IMAGISTICA

ÎN
ORTOPEDIE

SEF LUCRARI DR. LILIANA SAVIN

 1.Examenul radiografic
standard
Citirea si interpretarea radiografiei

• radiografia standard oferă informaţii simultane asupra:

mărimii,
formei,
„densităţii" tisulare (osteocondensare – opacitate, osteoliza
– transparenta)
arhitecturii osoase

• aceste caracteristici interpretate in contextul clinic specific, pot

sugera, de regulă, un diagnostic sau cel puţin un grup posibil de
diagnostice.
• Secvenţa logică a examinării este:
ţesuturi moi - os - articulaţie - asociere
diagnostică
• numele de pe film trebuie sa fie a pacientului
în cauză !
• erorile de identificare constituie o sursă
potenţială de confuzie privind diagnosticul
final şi indicaţia terapeutică !!
 Tesuturi moi

Osteocondromatoza sinoviala: Hematom calcificat

Calcificari multiple
 Tesuturi moi

Calcificari tendon Achile Calcificari artera poplitee

 Oasele
Rx standard : anomaliile de formă, densitate şi arhitectură.

Boala Paget : ingrosarea NACF: Distructia capului Displazia congenitala

cortexului. arcuire de sold: Insuficiența
femural, alternanta de
anterioara a tibiei acetabulară, coxa
geode si osteocondensare
vara, cap turtit
 Oasele
Rx standard : modificari si anomalii la nivelul altor structuri ale
osului
Periostul
– membrana
osteoformatoare care inconjura
si inveleste piesele osoase. =>
osificarea periostica.
Apoziţia periostală -
caracteristică în:
- procesele infectioase,
- fracturi în curs de
consolidare
- tumori maligne (caracter
particular)
 Oasele

Corticala osului
- distructiile şi
întreruperile în
continuitatea sa în cazul
tumorilor maligne,
- creşterea de
densitate osoasă =>
osteoscleroza
- diminuarea
densitătii osului =>
osteoporoza, geode,
osteoliza
 Oasele

Osteomielita cronica:
Osteoporoza severa cu Coxartroza secundară
distructructie corticala, apozitie
tasari vertebrale multiple osteoartritei bacilare
periostala si osteocondensare
Coloana vertebrală:
- aliniamentul general al
vertebrelor
- spaţiile discale
- corpii vertebrali
- pediculii vertebrali
- prezenta formatiunilor
osteocondensante sau
osteolitice
Bazin
-simetria soldurilor
-aspectul şi poziţia ramurilor
pubiene , a tuberozităţilor
ischiatice, a articulatiilor
sacroiliace si coxofemurale
-aspectul capului femural
bilateral, şi a extremităţilor
superioare ale femurului

-Anomalii de arhitectură
(bazin asimetric , inegalitate
secundara, coxa vara, coxa
valga, insuficienta acetabulara)
-Anomalii de densitate
(scleroza subcondrală , geode,
traiecte de fractura)
 Articulatiile
oasele care se articulează şi „spaţiile" dintre ele

„Spaţiul articular“ - spaţiu virtual ocupat de:

- un film de lichid sinovial
- cartilajul articular radiotransparent, (1mm / 4 mm)
 Articulatiile
Se vor evalua:
- orientarea articulaţiei şi congruenţa
extremităţilor osoase;
- examen comparativ între
articulatiile simetrice
- ingustările sau asimetriile de spaţiu
articular -diminuarea de grosime a
cartilajului articular -artroză
- prezenta de corpi straini sau
calcificari intra sau periarticulare
 2. Imagistică specială
Tomografia computerizată (CT, scanner)
imagini „secţionate" prin anumite planuri tisulare selectate,
dar cu o putere rezolutivă mult crescută.
Avantaje:
-imaginile sunt transaxiale (similare secţiunilor anatomice
transverse),
-expune planurile anatomice, niciodată vizualizate pe
radiografia standard.
-sectiuni spatiate la intervale de 5-10 mm.
 Indicatiile CT
- osteonecroza capului femural in stadiu
incipient
- fracturilor cu tasare ale osului spongios
(fracturile corpurilor vertebrale sau ale
platourilor tibiale), fracturi articulare Necroza aseptica de cap femural
- leziuni mici, radiotransparente
(osteoamele osteoide şi abcesele
osoase);
- evaluarea dimensiunilor tumorale;
- vizualizarea diseminărilor tumorale,
- diagnosticarea afecţiunilor vertebrale Luxatie
posterioara de
(prolaps discal intervertebral, tumori) sold
- evaluarea decimentarilor aseptice
protetice
-malpozitionarea si malrotatia
componentelor protetice
Fractura acetabulara
 Reconstructie 3D CT
Fiabilitatea CT poate fi extinsă în prezent prin transformarea in CT-
3D
 Rezonanţa magnetică nucleară (RMN)
- se bazează pe emisiile de radiofrecvenţa ale atomilor şi moleculelor
din ţesuturile expuse acţiunii unui câmp magnetic static.
- imaginile produse de aceste semnale sunt similare celor ale
scanărilor CT, dar prezintă o calitate rezolutivă superioară şi o
diferenţiere tisulară mai rafinată.

