenţială şi analitică (primul
calculator programabil) + Ada Gordon Lovelace, primul programator
 George Boole - logica binara, 1847

 Sistemele de telecomunicaţii
 telegraful - Cooke - 1828
 telefonul, Alexander Graham Bell – 1876
 transmisia radio, Marconi – 1901, Heinrich Hertz - 1887, J. C. Maxwell - 1864
 tubul cu vacuum, Lee deForest - 1906

 Herman Hollerith - maşina tabulator - 1890, codul Hollerith, 1924 -

holdingul International Bussines Machine (actualul multinational IBM)
 calculatoarele analogice - analizorul diferenţial electromecanic,
Vannavar Bush - 1930
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
 Calculatoarele cu tuburi electronice
 teoria informatiei - Claude Shannon, în anii '30, la Bell Labs
 bazele teoretice ale informaticii - Alan M. Turing – 1940 - maşina
universalaTuring, maşina Colossus (destinată decriptării codurilor de
comunicaţie germane)
 reţelele neurale artificiale, bazate pe modelul simplificat al celulei
nervoase (Warren McCulloch şi Walter Pitts – 1943)
 primul calculator utilitar electromecanic, Konrad Zuse – 1934
 calculatorul electromecanic programabil Mark I, Howard Aiken la
Universitatea Havard + IBM – 1944
 maşina ABC, Atanasoff şi Berry la Iowa State College – 1940

 primul calculator electronic: ENIAC (Electronic Numerical

Integrator and Calculator), Presper Eckert,John W. Mauchly +John von Neumann -
Moore School of Engineering, Pennsylvania University ,
1942-1946
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric

Evolutia calculatoarelor electronice :

 generaţia 1 - calculatoarele realizate cu tuburi

electronice;
 generaţia 2 - calculatoarele cu tranzistori;
 generaţia 3 - calculatoarele cu circuite integrate;
 generaţia 4 - PC-urile( calculatoarele cu
microprocesoare);
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric

Calculatoarele cu tuburi electronice (1945 - 1958):

 primului calculator universal automat: UNIVAC , vandut de Remington-Rand catre US Census

Bureau - 1950
 primul calculator cu program memorat: EDVAC, John von Neumann, Moore School - 1949
 maşinile IAS cu arhitectura von Neumann, Institute for Advanced Studies, Princeton University -
din 1947
 Manchester Baby, T. Kilburn, Manchester University – 1948
 EDSAC, Maurice V. Wilkes, Cambridge University – 1949
 Ferranti Mercury, Manchester University + Ferranti Ltd., utilizează în premieră memoria pe toruri
de ferită (patentată în 1949 la Harvard University de An Wang)
 Whirlwind, primul calculator în timp real, produs la MIT pentru US Air Force – 1953
 Atlas implementeaza prima memorie virtuală, Manchester University + Ferranti – 1962
 Seria IBM: IBM 701 EPDM - 1953, IBM 704, Gene Amdahl - 1955 (primul mainframe), IBM 650
EPDM s.a.m.d.
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
 Calculatoarele cu tranzistori (1958 - 1964)
 tranzistorul – 1948
 PDP1 – PDP15 familia calculatoarelor DEC (Digital Equipment
Corporation) + Space War - primul joc pe calculator, Ken Olsen – 1955
 PDP8 - primul minicalculator (9000 $) – 1967
 PDP10 - mainframe lucrând în timp partajat
 IBM7090 si 7094 (cu modul de calcul în virgulă flotantă)
 primul calculator de buzunar - IBM1401 (cu aritmetica BCD)
 compania CDC (Control Data Corporation) : seria 3000, seria 6000 si
CDC6600 (Seymour Cray) - primul supercalculator modern
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric

 Calculatoarele cu circuite integrate (1964 - 1975)

 tehnologii de integrare:
 SSI (Small Scale Integration – pe scară redusă),
 MSI (Medium Scale Integration – pe scară largă)
 VLSI (Very Large Scale Integration – pe scară foarte largă).
 minicalculatorul: sistem de calcul de uz general, cu lungimea cuvântului
cuprinsă între 8 şi 32 de biţi, având cel puţin 4096 cuvinte de memorie şi un
preţ sub 20000 de dolari
 PDP8 - primul minicalculator (9000 $) – 1967, urmat de seria
PDP11/xx, familia VAX (Virtual Arhitecture Extension) si
procesoarele RISC Alfa
 familia arhitecturală IBM360, 370 s.a.
 primul calculator comercial masiv paralel – STARAN - 1967
 Dispozitivele de calculat - microprocesorul

 Calculatoarele cu microprocesor (1975 - … )

 microprocesorul – circuit VLSI ingloband întreaga unitate
centrală a calculatorului
 primul microprocesor pe 4 biţi - Intel 4004, T. Hoff, F. Fagin +
Stanley Mazor, Intel Corporation – 1971
 Intel 8008 (ulterior 8080 - 1974), mp pe 8 biti – 1972
 alte modele: Motorola6800, Zilog Z80
 primul calculator personal (personal computer - PC,
microcalculator) Altair 8800, MITS Ed Roberts – 1975
 primul interpretor de Basic, Bil Gates - 1975
 alte PC - uri: Apple I şi II (Steven Jobs şi Steven Wozniak), KIM -
1, SWTP 6800Commodore PER, Sinclair ZX80, VIC – 20
 modele Intel pe 16 biţi – Intel 8086 (80186,80286, 8088)
 modele Intel pe 32 de biţi – 80386,80486 , Pentium
 arhitecturi CISC versus arhitecturi RISC
Dispozitivele de calculat - Evolutia microprocesoarelor
 Dispozitivele de calculat - Evolutia microprocesoarelor
 Gradul de integrare: unitatea de baza (lambda) pentru dimensionarea
structurilor de circuit - largimea minimala posibila (in nanometri , 10-9 m) a
canalului tranzistorilor. ex: grosimea firului de par - 100 microni (100000 nm),
diametrul unui atom de siliciu – 100 pm (0.1 nm)
Cresterea gradului de integrare sub 10 nm poate duce la modificarea
comportamentului electric clasic al materialelor semiconductuare , acesta
trecand in domeniul mecanicii cuantice (electronii traverseaza grila tranzistorului
prin efect tunel)
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
Familii de microprocesoare

Familiile sunt circuite grupate in functie de setul de instructiuni (comun) –

asigura portabilitatea programelor.