tendinţă de utilizare excesivă sau abuzivă a acestei metode - datorită

fiabilitatii, caracterului său neinvaziv şi ecologic.
 Indicatiile IRM
- diagnosticul tumorilor maligne osoase cu
extensie in partile moi
- diagnosticul precoce al ischemiei şi
necrozei osoase (NACF std 0/1,
infraradiologic)
- diagnosticul in patologia spinale (osoasa
si medulara)
- leziuni cartilaginoase si/sau fibroase
intra-articulare (artropatii post-
traumatice, leziuni meniscale si Osteocondrom malignizat regiunea
ligamentare intra-articulare). metafizară femur stâng

- diagnosticul oricarei patologii cu punct de

plecare osos si extensie in partile moi
(ex. abces rece, tbc coloana)
 Indicatiile IRM

Rx/RMN - Osteosarcom periostal-femur distal

Indicatiile IRM

Rx/RMN – osteonecroza aseptica

 Indicatiile IRM

RMN- Tuberculoza vertebrala

RMN- Hernie de disc L2-L3 -abces rece paravertebral
-spondilodiscita
 Ecografia
• Emisia de ultrasunete generate de un traductor, penetrand ţesuturile
moi care au densitati variabile (imagini in diferite nunante de gri)

• In funcţie de structură, diferitele ţesuturi sunt:

-hiperecogene,
-medioecogene,
-hipoecogene sau non-ecogene.

Marele avantaj al acestei tehnici:

- echipament simplu portabil
- neinvaziv
- fără efecte secundare nocive.
 Indicatiile echografiei

1.identificarea leziunilor profunde, „chistice“: hematoame,

abcese, chisturi poplitee şi anevrisme arteriale;
2.detectarea fluidelor intraarticulare, efuziuni sinoviale;
3.monitorizarea aspectelor evolutive ale „şoldului iritabil”;
4.screening, în evaluarea
nou-născuţilor pentru
depistarea precoce a
displaziei congenitale a
şoldului;
5.diagnosticarea rupturilor
de tendoane, muşchi
(ruptura tendonului Achile,
ruptura muschilor coafei
rotatorilor la umăr)
 Scintigrafia
• Principiu : emisia fotonică de către radionuclizi, captată de ţesuturile
specifice
• Izotopul ideal este 99Te: timp de injumatatire scurt (6 ore)
eliminarea sa din organism este rapidă;
• Un nivel de activitate scăzut evidenţiază rapid zonele de captare
intensă din respectivul ţesut;

Se desfasoara in doua faze:

-faza de perfuzie - Imediat
după injectare
-faza osoasă - trei ore mai
târziu, când izotopul a fost
captat de os;
Scintigrafia osoasa –pacienta cu carcinom
mamar-multiple metastaze: craniu,coloana
vertebrala,pelvis.
 Indicatiile scintigrafiei

1. detectarea precoce a metastazelor

osoase sau a unor forme de patologie
osoasa cu localizari multiple
2. investigarea şi diagnosticarea
decimentării aseptice şi septice a
protezelor implantate;
3. diagnosticarea ischemiei capului
femural din necroza aseptică a capului
femural la adult
4. detectarea unui mic abces osos sau a
unui osteom osteoid
5. diagnosticul fracturilor de oboseală
sau a altor fracturi fără deplasare, care
nu sunt evidenţiate de radiografiile
simple
 Elemente de patologie
articulară netraumatică
1. Artropatii noninflamatorii