Principalele familii:
 x86, dezvoltata de Intel (fabricant Pentium), AMD (fabricant Athlon), VIA si Transmeta.
Intel si AMD fabrica majoritatea mp pentru PC-uri (compatibile IBM si – dupa 2006 – si
Macintosh).
 PowerPC ( fabricate de IBM si Motorola) echipeaza (exclusiv pana in 2006) PC-uri
compatibile Macintosh (fabricate de Apple), servere (IBM seria P) si sisteme imbarcate.
Mp derivate echipeaza console de jocuri (Wii, GameCube, Xbox360, Playstation 3)
 seriile Motorola 6800 si 68000 (denumite si m68k) echipau primele Macintosh, Megadrive,
Atari ST si Commodore Amiga.
 Sparc echipeaza servere si statii de lucru Sun Microsystems.
 PA-RISC de la HP si VLSI Technology echipeaza vechile servere si statii de lucru HP
(inlocuite astazi de IA-64).
 MIPS echipeaza statii Silicon Graphics, console de jocuri (PSone, Nintendo 64), rutere
Cisco, sisteme imbarcate.
 ARM utilizate in sisteme imbarcate (printre care PDA et Smartphones).
 DEC Alpha a echipat DEC, preluat apoi de Compaq si de HP (nu se mai fabrica).
 Calculatoarele viitorului
 Sunt luate in considerare si arhitecturi diferite de cele actuale:
 Calculatorul cuantic
 suprapunerea si interferenta starilor cuantice la nivel atomic (efectul cuantic),
 qubit – element de baza; 300 qubit modeleaza universul;
 aplicatii speciale - calcul combinatoric – algoritmul lui Shor (cerc. operationale, criptografie,
bioinformatica);
 calcul adiabatic (izolare termica completa in mediul de lucru, imposibila) -> fenomenul
decoeerentei
 realizare fizica 2001, IBM, 7 qubit pe molecule de cloroform, durata de viata cateva minute
 Calculatorul cu ADN
  sintetizarea unor secvente ADN particulare si combinarea acestora pana la obtinerea solutiei
 calcul masiv paralel, insa lent
 aplicatii in probleme de optimizare;
 Calculatorul optic
 prel. informatiei prin fotoni, in loc de electroni (nu degajare caldura, nu fenom. magnetice);
 tranzistori optici : viteza – 5 Tops (procesor specializat 14000 Mflops, microproc. 50 Mflops),
lasere, fibra optica;
 aplicatii ptr. tratament semnale si imagini
 Calculatorul neuronal
 wetware computer (procesor organic) - un ansamblu de neuroni biologici (circuit experimental
cu neuroni de lipitoare);
 aplicatii in recunoasterea formelor
 Tipuri constructive de calculatoare

 din punct de vedere al puterii de calcul:

 microcalculatoare (calculatoare personale, PC-uri)

 minicalculatoare
 mainframes (calculatoare mari)
 supercalculatoare
 Tipuri constructive de PC-uri
 Desktop PC - varianta de birou
 Laptop PC - PC pentru uz mobil:
 propriu zise -2-3 kg, ecran 15-17 inch, polivalente
 netbook, ultraportabile – usoare, ecran 9-11 inch, ieftine, periferie restransa
 Tablet PC – ecran tactil rabatabil (plus creion optic), lipsa tastatura (de regula),
posibilitate de a «scrie de mana» pe ecran, de a adnota documente, de redare video,
fara porturi usb, wifi, bluetooth etc., sistem de operare compatibil cu al unui PC clasic
(diferenta fata de PDA), piata emergenta (17.6 mil. buc. vandute in 2010).
 PDA (Personal Digital Assistant) – tastatura sau ecran tactil cu creion optic, functii
multimedia, de birotica (agenda, carnet de adrese, bloc notes), internet, telefonice,
geolocalizare
 Smartphones - telefon mobil cu functii de PDA, sistem de operare (Android,
Symbian, BlackBerry, Windows Mobile), bazat pe aplicatii transferabile de pe internet
 iPod – disp. numeric pentru redare muzica (in format clasic MP3) , foto, video sau
efectuarea de podcasting (descarcare fisiere multimedia de pe net). Lansat de Apple
(2001), variante constructive cu hard disk (initial) sau memorie flash. Variante: iPhone
(iPod cu functii telefonice), iPod touch, shuffle, nano. 275 mil. ex. vandute in 2010.
Tipuri constructive de PC-uri fenomenul
smartphones
Tipuri constructive de PC-uri fenomenul
smartphones
Fenomenul Smartphone
 Tipuri constructive de PC-uri
Fenomenul Smartphone
 Dinamica performanţelor calculatoarelor
 Legile lui Moore: enunturi empirice:
 1965: numarul semiconductorilor dintr-un circuit integrat se dubleaza la fiecare 12
luni (verificata 1959-1965);
 1975: numarul tranzistorilor dintr-un microprocesor se dubleaza la fiecare doi ani
(confirmare 1975-2001, dublare reala la 1,96 ani!);
 versiunea comuna (dar falsa!): “ceva” se dubleaza la fiecare 18 luni (puterea,
capacitatea, viteza)

 performanţele procesoarelor (măsurate prin indicatori SPEC) s-au dublat la

fiecare 1.5 ani (1982-1995)
 rata anuală a creşterii capacităţii logice a unui microprocesor este de 30%
 frecvenţa ceasului intern creşte anual cu circa 20%
 gradul de integrare a depăşit în anul 2000 100 milioane de componente
elementare într-un singur circuit
 capacitatea memoriilor DRAM creşte de circa 4 ori în trei ani, rata de transfer
creste cu 10% pe an, costul per bit scade anual cu aproximativ 25%
 capacitatea discurilor hard creste cu 60% pe an, iar volumul de date disponibile
dublându-se la fiecare 9 luni
 lăţimea de bandă a comunicaţiilor din reţele se dublează anual.
Dinamica performanţelor calculatoarelor
Legea lui Moore, comparativ cu evolutia mp Intel
ELEMENTELE HARDWARE
ALE
CALCULATOARELOR
ELECTRONICE
 STRUCTURA GENERALĂ A UNUI CALCULATOR ELECTRONIC
Arhitectura Harvard
stocare separata in memorie a datelor si instructiunilor (Harvard Mark I, instr. pe
banda perforata, date pe contoare electromagnetice);
 fetch instruct. si acces la date simultan, pe cai distincte, metoda rapida;
 aplicatii: procesoare semnale audio-video, microcontrolere (ex. PIC) cu implementare
RISC.

 Arhitectura von Neumann

 arhit. Princeton, 1945, articol First Draft of a Report on the EDVAC, lucrand la
Manhattan Project in Los Alamos National Laboratory;
 calc numeric electronic cu program memorat;
 fetch. instruct. si prel. de date impart aceeasi magistrala (von Neumann bottleneck –
principala limitare in performanta);
Structura generală a unui calculator electronic
Arhitectura von Neumann
 Structura generală a unui calculator

 Unitatea de intrare (UI)

 converteşte informaţiile (date şi programe) dintr-un
format extern de reprezentare (alfanumeric, grafic,
video sau audio), în cel intern al calculatorului
(întotdeauna binar)

 echipamente suport de intrare:

 tastatura alfanumerică, mouse (digitizoare), scanner
de imagini, joy-stick, creionul optic ş.a.
 Structura generală a unui calculator

 Unitatea de ieşire (UE)

 realizează conversia inversă a informaţiei - după
prelucrarea ei de către UC - din formatul intern binar
de reprezentare, într-o formă externă, accesibilă
omului (alfanumerică, grafică, imagini, sunete)

 echipamente suport de ieşire: monitorul cu ecran,

imprimantele, plotterul, amplificatoarele audio s. a.
 Structura generală a unui calculator

 Unitatea centrală (UC)

 două componente: unitatea aritmetică şi logică (UAL),
unitatea de comandă (UCd)

 UAL - execută prelucrări complexe asupra informaţiilor

reprezentate prin date (operaţii aritmetice uzuale - adunare,
scădere, înmulţire, împărţire; logice - şi, sau, nu, sau exclusiv ş.
a.; de comparare, de rotaţie, de deplasare

 UCd – generează, gestionează si sincronizeaza traficul

semnalelor de comandă, control si stare între ansamblul UC
şi celelalte module funcţionale ale sistemului, pe baza
interpretarii secventiale a semnificatiilor instructiunilor
dintr-un program memorat
Structura generală a unui calculator
Schema bloc a UC
 Structura generală a unui calculator

 ciclul de execuţie al instrucţiunii:

 prelucrarea în mai mulţi paşi a unei instrucţiuni de către
UCd:

 citirea şi interpretarea instrucţiunii - I – ciclu

 citirea din memorie a instrucţiunii ce trebuie executată şi depunerea ei
în registrul IR al UC;
 decodificarea instrucţiunii;
 calculul adreselor operanzilor implicaţi în instrucţiune

 execuţia propriu -zisă a instrucţiunii - E-ciclu

 aducerea operanzilor din memorie în registrele de uz general ale UC, pe
baza calculului de adrese de mai sus;
 execuţia propriu-zisă a calculelor de către UAL;
 depunerea rezultatului în RA, urmată de scrierea lui în memorie.
Structura generală a unui calculator
Ciclul de execuţie al instrucţiunii
 Structura generală a unui calculator
Registrele interne ale UC

Sunt memorii (8,16,32,64 biti) destinate păstrării datelor (instrucţiuni, operanzi, rezultate
intermediare) tratate prin instructiuni

 registrele de uz general pot stoca orice tip de dată, în funcţie de context

 registrele specializate pot stoca numai anumite informaţii:

 registrul contor de program (PC)-conţine adresa de memorie a instrucţiunii următoare din program
 registrul de instrucţiuni (IR) - conţine codul binar al instrucţiunii curente
 registrul de adrese al memoriei (RAM) - conţine adresa locaţiei de unde se transfera date (citire din
memorie), sau unde se depun date (scriere în memorie);
 registrul de date al memoriei (RDM) - conţine data citită/scrisă din/în memorie;
 registrul acumulator (RA) - conţine fie unul din operanzii asupra cărora se efectuează calculul, fie
rezultatul final al acestuia;
 registrul indicatorilor de condiţie (al flag - urilor, IC) - conţine informaţii privitoare la modul cum s-
au terminat operaţiile aferente instrucţiunii curente, efectuate de UAL.
 registrul de întreruperi (RI)-semnalează UC anumite cereri care sosesc de la echipamentele periferice;
 Structura generală a unui calculator
Memoria

 Capacitatea unei memorii:

 bit (binary digit) - unitate de măsură - cantitatea de
informaţie furnizată de un eveniment cu două stări.

 1 byte (B, octet - O) = 8 biţi (b)

 1 kilobyte (KB) = 210 B = 1024 x 8 b
 1 megabyte (MB) = 210 KB = 220 B
 1 gigabyte (GB) = 210 MB = 220 KB etc.
 Structura generală a unui calculator
Memoria
 Memoria internă (MI)
 stochează informaţiile ce urmează a fi prelucrate imediat de către UC.
 organizata logic ca o tabelă, formată din locaţii (8,16,32 biti). Fiecare
locaţie este unic identificată printr-o adresă numerică.
 divizare fizică a memoriei interne:
 memoria RAM (Random Acces Memory) - poate fi scrisă sau citită (este
vie), este volatilă (temporara - informaţiile se şterg la scoaterea de sub
tensiune), cu acces direct şi aleator
 DRAM (dynamic RAM) – refresh, acces 60 - 80 ns
 SRAM (static RAM) – acces 10 - 15 ns:
 SDRAM, DDR (2,3) SDRAM, VRAM, RDRAM, XDR DRAM
 memoria flash – un EEPROM reinscriptibila dar remanenta:
 Memory stick – sub forma de chei USB (USB2.0) pana la 256GB (2010)
 CompactFlash (CF) – max. 137GB
 Secure Digital (SD), mini si micro SD (2 GB), SDHC (max. 32 GB), SDXC (2010, pana la 2
TB!)
 Smart Media
 memoria ROM (Read Only Memory) - poate fi numai citită, este
permanentă (remanentă):
 PROM, EPROM, EEPROM , UVPROM
Structura generală a unui calculator
Memoria
 Structura generală a unui calculator
Memoria

 Memoria externă (ME)

 stocheaza informaţiile care nu sunt destinate prelucrării
imediate
 capacitate de stocare date de la câteva zeci până la
câteva sute de ori mai mare decat MI
 remanenta, lenta la transfer date
 suporţi de stocare externa:
 medii magnetice: discuri si benzi
 medii optice: CD si DVD
 Structura generală a unui calculator
 Module de comunicatie
 interfeţe specializate între componentele funcţionale
 magistrală unica de comunicaţie
 legatura la placa de baza prin porturile acesteia sau placi de extensie
CALCULATOARE PERSONALE

 Un calculator a cărui unitate centrală este un

microprocesor se numește microcalculatoar,
PC (personal computer) sau calculator
personal

 Avantajele utilizarii PC-urilor:

 preţul de cost scăzut (mai putin de 1000 $);
 accesibilitatea utilizării, chiar şi de către nespecialişti;
 gabaritul redus.
Structura generală a unui PC
Structura generală a unui PC
 Structura generală a unui PC
Componente
Elemente majore:

 Placa de bază - componenta hardware ce asigura interconectarea fizica a tuturor

elementelor din configuratia sistemului;
 Microprocesorul – familiile INTEL si MOTOROLA;
 Set de echipamente intrare/iesire - tastatura, mouse, scanner, CD-ROM, cititoare
de cod de bare/imprimantele si monitoarele;
 Memoria rapida - pentru a salva si regasi date si programe;
 Magistrala /set de magistrale - cu rolul de a interconecteaza componentele hard;
 Set de adaptoare - permit up sa controleze si sa comunice cu echipamentele de stocare
si I/O - punti de legatura între magistrale si dispozitivele ce se conecteaza;
 Porturile - interfete hard (conectori fizici) care permit atasarea la magistrale a unor
adaptoare;
 Dispozitive de stocare lente - medii de stocare nevolatile (magnetice sau optice) ptr.
pastrarea pe termen lung a datelor si programelor.
Structura generală a unui PC - motherboard
 Structura generală a unui PC - Placa de bază
 Placa de bază (de sistem, mainboard sau motherboard) - elementul în
jurul căruia se construieşte întreaga arhitectură a PC-ului. Asigură:
 interconectarea fizică si funcționala a componentelor sistemului;
 arbitrarea accesului la magistrală;
 generarea logicii de comandă (operare multitasking asigurata printr-un mecanism de
întreruperi).
Arhitectura placii - descrie forma si organizarea sa fizica cât și tipurile de carcase
si surse de tensiune pe care le poate folosi.
Componente:
 soclul mp (socket) - permite instalarea procesorului, asigurând condiţii pentru
ventilare şi răcire
 chipset - ansamblu de circuite logice care controleaza transferul de date dintre
procesor, cache, magistrale sistem, periferice etc.
Functii de baza:
 system controller - divizarea frecventei ceasului ptr. diferite componente; peripheral
controller - conectarea la dispozitive; memory controller - tipul, viteza si cantitatea de RAM
posibil a fi folosita, gestiunea memoriei cache L2/L3, corectarea erorilor de transfer de date cu
memoria RAM.
Componente:
 northbrige - periferice rapide (ex.: circuite de control al magistralelor ptr.
memoria cache, memoria principala si controllerul PCI); southbridge – periferice
lente (ex.: porturi seriale)
 sloturi pentru memorie - stabilesc numărul de module de memorie şi tipul acestora. Versiuni:
DIP (Dual Inline Package), barete de memorie SIMM (Single Inline Memory Modules)
Structura generală a unui PC – diagrama bloc
 Structura generală a unui PC
Placa de bază (continuare)
 magistrala sistem (a procesorului, Front Side Bus – FSB) – conexiune mp la chipset
 magistrala mem. cache – arhit.de nivel inalt ptr. conectarea mp la mem. cache
 magistrala de memorie – conexiune mem. RAM la chipset
 magistrala locala de I/E (I/O Bus) – asigura conexiunea rapida de I/E a perifericelor la
mp, chipset si memorie, prin sloturile de I/E si de extensie:
 porturi USB (Universal Serial Bus)
 conectori RJ45 la retea, video (analogici –VGA si digitali - DVI) pentru monitor
 conectori audio (analogici - jack 3.5 si digitali - SPDIF) pentru difuzoare si microfon, audio-video HDMI,
pentru TV HD
 conectori Parallel/Serial ATA (HD, SSD, discuri optice) si SATA pentru periferice de stocare externa de
mare viteza
 conectori firewire IEEE 1394
 conectori de extensie: porturi pentru conectarea placilor de extensie (ex: placa grafica externa) – PCI/PCI
Express (interfete video sau de sunet), AGP (ptr.interfata grafica), IDE (pentru HD), SCSI (HD, CD,
imprimante...)
 magistrala standard de I/E – conecteaza magistralele sistem, de memorie și de I/E
 circuitul ROM BIOS – memorie ROM care asigura interfata dintre sistemul de operare si
hard-ul calculatorului:
 configurare periferice, comunic. mp-periferice;
 gazda program de boot (incarcat de pe sectorul de boot al unui disc) – executa POST ( Power On Self Test) -
testarea componentelor hardware la pornirea PC-ului;
 alocarea resurselor (Plug and Play - Introdu si porneste)
 memoria CMOS (data, ora, informatii despre configurarea sistemului, HD-uri) si bateria sa
 soclurile pentru cache - permit montarea circuitelor L2 cache
 clock – ceasul sistem stabileşte frecvenţele de lucru necesare procesorului şi magistralei
 conectorii de alimentare - de obicei 5 şi 12 V
 conexiunile de afişaj, comutatoarele (jumpere şi switch-uri), elementele de montaj
Structura generală a unui PC - Microprocesorul
inventat in 1969 – Ted Hoff și Frederico Faggin, Intel, comercializat în 1971 – Intel 4004
Evoluția performanțelor microprocesoarelor
Legea progresiei geometrice
Structura generală a unui PC
Arhitectura unui microprocesor
 Structura generală a unui PC
Performantele unui microprocesor

 Elemente care determină performanţele unui

microprocesor:
 viteza de lucru;
 capacitatea maximă de adresare directă a memoriei
interne;
 memoria cache;
 setul de instrucţiuni;
 tipul constructiv.
 Structura generală a unui PC
Performantele unui microprocesor (1)

 viteza de lucru - volumul de instrucţiuni - maşină ( cicluri-

maşină) executate de p într-o secundă – masurat in mips

 determinată de frecvenţa ceasului intern - oscilator care

sincronizează traficul semnalelor electrice din sistem: cativa GHz
 capacitatea maximă de adresare directă a memoriei
interne – determinata de:
 dimensiunea registrilor interni ai UC (word size, lungimea cuvântului
procesorului) – 8, 16, 32, 64 biti
 dimensiunea magistralei de date (bandwich, largimea de banda)
 Structura generală a unui PC
Performantele unui microprocesor (2)

 memoria cache - organizarea resurselor de stocare ale calculatorului

intr-o ierarhie a memoriei – minimizarea timpilor de acces la date si
atenuarea decalajului fata e viteza UC (memory gap)
 plasarea, transferul şi regăsirea datelor în ierarhia resurselor de stocare
se face conform principiilor localităţii spaţiale şi temporale
 solutii: cache L1 (de nivel 1),cache L2 (de nivel 2), modul cache
date+instrucţiuni comun, cache separat de date si instrucţiuni).
 setul de instrucţiuni – ansamblul instrumentelor cu ajutorul
cărora UAL execută operaţiile impuse de program (calcule aritmetice şi
logice, conversii, deplasări, rotaţii, salturi etc.). Caracteristicile setului -
determinate de dimensiunea şi structura registrului de instrucţiuni IR
(codul operaţiei, modul de adresare, adrese operanzi)
 arhitecturi CISC - cu set complex de instrucţiuni
 arhitecturi RISC - cu set redus de instrucţiuni
 Structura generală a unui PC
Familii de microprocesoare
 O familie conține mp cu set de instrucțiuni comun, care respectă principiul portabilitații (un
program scris ptr. un mp actual poate fi executat si pe mp din generatiile succesoare)
Principalele familii:
 Familia x86, (fabricant Intel), AMD (fabricant Athlon), VIA et Transmeta. Primele două domină piața
microcalc. compatibile PC. Intel furnizează mp si ptr. microcalc Macintosh , începând cu 2006.
 PowerPC (IBM și Motorola ) echipau până în 2006 microcalc. Macintosh (fabricate de Apple). Ele sunt
utilizate la serverele seriei P (IBM) și în diverse sisteme îmbarcate .
 Mp derivate din PowerPC echipează consolele de jocuri - Wii (Broadway), GameCube (Gekko),
Xbox 360 . Playstation 3 este echipat cu mp Cell, derivat din POWER4 (apropiat PowerPC).
 Mp Zilog Z80 - utilizat în anii 1980 pentru primele PC pe 8 biți (Radio Shack TRS-80, Sinclair ZX80,
ZX81, ZX Spectrum, Apple II etc.), iar apoi în sist. îmbarcate.
 Familiile Motorola 6800 și 68000 (denumită și m68k) echipau vechile Macintosh, Megadrive, Atari ST
și Commodore Amiga. Derivatele lor (Dragonball, ColdFire) - utilizate azi în sist. îmbarcate.
Familii mai puțin cunoscute:
 Sparc echipează servere și stații de lucru de la Sun Microsystems.
 PA-RISC (HP) echipau servere și stații de lucru HP, înlocuite astăzi cu familia IA-64 (HP și Intel).
 MIPS echipeaza stațiile de lucru Silicon Graphics, console de jocuri (PSone, Nintendo 64 ), rutere
Cisco și sist. îmbarcate. Generația nouă Loongson (China) e utiliz. în supercalc. și calc cu consum
energetic scazut.
 APS3 special proiectate pentru sisteme îmbarcate.
 ARM utilizate în sist. îmbarcate, printre care multe PDA și Smartphones.
 DEC Alpha pentru calc. DEC, azi abandonată.
Dispozitive periferice
pentru PC - uri
 Dispozitive periferice pentru PC - uri