2. Artropatii inflamatorii

3. Osteocondrozele

4. Artropatii metabolice

5. Alte afecţiuni asociate cu artropatii

 1. ARTROPATII
NONINFLAMATORII = ARTROZELE
”Artroza este un grup de boli distincte, suprapuse care pot avea diferite etiologii, dar
cu rezultate biologice, morfologice şi clinice similare. Procesul bolii afectează nu numai
cartilajul articular, dar implică întrega articulaţie, inclusiv osul subcondral, ligamentele,
capsula, membrana sinovială și muşchii periarticulari. În cele din urmă, cartilajul
articular degenerează cu apariţia fibrilației, fisurilor, ulcerațiilor și pierderea completă a
suprafeței articulare. Artrozele sunt un rezultat al ambelor evenimente mecanice și
biologice care destabilizează armonia normală dintre degradare și sinteză a
cartilajului articular de condrocite, a matricei extracelulare și a osului subcondral. Deși
acestea pot fi inițiate de multipli factori inclusiv genetici, de dezvoltare, metabolici si
traumatici, modificările degenerative implică toate țesuturile articulare. În cele din
urmă, boala artrozică se manifestă prin schimbări morfologice, biochimice, moleculare
și biomecanice ale celulelor și matricei care conduc la o înmuiere, fibrilaţie, ulcerație,
pierderea cartilajului articular, scleroză și eburnarea osului subcondral, apariția
osteofitelor și chisturilor subcondrale. Artrozele evidente clinic sunt caracterizate de
dureri articulare, sensibilitate, limitarea mobilităţii, crepitaţii, ocazional efuziuni
articulare și grade variabile de inflamaţie, fără efecte sistemice. ”

1995 la un workshop cu specialişti în artroză

• Artroza este considerată primară sau
idiopatică când nu a fost identificată
nici o cauză predispozantă;
• O artroză este considerată secundară
când o cauză subjacentă, cum ar fi
traumatismul, o diformitate
preexistentă sau o boală sistemică,
poate fi identificată;
• Frecvent: şold, genunchi, articulaţiile
mâinii (interfalangienele distale,
proximale şi carpo-metacarpiene I)
coloana vertebrală cervicală, toracală şi
lombară.
 Artroza primară
Epidemiologie
• Factori de risc:
• Vârsta mai mare de 55 ani
• Sexul – proporție egală
• Factori genetici: displazia congenital de șold Artroză primitivă cu
noduli Heberden şi
• Rasa, modul de viață: rar in Asia Bouchard
• Factori metabolici și nutriționali: tulburarea metabolismului lipidic
• Factori endocrini: estrogenii- protectivi
• corticoizii- distructivi
• Factori vasculari: ischemie sau stază subcondrală
• Factori mecanici: presiuni importante date de greutatea corpului
pe o suprafață mică portantă
 Coxartrozele secundare
Malformații congenitale:
• Displazia congenitală de sold
• Protruzia acetabulară
• Coxa vara
• Coxa valga
• Anteversiunea exagerată a colului femural
• Displazii epifizare ale bolii Morquio
 
Malformații dobandite:
• Sechele epifizioliză
• Sechele Legg-Calve- Perthes
• Osteonecroza capului femural (NACF)
• Deformații posttraumatice
• Malformații sechele ale bolii Paget
 
Coxartroze secundare în absența tulburărilor de statică:
• Osteoartrite specifice și nespecifice
• Coxite reumatismale (PR, SA, artropatie psoriazică)
• Condromatoza sinovială
• Artropatii metabolice: guta, condrocalcinoza, ocronoza
• Sinovite: secundare hemartrozei (hemofilie, postraumatică), sinovita vilonodulară
PATOGENIE
a, b, c – patogenie - solicitarea
cartilajului este în zona de stress
maxim cu reacţie vasculară şi
neoformaţii de os sub forma
osteofitozei marginale
pericotiloidiene;

d, e, f – imagistică - pensarea
radiologică a spaţiului articular,
osteocondensare şi geode „în
oglindă”, deformarea capului
femural şi osteofitoză;

g, h, i – anatomie patologică -
aspectul macroscopic al unei
sercţiuni prin capul femural excizat
unde se remarcă zone chistice şi
geode.
 EXAMENUL CLINIC

Debutul: - insidios, de lungă durată

durere intermitentă, moderată, ± iradiată în genunchi
 
Perioada evolutivă:
dureri cu caracter mecanic localizate inghinal/ fesier/
trohanterian ± iradiate în genunchi
scăderea perimetrului de mers
mers șchiopătat, dureros, ajutat de un baston/ cadru
metalic

Perioada finală (evoluția naturală): 

Impotență functională totală
Poziție vicioasă
Redoare articulară importantă
Dureri cu caracter permanent care nu mai cedează la
tratament antiinflamator
 EXAMENUL IMAGISTIC

• Caracteristicile radiografice tipice indică modificările anatomo-

patologice tardive din artroză;
• Specifice sunt:
– îngustarea spaţiului articular,
– scleroza osului subcondral,
– chiştii osoşi (geode),
– osteofitele marginale;