Clasificare (dupa rolul functional, in arhitectura von Neumann):

 de intrare
 de iesire
 de stocare externa
 de transfer
 Dispozitive periferice pentru PC – uri
Periferice de intrare (1)

 tastatura alfanumerică
 standardizata, versiunea Windows (Europa) 105 taste + suplimentare (pana la 120), asezare QWERTY
(AZERTY…)
 taste alfanumerice, speciale, numerice
 fiabilitate (20 mil actionari tasta), ergonomie
 standardizarea codurilor de caractere: ASCII ISO 8859-1 (256caract), UNICODE (standardul ISO
10646-1, set universal de caractere, ultima versiune contine un repertoriu de 128000 caractere,
acoperind 135 scrieri moderne sau istorice)

 digitizoarele: mouse, joystick, tableta grafica

 mouse – 1963, trackball inversat, actual var. optica, laser, BlueTrack, wireless;
 joystick – maneta incorporata in console de jocuri video, butoane directionale, de actiune,
de control, efecte imersive (vibratii, senzori analogici);
 tableta grafica – editor grafic, pozitionare pe o suprafata touch screen cu ajutorul unui creion
indicator. In var. traditionala , cu suprafata opaca, se detecteaza pozitia creionului si se reproduc pe
ecranul monitorului traiectoriile descrise de acesta. Var. cu ecran LCD este precursorul tablet PC-ului.
 whiteboard – tabla interactiva
 Dispozitive periferice pentru PC – uri
Periferice de intrare (2)
 scannerul de imagini
 digitizarea imaginilor prin metoda bit-map
 caracteristici: rezolutia (dpi –dots per inch), formatul, interfata (USB, SCSI, FireWire), viteza (pag/min)
 tipuri: platou, cu defilare (fax), de mana, cu diapozitiv, cu tambur,
 webcam
 transmisie de imagini video pe Internet, calitate modesta
 utilizare: videotelefonie (Skype) si mesagerie instant, videoconferinta, detectia miscarii si
supraveghere video, persoane cu handicap
 asociata de obicei cu microfon
 cititoarele de coduri optice
– coduri de bare
- codurile QR – bare bidimensionale (7.089 /4.296 caractere numerice/alfanumerice). Permit realizarea
de hardlink-uri (hyperlink-uri fizice)
 ecranul tactil
 PDA, tablete, smartphones, GPS
 tehnologii: unde ultrasonice de suprafata, rezistive analogice (transfer lumina 75%), capacitive
(transfer lumina 90%, ecrane mici 20”), radiatie infrarosie (termorezistive-lente, cu fascicule infrarosii
modulate-aplic. militare), optica (camere in colturile ecranului, detectie prin reflexie-ecrane mari 120”), reflexia
totala (FTIR – frustrated total internal reflection, proiector +camerta infrarosu, plus calc. de pozitie), NFI (near
field imaging – combinatie rezistiv-capacitiv, posibila si pe un ecran clasic), nuclee de deformatie (masoara
presiunea degetului sau stiletului pe ecran, rezistente la vandalism)
 Dispozitive periferice pentru PC – uri
Periferice de iesire

 monitorul cu ecran
 functie de iesire vizuala (uneori combinata cu cea de intrare – touch screen)
 vers. constructive: tub catodic (perimat) si ecran plat LCD (Liquid Crystal Display), plasma, DLP
 caracteristici: rezolutia (VGA 640x480 pixeli, SVGA 800x600, XGA 1024x768, SXGA 1280x1024, UXGA
1600x1200), diagonala (19,21 inch, format 16/9, 16/10 in loc de 4/3), rata de refresh (Hz), ecran
mat/stralucitor
 un pixel ocupa de la 4 biti de memorie (16 culori, VGA) pana la 24 biti (true color-16777216 culori)

 imprimanta
 functie de iesire materiala (suport printat)
 vers. constructive: cu contact (perimata, matriceala) si fara contact – laser (procedeul xerografic, utilizeaza
toner), cu jet de cerneala (ieftine, color, calitate foto, cerneala scumpa), cu transfer termic (suport special
termosensibil, etichete, bilete, fax)
 caracteristici: rezolutia (dpi), viteza de printare (ppm-pagini pe minut), format (A4, A3)
 limbaje de imprimare: Postscript si PCL (HP)
 plotter
 functie de iesire grafica vectoriala
 utilizare in CAD, restransa azi prin inlocuire cu imprimante
 incinte acustice
 Dispozitive periferice pentru PC - uri
Periferice de stocare externa

 hard disk
 memorie de masa magnetica – un ansamblu de platane in rotatie (3600-15000 rot/min)
si capete de citire/scriere
 suport formatabil si adresabil: cilindru, pista, sector
 capacitate: 1 TB (2007), 3 TB (2010)
 RAM disk –disc virtual, utilizeaza memoria interna ca o memorie de masa
 SSD (Solid State Drive) – ans. de circuite de mem. flash, fara componente mecanice
(cost/gigabyte HD 0.075$ - capacit. 4TB, pe cand la SSD este de 1$ - model de 240GB,
in 2015)
 HD hibrid – un HD clasic, alaturi de o mem. flash (cu rol de cache)
 discurile optice CD si DVD
 memorii de masa amovibile

 compact disc (CD) – un fascicul laser prelucreaza la scriere suprafata (produce cavitati –
pits), care apoi reflecta diferit lumina (la citire). Variante: CD ROM, CD-R, CD-RW. Capacitate
737MB (80 min. audio)

 digital versatile disk (DVD) – stocare continut video, tehnologie similara ca la CD,
capacitate mare (4.7 -17 GB). Variante: DVD-ROM, DVD-R, DVD+R, DVD-RW, DVD+RW.
Generatii noi: Blu-ray disk (25-50 GB) si HD DVD (15-45 GB)
Dispozitive periferice pentru PC – uri
Periferice de stocare externa SSD (solid state driver)
Dispozitive periferice pentru PC – uri
Periferice de transfer
 INTERNET
Evolutia primei generatii (web 1.0)
 Internet – istoric
 Internet - o reţea de reţele (metaretea), cu acoperire mondială,
care comunica prin suita de protocoale TCP/IP

 Scurt istoric
 ARPAnet (Advanced Research Project Ag) -1969
 ARPAnet international – 1973
 este trimis primul e-mail - 1972
 serviciile de ştiri Usenet – 1979
 suita de protocoale de comunicaţie TCP/IP – 1983, se naste
Internetul propriu-zis, ARPANET devine INTERNET (NCP-
Network Control ProgramTCP/IP)
 reţea de mare viteză NSFnet – 1987
 retele comerciale TCP/IP – 1991
 apare serviciul World Wide Web – 1991 (primul browser – WWW,
apoi Nexus)
 IP6 sau IPng (IPnext generation) - 1994
 Internet – istoric

 istorie_ internet_1.jpg
 istorie_internet_2.jpg
 explozia_internet.jpg
Internet – istoric
Internet – istoric
Explozia Internet-ului
Cati ani a durat ca radioul sa fie utilizat
de 50 de milioane de oameni?
38 de ani
Televizorul
13 ani
Internetul? Creierul uman poate retine
o cantitate insignifianta de

4 ani informatii, de maximum

10 terabiti. 