În stadii tardive
boala se complică
cu leziuni osoase,
subluxaţii, corpi
liberi şi deformaţii
 EXAMENUL IMAGISTIC
Urmărim: 
1. Conturul osos al capului femural si al acetabulului: între cele două
► spațiu de 4 mm = interliniu articular
2. Arcul cervico-obturator (Menard-Shenton): marginea superioară a
găurii obturatorii și marginea inferioară a colului femural ► arc de
cerc cervico-obturator (arcul este frânt în subluxații, luxații și fracturi
ale extremității superioare a femurului)
3. Unghiul cervico-diafizar- unghiul
dintre axul colului femural și axul
diafizei femurale.
N: 1250-1350
Coxa valga ≥ 1400
Coxa vara < 1200
4. Evaluarea egalității membrelor inferioare: poziționarea micului și
marelui trohanter, bazin asimetric, oblic; poziționarea crestei iliace
 EXAMENUL IMAGISTIC
5. Unghiul de acoperire laterală a capului femural = unghiul Wiberg –
verticala ridicată din centrul capului femural și axul ce unește centrul
capului cu marginea laterală acetabulară
N: 250
< 250 ► insuficienta acetabulară
> 250 ► protruzie acetabulară
6. Unghiul de oblicitate acetabulară =
unghiul Hilgenreiner – orizontala care
trece prin punctul de schimbare a
direcției cotilului către linia mediană și
axul care unește acest punct cu
marginea laterală acetabulară 7. Congruența articulară:
N: 120 prezeța capului femural la
> 120 – insuficiență acetabulară (cotil nivelul acetabulului normal
oblic cu risc de subluxație sau luxație) 8. Modificări de structură
osoasă
 TRATAMENT

CONSERVATOR RADICAL

ARTROPLASTIA
MEDICAMENTOS IGIENO-DIETETIC CHIRURGICAL
ENDOPROTETICA
 ARTROPLASTIE
SOLD

HEMIARTROPLASTIE ARTROPLASTIE TOTALA

CERVICO-CEFALICA BIPOLARĂ CIMENTATĂ NECIMENTATĂ HIBRID

(MONOPOLARĂ)

Fractura col
NACF std II-III femural Coxartroza Coxartroza Coxartroza
pacienți tineri
Fractura col
femural pacienți
vârstnici cu
speranță viață < 5
ani
 Gonartrozele secundare
Gonartroze secundare alterării biomecanicii articulare:
Cauze intraarticulare:
• Leziuni meniscale;
• Leziuni ligamentare;
• Fracturi intraarticulare vicios consolidate;
• Boala Konig
• Osteocondrita disecantă;
• Mucopolizaharidozele ( Boala Morquio );
• Condromatoza genunchiului.
Cauze extraarticulare:
• Devierea în plan frontal ( genu varum – valgum );
• Devierea în plan sagital (genu flexum – recurvatum );
• Instabilitatea rotuliană;
• Displazia luxantă a șoldului;
• Coxa vara sau coxa valga;
• Inegalitațile de membre.

Gonartroze secundare în absența tulburarilor de statică:

• Osteoartrite specifice și nespecifice
• Artrite reumatismale (PR, SA, artropatie psoriazica)
• Condromatoza sinovială
• Artropatii metabolice: guta, condrocalcinoza, ocronoza
• Sinovite: secundare hemartrozei (hemofilie, postraumatică), sinovita vilonodulară
 PATOGENIE
dezvoltarea fenomenelor artrozice sunt similare celor din
coxartroză

! Modificările artrozice apar în

compartimentul care primește cea mai
mare încarcare a fortelor:
- compartimentul intern și extern în
genunchi normoaxat
-compartimentul intern în genu varum
- compartimentul extern în genu valgum
 EXAMENUL CLINIC

• Debutul: - insidios, de lunga durată

- durerile articulare - exacerbate de activitate și ameliorate de repaus
• Perioada evolutivă:
- dureri cu caracter mecanic
– determinată de stimuli mecanici și chimici;
– accentuată de mersul pe teren accidentat, la urcarea si coborarea treptelor;
– poate iradia spre gamba sau coapsa;
- scăderea perimetrului de mers
- mers schiopătat dureros, ajutat de un baston/ cadru metalic
- instabilitate articulară
- clicuri și blocaje articulare
• Perioada finală (evoluția naturală): 
- Impotență functională totală
- Pozitie vicioasă
- Redoare articulară importantă
- Dureri cu caracter permanent care nu mai cedează la tratament antiinflamator
 EXAMENUL IMAGISTIC

• Caracteristicile radiografice tipice indică modificările

anatomo-patologice tardive din artroză;

GR. 1 - minime GR. 2 - prezenţa GR. 3 - pensare GR. 4 - spaţiul

osteofite fără osteofitelor, spaţiul moderată a articular dispărut,
semnificaţie articular normal interliniului articular prezenţa
osteosclerozei
subcondrale