Google estimeaza ca internetul ar contine aproximativ 5

milioane de terabiti de date, adica 5 miliarde de gigabiti sau 5
trilioane de megabiti.
Creierul uman poate retine o cantitate de informatii de
maximum 10 terabiti.
Internet – cati utilizatori sunt?
Internet – cati utilizatori sunt?
Internet – retele social media
Internet mobil – de la 1G la 5G
Ce se intampala pe Inernet in 60 de secunde
Ce se intampala pe net in 60 de secunde
 Internet – caracteristici generale

 Autoritati de conducere:
ISOC (Internet Society, 1992) – promovare,
recomandari (consens)
IETF (Internet Engineering and Task Force) –
tehnic, alocare domenii DNS
RFC (Request For Comments) – documente on-line
referitoare la funcţionarea şi administrarea
Internetului
 Internet – principii de comunicare

 principiul de comunicare - comutarea de pachete

(analog cu sistemul expediţiilor poştale)

nodurile Internet host (gazde) schimba mesaje, iar cele router
le dirijeaza in retea.
 protocol - set de reguli pe care se bazează rutarea (dirijare
automată a pachetelor) în reţea:
 IP (Internet Protocol ) - expediţia datelor prin construcţia
pachetelor IP
 TCP (Transmission Control Protocol) - fragmentează mesajele în
pachete elementare IP, verifică transmiterea lor corectă, detectează
şi corectează erorile, reformatează la destinatar mesajul iniţial
 protocoale specifice - ansamblul acestora alcatuieste suita
protocoalelor TCP/IP din Internet.
 Modelul OSI şi modelul TCP/IP

Fiecare suită de protocoale are propriul model, care defineşte funcţionalitatea

reţelei în interiorul suitei de protocoale
Modelul ISO-OSI – un ghid pentru proiectarea infrastructurii unei reţele şi a
protocoalelor de reţea
Modelul TCP/IP – modelul lumii reale

GUI
Protocoalele FTP, HTTP
Stabilirea conexiunii, asigurarea
conexiunii “end-to-end”
Protocoalele: TCP, UDP
Adresarea logică – adrese IP
Protocolul: IP

Formatarea datelor, plasarea

informaţiei pe cablu
Modelul OSI şi modelul TCP/IP
 Transmission Control Protocol - TCP
 Funcţioneză la nivelul de transport al modelului TCP/IP
 Protocol orientat pe conexiune, ceea ce înseamnă că, înainte ca TCP să
transmită date, conexiunea trebuie să fie stabilită
 Este un protocol sigur, compensând astfel lipsa conexiunii şi siguranţa
redusă din protocolul IP
 User Datagram Protocol – UDP
 Protocol fără conexiune  nu este garantată livrarea datelor
 Header minim
 Rapid şi eficient

Comparaţie între TCP şi UDP pe modelul transmiterii poştei:

 scrisoarea  trimisă  nu se ştie dacă a ajuns sau nu la destinaţie =
UDP
 scrisoarea, cu confirmare de primire  trimisă la recepţie confirmare de
primire = TCP
Exemplu de utilizare UDP (rapid şi eficient) pentru “streaming
audio/video”
Deşi pe ecran mai apar deformări sau
întreruperi, calitatea de ansamblu a prezentării
nu este afectată.
TCP ar cere retransmiterea pachetelor
pierdute !!!

Idem pt. Broadcast – transmisie rapidă şi eficientă

  File Transfer Protocol – FTP
 Protocol orientat pe conexiune – conexiunea
trebuie să fie stabilită pentru a transfera
fişiere între server-ul FTP şi clientul FTP
 Trimite şi recepţionează fişiere via TCP/IP
 Constă dintr-un client şi un server
 Transferă fişiere simplu şi eficient !
 Permite stabilirea unei conexiuni
(prin intermediul unui program existent
pe desktop) cu server-ul FTP, după care
transferă fişierul într-un mod orientat
pe conexiune.

 HyperText Transfer Protocol – HTTP

o Reprezintă alt mod de transfer fişiere (există situaţii când se oferă ambele posibilităţi de
transfer fişiere, în cazul când există un firewall, care va opri un anumit tip de trafic, de
exemplu blochează traficul FTP)
o Asigură traficul web
o Este neorientat pe conexiune
  Simple Mail Transfer Protocol – SMTP
 Transferă e-mail între servere de pe Internet sau din alte reţele bazate pe
TCP/IP sau de la client la server-ul de e-mail
 Utilizează o metodă simplăde cerere şi răspuns la transferul mesajelor

PORT Pentru ca PC-ul să se conecteze la

Punct final al unei conexiuni logice
• Porturile asigură accesul la servicii
specifice, atunci când se face conectarea la o
adresă IP:
- Conectare la server web
- Conectare la server FTP
un server web, el se conectează la
o adresă IP. Dar trebuie specificat
şi portul la care se doreşte
conectarea. De exemplu, dacă se
precizează portul 80, clientul
solicită aplicaţiile de pe server care
asigură servicii web. Dacă pe
acelaşi server sunt disponibile şi
servicii FTP (serverul având aceeaşi
adresă IP), trebuie precizat alt port
 Portul este utilizat numai în context cu o anumită adresă IP
De exemplu:
Aceeaşi adresă IP 192.168.1.10 : 80 - HTTP  servicii web
192.168.1.10 : 21 - FTP  trafic FTP

Se pune problema “de unde ştie numărul portului ?”

În fapt există aşa numitele porturi “well known”, având valori cuprinse între
0 - 1023, definite iniţial de RFC 1700, declarat “obsolete” de RFC 3232, fiind
actualmente înlocuit cu o bază de date on-line, ce poate fi accesată la adresa
site-ului oficial al “Internet Assigned Numbers Authority”:
http://www.iana.org/assignements/port-numbers
Numerele porturilor sunt împărţiteîn trei categorii:
- Well known ports 0 – 1023 , alocate de IANA
- Registered ports 1024 – 49151
- Dynamic and/or private ports 49152 -65535

106
Întotdeauna serviciul HTTP va fi asociat portului “well known”
80, deci nu trebuie specificat. Similar:
21 – FTP
Deoarece în adresa (care este aceeaşi) se
23 – Telnet
precizează protocolul (ftp:// ...), automat
25 – SMTP acestei cereri îi este asociat portul 21 de pe
53 – DNS server. Se stabileşte o conexiune şi apoi poate
118 – Servicii SQL fi transferat fişierul.
143 – IMAP
Similar cererii “http:// ... “ îi este asociat
443 – HTTPS
portul 80, respectiv portul 25 pentru e-mail
Este posibilă schimbarea numerelor porturilor
utilizate, de exemplu, pe server-ul care găzduieşte
o pagină de web să-i fie alocat portul 8080 (pentru
a asigura un minim de securitate).
Există disponibile 65536 porturi !
La solicitarea serviciului http://..., automat i se
asociază portul 80  eroare !
Corect, numai cunoscând numărul portului se
poate solicita serviciul:
http://www.... : 8080