Clasificarea radiologică Kellgren şi Lawrence

 EXAMENUL IMAGISTIC
Urmărim: 
1. Conturul osos al condililor femurali si al
platoului tibial: intre cele doua ► spatiu de 4
mm = interliniu articular
2. Simetria celor două compartimente în plan
frontal : gonartroza primitivă/ gonartroză
secundară PR
3. Afectarea unui singur compartiment implică
asocierea unei diformiăți în plan frontal :
Genu varum ► compartimentul intern
Genu valgum ► compartimentul extern
 
4. Modificări de structură osoasă: scleroză, geode, osteoporoză, corpi
liberi intraarticulari, întreruperea continuitătii osoase (fracturi)
localizate într-unul sau în ambele compartimente articulare
 EXAMENUL IMAGISTIC
ORTOPANGONOGRAMA – TELERADIOGRAFIA MEMBRULUI
INFERIOR

1 Axul mecanic al membrului

inferior: axul care unește centrul
capului femural cu centrul gleznei
(astragalului/mortezei tibiale)
Genunchi normoaxat – axul
mecanic trece prin centrul
genunchiului
Genu varum – axul mecanic
trece intern de centrul
genunchiului
Genu valgum – axul mecanic
trece extern de centrul
genunchiului
 
 EXAMENUL IMAGISTIC
2. Axul mecanic al femurului: - axul care
unește centrul capului femural cu
centrul „noch-ului” femural
3. Axul anatomic al femurului: - unește
centrul notch-ului cu jumătatea distanței
dintre corticala internă și cea externă
4. Axul mecanic al tibiei: unește centrul
spinelor tibiale cu centrul astragalului
5. Unghiul diformității – HKA (hip–knee–ankle): - unghiul intern dintre
axul mecanic al femurului și axul mecanic al tibiei
Genunchi normoaxat: HKA – 1780- 1800
Genu varum: HKA < 1780
Genu valgum: HKA > 1800 
6. Unghiul intramedular sau de valgus fiziologic al femurului: unghiul
dintre axul mecanic si axul anatomic al femurului
TRATAMENT
 2. ARTROPATII INFLAMATORII
NONINFECTIOASE
Poliartrita reumatoidă
Boala inflamatorie sistemică, cronică, cu etiologie necunoscută și
cu patogenie autoimună, caracterizată printr-o artropatie cronică
evolutivă, progresivă, eroziv – distructivă și deformantă asociată
cu manifestări sistemice multiple.
Cauza nu este cunoscută, deşi boala apare ca un răspuns la un
agent patogenic, la un pacient predispus genetic (HLA DR4 si
DR1 )
Factorii posibili declanşatori pot fi:
infecţiile virale (Epstein Barr)
bacteriene sau cu micoplasma,
antigenele endogene sub forma factorului reumatoid,
colagenului şi a mucopolizaharidelor.
 Poliartrita reumatoidă
• Afectarea articulară este simetrică, cuprinzând articulaţiile:
– Pumnului
– Mainii (MF, IFP),
– cotului,
– coloanei cervicale,
– şoldului,
– Genunchiului, gleznei si piciorului (cap MT 2,3)
• Manifestările extraarticulare include:
■ vasculita,
■ pericardita,
■ nodulii cutanaţi,
■ fibroza pulmonară
■ pneumonia.
 Poliartrita reumatoidă
Epidemiologie
• de 2-4 ori mai frecvent la femei decât la bărbaţi.
• varsta de debut: 40 şi 60 de ani
• 75% dintre pacienţii -au în circulaţie factorul reumatoid, care
este un anticorp împotriva anticorpilor IgG.
PATOGENIE
- Proliferarea sinoviocitelor A și B determină formarea de panus
articular care afectează cartilajul și osul subcondral
- Enzimele lizozomale produc liza osoasa
-Tardiv fibroblaștii stimulați
de macrofage produc
fibroză cu anchiloză și
stingerea procesului
inflamator
 EXAMENUL IMAGISTIC
– tumefacţia articulaţiilor periferice mici,
– eroziuni osoase marginale
– pensarea spaţiului articular uniformă apare tardiv
– osteoporoză regională, spre deosebire de scleroza
prezentă în artroze
– osteofitoză marginală acetabulară cu încarcerarea
capului femural
– distrucții osoase importante în PR evoluată:
prabușirea platoului tibial, protruzie acetabulară
– diformități articulare importante: genu varum,
genu valgum, genu flexum, coxa flecta
– Cel mai precoce sunt afectate articulațiile mâinii
(stiloida cubitală, articulațiile MF, articulațiile IF
proximale) si piciorului (MF 2 si 3)
 EXAMENUL BIOLOGIC
Reactanții de fază acută: VSH, CRP, α si β globuline, fibrinogen,

Hemoleucograma completă: Anemie

Leucocite: normale/ crescute (infectie, postcorticoterapie)

Sindromul imunologic: factor reumatoid (FR), Ac antiCCP, ANA

totali, imunelectroforeza, complement total
FR:- nespecific, la debut in 30 % din cazuri
Anticorpii anti peptid ciclic citrulinat (Ac antiCCP): au specificitate
(95-98%) si sensibilitate (50-80%) - marker diagnostic precoce
(preced apariția bolii cu 10 ani) si prognostic

Examenul lichidului sinovial: examen macroscopic, citologic,

biochimic, immunologic
diagnostic precoce, diferențial și al complicatiilor  
 Spondilita anchilopoetică
Afecțiune inflamatorie cronică de etiologie incomplet cunoscută,
afectează predilect articulațiile sacroiliace și scheletul axial, uneori cu
interesare articulară periferică și manifestări extra-articulare.
EPIDEMIOLOGIE:
-Prevalența: 0.5-2% (corelata cu prevalenta
subtipului HLA B27)
-vîrsta debutului:15-40 ani (90%)
-Distribuție pe sexe: B/F = 3/1
sex masculin: afectare axială;
sex feminin: afectare periferică (artrita
MI)
PATOGENIE:

Entezita: la nivel vertebral și extravertebral

 Spondilita anchilopoetică
Criteriile de diagnostic clinic :
■ dureri şi mobilitate limitată a coloanei vertebrale – coloana
de “bambus”
■ expansiunea toracică scăzută
■ sacroileită
• Implicarea articulară este în principal axială, incluzând
toate porţiunile coloanei vertebrale, articulaţiile sacro-iliace
şi ale şoldului (coxita protruziva, coxa flecta)
• Afectarea extrascheletică constă în:
– dilatarea aortei,
– uveită anterioară,
– amiloidoza renala
– sindrom respirator restrictiv sever
 EXAMENUL IMAGISTIC Rx coloana vertebrală
Rx bazin pentru sacroiliace la
450:
 

Rx bazin
 Artriopatia psoriazică
Artrită inflamatorie seronegativă asociată cu psoriazisul.
ETIOLOGIE:
– Plurifactorială
– Factori genetici: HLA B13, B39, B17, B27, DR4,
– Factori de mediu: infecții virale/bacteriene (streptococ beta
hemolitic de tip A sau B), traumatism, stres-ul, medicamentele
(saruri de litiu, beta blocante, interferon, clonidina, digoxin),
fumatul, alcoolul (agravează leziunea cutanată)

1/3 din pacienţii cu psoriazis au artrită,

simptomele articulare apărând până la 20
de ani de la apariţia leziunilor cutanate.
Ambele sexe sunt afectate în mod egal
 TABLOU CLINIC

 articulaţiile IFD
 oligoartrită asimetrică,
 poliartrită simetrică (articulațiile mici MS (MCF, IFP, IFD) tip
rază (toate articulațiile unui deget, în timp ce alte degete sunt
normale)
 artrită mutilantă (un tip de artrită obstructivă, deformantă)
 spondilo-artropatie (similară spondilitei anchilopoietice cu
afectarea articulaţiei sacroiliace).
Manifestări extra-articulare
Leziunea cutanata psoriaziforma
Onicopatia psoriazica
Uveita anterioara/conjunctivita
Insuficienta aortica
Amiloidoza
 Radiografie bazin (pentru SI) /
EXAMENUL IMAGISTIC
jonctiune dorso-lombara

Radiografie mână și antepicior

sindesmofit atipic, nonmarginal

sacroiliita asimetrică
Aspectul piciorului în APs (osteoliza
capetelor falangelor, afectarea IFD, Radiografie talon:
lărgirea interliniului articular)
-entezita (pintene
calcanean)
 3. OSTEOCONDROZELE
Osteonecroza = necroză avasculară, necroză ischemică sau
necroză aseptică
Osteonecroza - o zonă circumscrisă de os devine necrotică ca
urmare a pierderii de aport sanguin

Forme anatomo- clinice :

La adult:
Necroza aseptică a capului femural;
Necroza aseptică a umărului;
Necroza aseptică a condilului femural;
Necroza aseptică a astragalului;
Necroza aseptică a osului semilunar carpian (boala Kienböck);