Un server poate “asculta”

simultan la mai multe porturi
 Internet – principii de comunicare
 sistemul de nume - modalitatea de identificare a nodurilor Internet bazat pe (sau
adresa Internet)

 adresa IP - cod unic de identificare (32 de biţi) de forma n1.n2.n3.n4 ( 0<ni<255

ex: 231.112.75.119)

 clase de adrese IP: A, B, C, D, (desemnand nivele distincte: retea+subretea+host)

 adresa DNS (Domain Name System) -asociaza adresele numerice IP cu nume

corespondente, structurate ierarhic in domenii şi subdomenii
(nume_host.nume_subdomeniu..nume_subdomeniu.nume_domeniu, ex: inf.fie.uvt.edu.ro)

 domeniile de nivel înalt (primare, TLD – Top Level Domains) sunt rezervate:
 com - pentru societăţi comerciale
 edu - pentru instituţii educaţionale
 gov - pentru organizaţii guvernamentale
 mil - pentru instituţii militare
 net - pentru resurse de reţea
 int - pentru organizaţii internaţionale
 org - pentru alte organizaţii
 net - pentru resurse de reţea
 int - pentru organizaţii internaţionale etc.
 nume rezervate atribuit diferitelor ţări: ro - România, uk - Marea Britanie, us -
SUA etc.
 TCP/IP – Adrese IP
• TCP/IP lucrează într-un “spaţiu” de adresede 32 biţi  > 4 miliarde de adrese IP
32
disponibile (32 biţi  2 adrese posibile= 4.294.967.296)
• Fiecare adresă este împărţită în 4 octeţi, scrisă în format zecimal
• Domeniul maxim de valori pentru un octet este 0 – 255 (prima valoare
corespunzând situaţiei când toţi biţii sunt 0, iar a doua când toţi biţii sunt 1).
Exemple: 63.24.100.240 - adresă IP validă
63.24.310.240 - adresă IP invalidă
• Adresa IP are două componente:
- Identificatorul de reţea (Network ID) – identifică reţeaua căreia îi aparţine gazda
- Identificatorul de gazdă (Host ID) – este o adresă individuală, unică în cadrul reţelei respective, alocată
gazdei
• Două gazde care au în adresa lor IP acelaşi identificator de reţea, se află pe aceeaşi reţea
• Determinarea punctului de separaţie între cei doi identificatori ai adresei IP se face cu ajutorul măştii de subreţea(Subnet
Mask)
• Masca de subreţea (care este o adresă tot de 32 biţi) permite determinarea modului cum sunt utilizaţi biţii din adresa IP:
porţiunea din masca de subreţea care are biţii 1, indică identificatorul de reţea.
Exemplu:
Ruterul are câte o interfaţă de reţea pt. fiecare reţea  adrese IP pentru fiecare
interfaţă
Poartă implicită (default gateway) reprezintă de fapt ruterul, care asigură
comunicaţia între reţele.
La configurarea proprietăţilor TCP/IP pentru primul calculator:

Acestea sunt cele trei elemente necesare pt. comunicarea într-o reţea TCP/IP

Pentru Windows 2000 (dar similar şi pentru alte S.O) setarea celor trei adrese:
My Network Places  Properties  clic pe denumirea interfeţei de reţea ce se
doreşte configurată  Properties  Internet Protocol (TCP/IP)  Properties  Use
the following IP address  introducerea manuală a datelor pentru cele trei adrese
 OK
Dacă este instalat server-ul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) se poate
obţine o adresă IP automat.
Poarta implicită (Default Gateway) asigură posibilitatea comunicării în afara reţelei
proprii – un loc unde să fie trimise datele (ruter), a cărui sarcină în continuare este
de a găsi calea către destinaţia finală.
 CE PUTEM FACE CU INTERNET-UL
 SA NE DOCUMENTAM
 SA CERCETAM
 SA TRIMITEM MESAJE, CU SAU FARA DOCUMENTE
 SA CUMPARAM SAU SA VINDEM BUNURI
 SA CUMPARAM BILETE DE CALATORIE, VOIAJ ETC.
 SA TRANSMITEM DOCUMENTE SI FOTOGRAFII
 SA DECLARAM SI SA PLATIM IMPOZITE
 SA CONSULTAM DOCUMENTE OFICIALE
 SA GESTIONAM CONTUL BANCAR
 SA PLATIM FACTURI PENTRU UTILITATI
 SA VEDEM LUMEA( FOTOGRAFII-WEBCAM-GOGGLE EARTH-GEOPORTAL )
 SA VIZITAM VIRTUAL ORASE SI MUZEE
 SA DESCARCAM: MUZICA-FOTO-FILM-PROGRAME ETC.
 SA CREAM DIAPORAME SI ALBUME FOTO ON-LINE
 SA JUCAM LA BURSA
 SA (NE) JUCAM ON-LINE
 SA ASCULTAM RADIO SI SA PRIVIM LA TELEVIZOR
 SA NE REGASIM PRIETENII
 SA NE SUPRAVEGEM COPII CU UN WEBCAM
 SA VORBIM LA TELEFON ( SKYPE )
 SA CREEM UN SITE PERSONAL SAU ASOCIATIV
 SA FACEM UN BLOG SAU UN VLOG
Serviciile Internet
 Serviciile Internet

 serviciile - modalităţi specifice de comunicare şi

schimb de informaţii în Internet
 mecanism: client – server
Serviciile internet:
 e-mail (posta electronica)
 ftp – transfer fisiere de la distanta
 telnet – acces la resursele unui nod la distanta
 news – stiri si discutii
 www (world wide web) – informare si
documentare globala
 Serviciile Internet – e-mail

 vehicularea unor mesaje între persoane, similar cu

transmiterea scrisorilor

 cutia poştală virtuală (mailbox) - fişier standard - poate fi

accesată prin cont şi parolă personală.

 adresa e-mail: nume.utilizator @ adr.nod.host,

ex: bray@inf.uvt.edu ibrezeanu@nomade.fr.

protocol SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)

 administrarea: programe specializate (Outlook, Eudora s.a.)
 Serviciile Internet – ftp

 download –descarcare fisiere (local)

 upload – incarcare fisiere (la distanta)
 FTP anonim – acces la freeware si shareware
 Serviciile Internet – www
 www (Word Wide Web, serviciul de web) - căutarea
informaţiei organizata in documente hypertext în întreg spaţiul
Internet

 hypertext - 1989, CERN, Elvetia, Tim Berners Lee

http://info.cern.ch – primul site web

 pagini web – documente hypertext (hypermedia) difuzate pe net

 aplicatii:
 e-publishing (publicatii), e-zines (reviste), e-books (cărţi)
 e-commerce (comerţ electronic), e-business (afaceri), e-finance (plăţi
electronice)
 e-government (guvernarea electronica)
 e-learning (educaţie interactivă la distanţă)
 WWW

Principiul de functionare Client / Server

Clientul (utilizatorul) face o cerere legata de o anumita informatie aflata pe
WWW, iar serverul, care este unul din calculatoarele permanent conectate la
Internet, integrat in serviciul WWW, are capacitatea de a raspunde acestor solicitari
din partea utilizatorilor.

Pentru conectarea si transmiterea informatiilor intre calculatorul utilizatorului si

server, se foloseste protocolul de transfer hypertext (HTTP).

Mecanismul necesita doua componente,: pe server trebuie sa existe o aplicatie

specializata (server HTTP) care gestioneaza cererile clientilor si transmite
documentele cerute de acestia prin intermediul HTTP. A doua conditie este ca
utilizatorul sa detina pe calculatorul personal o aplicatie specializata: Web Browser,
care are drept scop conectarea la serverul HTTP si afisarea continutului paginilor
(scrise in limbajul HTML).
www – utilzare web browswes
 CUM LUCREAZA WORLD WIDE WEB

Trei tehnologii de baza:

Adresare – URL – identificarea in mod unic a fiecarei pagini web, intr-un

mod accesibil utilizatorului

Prezentare – HTML – prezentarea informatie din pagina web catre utilizator

intr-un mod standardizat

Transport – HTTP – transmiterea rapida a informatiei de la calculatorul

distant catre cel al utilizatorului (mai rapid decat FTP)

sir Tim Berners Lee

(1993)
 Contextul dezvoltarii web-ului
 In etapa web-ului in curs de dezvoltare (1989-1990), pe
Internet nu exista un sistem de informare dominant, ci o
intreaga colectie, incluzand Usenet News, FTP, Gopher s.a.