La copil:
Osteocondroza șoldului (Boala Legg-Calvé-Perthes);
 Necroza aseptică a capului femural (NACF)
• NACF -afecţiune plurietiologică si monopatogenică.
• Mecanismul ultim ,indiferent de afectiunea cauzala ,constă în
întreruperea brutală a vascularizaţiei de tip terminal de la nivelul
capului femural.
• Traumatismul direct al vaselor care hrănesc capul femural este
întâlnit în fractura de col femural şi luxaţia de şold.
 Necroza aseptică a capului femural (NACF)
Factori nontraumatici
- Corticoterapia;
- Alcool;
- Hiperlipidemii, hipercolesterolemii;
- Boli țesut conjunctiv: lupusul eritematos sistemic (LES),
poliartrita reumatoidă(PR), vasculite, sindromul antifosfolipidic;
- Boli hematologice: anemia falciformă, talasemia, tulburările de
coagulare;
- Boli infiltrative: boala Gaucher, tumori solide;
- Boli metabolice: hiperuricemia. guta, hipercalcemia,
osteomalacia, dislipidemii;
- Boli endocrine: hiperparatiroidism, boala Cushing;
- Boli renale: insuficienţa renală cronică, transplantul renal;
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
• necroza măduvei osoase şi a osului spongios, de obicei într-o zonă
lenticulară situată în regiunea anterolaterală şi superioară a capului
femural.
• Cartilajul articular suprajacent este în mare parte neafectat,
deoarece este avascular, hrănindu-se prin intermediul lichidului
sinovial.
• Stratul profund, calcificat, al cartilajului primeşte vase colaterale
din vasele epifizare şi de asemenea suferă un proces de necroză.
 EXAMENUL IMAGISTIC
Stadializarea clinico-radiologică în NACF (Ficat -
Arlet)
Stadiul 0 – infraclinic şi infraradiologic, suspiciunea de NACF poate fi
confirmată prin RMN şi anamneză.

Stadiul I – preradiologic, modificări

minime (uşoară osteoporoză) la un şold
simptomatic, dureros.
Radiografia convenţională este în
continuare negativă sau
neconcludentă.

CT: zonă de necroză sub forma unei

imagini dense centrale care şi-a
pierdut aspectul stelat (semnul
Dihlmann).
 EXAMENUL IMAGISTIC
Stadializarea clinico-radiologică în NACF (Ficat -
Arlet)
Stadiul I
Scintigrafia cu 99Te - zona de
hiperfixaţie, corespunzătoare reacţiei
de reparaţie celulară a osului din jurul
conului necrotic, cu activitate mai
slabă.

Flebografia intraosoasă : - stază ce

durează mai multe ore
Testele hemodinamice : - creşterea
presiunii medulare intracefalice.
 EXAMENUL IMAGISTIC
Stadializarea clinico-radiologică în NACF (Ficat -
Arlet)
Stadiul II – primele manifestări radiologice
sub forma unor arii de condensare
(osteoscleroza subcondrală) alternând
cu zone porotice sau geode(aspectul
capului femural este caracteristic,
„pătat”).

Fractura subcondrala in regiunea

anterolaterală a capului femural, pe
radiografii de faţă şi fals profil (Dunlop),
prin clasica imagine de „ coajă de ou”.

Capul femural isi pastreaza sfericitatea

Interliniul articular normal
 EXAMENUL IMAGISTIC
Stadializarea clinico-radiologică în NACF (Ficat -
Arlet)
Stadiul III – este marcat de colapsul
osului subcondral, prabusirea
zonei necrotice - veritabil
sechestru.
• cunoscut ca “semnul
semilunei “-patognomonic
pentru NACF stadiul III.

Modificarea de aspect şi
conformaţie a capului femural
este adesea prezentă, capul este
deformat, distrus

Spaţiul articular este păstrat.

 EXAMENUL IMAGISTIC
Stadializarea clinico-radiologică în NACF (Ficat -
Arlet)
Stadiul IV – este stadiul evolutiv final şi
constă în modificări artrozice
avansate.
Pensarea spaţiului articular şi
modificările osoase radiologice, sunt
caracteristice unei coxartroze
secundare evoluate.
 EXAMENUL IMAGISTIC

Steinberg propune o clasificare a leziunilor evolutive din NACF

utilizând întreaga gamă imagistică existentă actualmente pentru
explorare curentă: computer-tomograf (CT), rezonanţă magnetică
nucleară (RMN), scintigrafie (S) şi radiologie clasică (Rx).
– Stadiul 0 – Rx, S,CT, RMN: negative;
– Stadiul I – Rx: negativ, S, CT, RMN: pozitive;
– Stadiul II – Rx: scleroză şi imagine pseudochistică a capului
– Stadiul III – Rx: colaps subcondral şi imagine „în coajă de ou”, cu
sfericitatea capului păstrată;
– Stadiul IV – Rx: deformarea capului fără atingere cotiloidiană;
– Stadiul V – Rx: deformarea capului cu pensare superioară şi
atingere cotiloidiană;
– Stadiul VI – Rx: aspect distructiv, degenerativ de coxartroză
avansată.
Alte localizări ale necrozei osoase la adult
 Osteonecroza Legg-Calvé-Perthes Disease (la
copii)
necroza ischemică a nucleului cefalic al femurului
Etiopatogenie
• predominantă la baieti 4:1;
• vârstă de electie 4-8 ani;
• tulburări ale dezvoltării osoase: intârzierii in maturarea osoasă
scheletică a femurului

Clasificarea Catteral
 4. ARTROPATII METABOLICE
Guta
Depunerea cristalelor de urat monosodic în articulaţii
Cauzele hiperuricemiei :
- afecţiuni care produc
hiperproducţia sau hiposecreţia
acidului uric: mutaţiile enzimatice,
leucemiile,hemoglobinopatiile şi
aportul excesiv de purine.
Artrita gutoasă constă în apariţia de tofi gutoşi, diformităţi
articulare, durere constantă şi tumefacţie
- cel mai frecvent la nivelul articulaţiei metatarso-
falangiene I, dar şi la articulaţia gleznei, genunchiului,
pumnului, degetelor sau cotului
 Guta

• Guta primară - incidenţa familială de 6-18%.

Laborator
• Detectarea cristalelor de urat monosodic în leucocitele din lichidul
sinovial -testul esenţial
• Hiperuricemia,
- acidul uric este crescut când depăşeşte 7 mg% (1/4 din pacienţii cu
gută pot avea nivele normale de acid uric

Se constată dispariţia rapidă a durerilor după administrarea de

colchicină si Arcoxia 120mg
 Guta
Imagistică

 Tofii gutosi –evidentiati când

sunt calcificaţi sau cand se
evidenţiază tumefacţia părţilor
moi.

 Modificările cronice constau în

- pierderi osoase întinse,
- pensări ale spaţiului articular
- diformităţi.
 Condrocalcinoză (boala depozitelor de
cristale de pirofosfat de calciu, pseudogută)
Cristalele de dihidrat piorfosfat de calciu sunt depozitate în
articulaţie, cel mai frecvent la nivelul genunchiului (nu la nivelul
articulaţiei metatarso-falangiene I)

Calcifierea meniscurilor şi a cartilajului

hialin -radioopacităţi punctiforme sau
liniare (radiotransparente în mod normal)

Calcificări la nivelui burselor,

ligamentelor şi tendoanelor.

Semnele osoase: chişti subcondrali, şi

eroziuni ale articulaţiei sacroiliace.
 Ocronoza (alcaptonuria)
deficienţă ereditară a oxidazei acidului
homogentizinic

- prezenţa acidului homogentizinic

nemetabolizat determină colorarea urinei în
brun închis
- acidul homogentizinic este depozitat în ţesutul
conjunctiv, manifestată prin pigmentare în
albastru închis a pielii, urechilor, sclerelor şi
cartilajului
- artrita degenerativa (neprotruziva)
- spondiloza vertebrala (calcifierea discului fara
osteofite)
 5. ALTE AFECŢIUNI ASOCIATE CU
ARTROPATII
Hemofilia
Hemofilia A - coagulopatie
congenitală produsă de deficienţa de
factor VIII.
Hemofilia B -boală produsă de lipsa
factorului IX.
- boli cu transmitere recesivă (30%
din pacienţi nu au un istoric familial)
Artropatia hemofilică afectează în
special genunchiul, cotul şi glezna
fiind afectate mai rar
 Hemofilia
Anatomie patologică

• Hemartroza recurentă produce depozite de hemosiderină şi

sinovită.

- hipertrofia sinovialei, cu risc mai mare de sângerare

- panus ca în poliartrita reumatoidă, cu disfuncţia cartilajului

subjacent.

- fibroza sinovială, cu redoare articulară.

 Boala Gaucher
deficienţă a hidrolazei lizozomale β-lucocerebrozidază
cea mai frecventă afecţiune ereditară a metabolismului lipidic

Clinic
• Femurul este cel mai afectat os
• vertebrele, coastele, sternul şi oasele pelvisului
– expansiunea ariilor de osteoliză predispune
la apariţia fracturilor pe os patologic
– întreruperea vascularizaţiei conduce la
necroza vasculară.

Afectarea extraosoasa: hepatosplenomegalie,

trombocitopenia, anemia, tulturari
neurologice progresive, insuficienta
respiratorie
 Boala Gaucher
Imagistică
• În stadiile precoce :
- osteoporoză difuză şi expansiune
medulară.
- femurul distal se măreste rezultând o
diformitate caracteristică „în lentilă a
lui Erlenmeyer”.

Apoi:
• Osteonecroza capului femural, capului
humeral şi femurului distal.
• Modificările degenerative secundare.
VA MULTUMESC