 Prea multe tipuri de masini

 PC-urile IBM si Mac-uri nu se conectau similar la Internet
 Majoritatea utilizatorilor din mediul academic se conectau la
Internet cu statii Unix
 Existau diferite tipuri de computere conectate in mod diferit:
mainframes, statii DEC, masini NeXT, etc.

 Acesul uniform la informatii pentru orice calculator, cat

si prezentarea ca sistem unitar de informatii devenise o
provocare majora pentru dezvoltarea Internetului
 URL
 Uniform Resource Locator
 Uniform: un format standard este utilizat in mod unitar
pentru identificarea tuturor resurselor de pe Internet
 Resource: o piesa de informatie sau un proces specific
de calcul, disponibile pe Internet
 Locator: contine toate informatiile necesare regasirii
unei resurse web

 O adresa URL trebuie sa contina, in interiorul ei,

toate informatiile necesare identificarii si regasirii
unei resurse specifice de pe Internet
 Anatomia unui URL

 {scheme}://{scheme-specific part}
 Uzual:
 {schema}://{nume domeniu}/{identificator local}

 Pentru URL-uri de Web:

 Schema = http (adica, protocolul utilizat pentru acces, HTTP)
 Nume domeniu = numele masinii care gazduieste resursa
web
 Identificatorul local
 Un nume pe care masina identificata prin “nume domeniu” il
foloseste pentru a accesa o resursa specifica (frecvent, dar nu
obligatoriu, un nume de fisier)
 Formate de documente - circa 1989/90
 Existau doua formate principale pentru PC-uri, Word siWordPerfect
 erau formate complexe
 nu exista un program de vizualizare unic pentru cele doua
 nu exista suport pentru Unix
 Sub Unix, se utilizau Framemaker sau Latex,
 Framemaker era la fel de complex ca Word, si legat de o aplicatie
specifica
 Latex era disponibil free, dar necesita o compilare pentru a produce
rezultatul finit (prea lenta pentru un browser web)
 textul Latex avea posibilitati tipografice limitate (fonturi de latime
fixa, posibilitati de alegere limitate, lipsa liste tabele etc.)
 Nici unul din aceste formate nu putea incorpora link-uri hypertext
 HTML
 Pentru a crea un vizualizator universal al resurselor web, a fost necesar a
crearea unui nou limbaj document
 Astfel, SGML(Standard Generalized Markup Language ), un prim
limbaj web limitat, din anii 80, a fost simplificat si transformat in
HTML
 HTML are sintaxa bazata pe un set de taguri (elemente) standard
pentru descrierea simpla a documentelor

 HTML: Hypertext Markup Language

 Hypertext: limbajul permite link-uri hypertext
 Markup: stilul limbajului este de a marca documentul prin taguri
(continutul textual este adnotat aditional pentru a se mentiona
structura sa si formatarea)
 Language: nu este vorba de un limbaj de programare propriu-zis, ci de
un limbaj de descriere a dcumentelor
 Semnificatia limbajului HTML
 Un format simplu de document, deoarece:
 (relativ) usor de obtinut pe ecran
 utilizeaza editoare te text simple
 este destul de usor de citit
 utilizeaza destul de bine spatiul
 este un standard deschis
 formatul documentului nu este detinut sau controlat de o singura
companie
 Previne blocarea intr-un standard pentru care o anumita companie ar cere
taxe pentru licenta de utilizare a acestuia
 Implementarea HTML s-a facut pana la nivelul in care el este
suportat de toate calculatoarele de uz general
In consecinta, scrierea unui document HTML
ofera certitudinea ca oricine il poate vedea pe
computerul sau!
 Structura unui document HTML

 Un document consta intr-o portiune metadata of a metadata

(the head) si in continutul principal (the body):

<html>
<head>
… metadata goes here, such as the title of the page …
</head>
<body>
… main page content goes here …
</body>
</html>
 Marcarea HTML
 Ideea generala a marcarii este de a adauga adnotari in
interiorul textului documentului
 adnotarile indica tipul de text (adica, marcaj structural, cum ar fi
titlul, un element din listă etc. sau prezentarea textului (italice, bold,
etc.)

<html> Chapter 1 heading

<head>
This is a paragraph. It has
<title>Sample page</title>
sentences. It also has an
</head> italicized and a bolded
<body> word.
<h1>Chapter 1 heading</h1>
<p>This is a paragraph. It has sentences.
It also has an <i>italicized</i> and a <b>bolded</b> word.</p>
</body>
</html>
HTML elements “mark up” the
text in the document
 HTTP
 HTTP – Hypertext Transfer Protocol

 Un protocol Internet utilizat de browserele Web

pentru recuperearea informatiei (pagini web,
imagini, etc.) de pe un server web la distanta

 Calitatea de baza
 mult mai rapid decat FTP pentru recuperearea
resurselor Internet
 design extensibil, permitand dezvoltarea web pe scara
larga
 Examplu
 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c6/Http_reque
st_telnet_ubuntu.png
 Punct de vedere Tim Berners-Lee despre World Wide Web dupa 30 de ani de existenta

 publié le 12 mars 2017 dans une lettre ouverte à l'occasion du 28e anniversaire du web
 son avis sur les trois problèmes qui empêchent le Net de « réaliser son vrai potentiel
d'outil au service de toute l'humanité » : les fausses nouvelles, la publicité politique et
l'usage abusif de données personnelles. Sa Fondation (Fondation Web) envisage de
travailler sur ces questions. Il encourage Facebook et Google à continuer leur lutte contre
les fausses nouvelles et appelle à une réglementation des campagnes politiques en ligne20
. Il plaide également pour une transparence algorithmique améliorée, afin que l'on
comprenne mieux comment les décisions importantes qui affectent ou gouvernent nos vies
sont faites20
 Selon lui la désinformation se propage trop facilement car l'information de beaucoup
provient de quelques sites de médias sociaux et de moteurs de recherche qui font de
l'argent en fonction des clics sur les liens en proposant des contenus proches de ce qui
est supposé intéresser l'internaute. La publicité politique en ligne devrait devenir plus
éthique : « La publicité ciblée permet à une campagne de dire des choses complètement
différentes, peut-être contradictoires à des groupes différents. Est-ce
démocratique ? » (ex : jusqu'à 50 000 annonces différentes ont été affichées sur Facebook
chaque jour de l'élection américaine de 2016).
La collecte de données personnelles sur le Net, par les gouvernements et lobbies devient
nuisible (des blogueurs peuvent être arrêtés ou tués quand ils se prononcent contre les
régimes répressifs). Ceci module la façon dont les gens utilisent le Web, au détriment de
la liberté d'expression et du Web comme espace d'exploration de sujets sensibles par
exemple sur la santé, la sexualité ou la religion.
Internet – evolutii viitoare
“Web 2.0 is the business revolution in the
computer industry caused by the move to the
Internet as a platform, and an attempt to
understand the rules for success on that new
platform.”
- Tim O’Reilly
Internet – evolutii viitoare
Internet – evolutii viitoare
Va multumesc pentru atentie!

135