Universitatea “Alexndru Ioan Cuza “ Iasi

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Specializarea Psihologie ID

Strategiile de reglare emoțională și

cognitivă și stresul perceput

Coordonator științific: Student,

Lect. univ. dr. Cornelia Măirean Băbîi Gabriela
 Aspecte teoretice ale cercetării

Strategiile de reglare
Stres perceput
emotionala
Strategiile de reglare
cognitiva

Aspecte practice ale cercetării

• Organizarea cercetării
• Instrumente
• Rezultate
 Suport Dezvoltare
social personală
Focalizare Detasare
pe problema emotionala
Pozitive

Mecanisme de Surse de
Surse: coping presiune
Supraîncarcare E -Satisfacție
Relații F organizațională
interpersonale E -Stare mentală/psihic
Recunoaștere C -Nivel de încredere
Responsabilitate T -Simptome fizice
personala E -Nivel de energie
Personalitate

Influenta/co
Agresivitate Negative
ntrol
Rabdare/Ner Stres
abdare
 Strategii de reglare
emoționala implică
schimbarea cognitivă
Conform teoriilor neuro-cognitive, reglarea emotiilor se poate produce prin doua
mecanisme importante :1 reevaluarea, care implica reevaluarea cognitivă a evenimentului
si astfel reduce impactul emoțional .
2 .supresia, care implică inhibarea intensității și expresiei reacției emoționale(Gross
&Thompson, 2007)

Modificarea Deplasarea Schimbarea Modularea

Selecția situației
situației atenției cognitivă raspunsului

Situația Atenția Evaluarea Răspunsul

:Procesul secvential al generarii emotiei (dupa Gross si

Thompson,2007)
 Se consideră că reglarea emoțională este parte a procesului mai larg de autoreglare individuală,
proces prin care individul iși menține homeostazia individuală , se autoactualizează și isi
construiește identitatea. La răndul ei, reglarea emoțională a capturat sub umbrela ei si alte procese
precum îngrijorarea sau sensivitatea anxioasă. (Berking si Wupperman, 2012.)

Scala dificultăților de reglare emoțională

3.Abilitatea de
angajare in 4.Găsirea de
1. Conștientizarea și 2. Acceptarea
comportament strategii afective de
reglarea emoțiilor emoțiilor
directionat pe un reglare a emoțiilor
scop.
 Organizarea cercetarii

Obiectivele cercetării:
Identificarea dificultăților in ceea ce Variabile : Stresul perceput
privește strategiile de control emoțional Strategiile de reglare emoțională
care corelează puternic cu stresul perceput
 Participanți
Subiecții care au participat la această cercetare au fost de naîionalitate
romănă in număr de 102. Dintre cei 102 de subiecți 87 au fost de sex
feminin, mai exact 86,3% iar 15 de sex masculin adica 13,7%. Subiecții
sunt cuprinși intre 16 ani -61 ani.
 Instrumente:
 Prin intermediul instrumentului Stresul perceput am măsurat perceptia stresului. (Ex: “Deseori mă simt disperat(ă),
nu mai știu ce să mă fac.” )
 Prin intermediul instrumentului Difficulties în Emotion Regulation Scale - Short Form- Scala Dificultăților de
Reglare Emoțională ( Gratz & Roemer,2004) am masurat dificultăți de reglare emoționala ( Ex. “Când sunt
supărat(ă), îmi pierd controlul.; “ “ Când sunt supărat(ă), îmi este greu să mă concentrez pe alte lucruri “ ). Aceasta
scala este impartita in 6 dimensiuni, mai exact :Neacceptarea raspunsului emotional (refuzul de a accepta ceea ce
simțim); Dificultatea angajarii in comportamentul dirijat spre scop. Dificultati in controlul impulsurilor
(impulsivitate) ; Lipsa de constientizare a emotiilor. Acces limitat la strategii de control al emotiilor ( Planificare
metodei pentru a ajunge la un obiectiv ) Lipsa de claritate emotionala (transparenta emotiilor)
 Pentru a măsură gradul în care emoțiile ne împinge la luarea unor decizii, s-a elaborate scala Luarea Deciziilor pe
baza Emoțiilor -: Emotion-based decision-making (Velásquez 1996). Această scala ne ajută pentru a verifică în ce
măsură ne ajută aceste emoții în luarea unor dezicii. (Ex” Ţin cont de sentimente când iau o decizie importantă.” )
Rezultate
Analiza de corelatie

Ipoteza studiului: Există o relație pozitivă între dificultațile de reglare emoțională (neacceptarea
raspunsului emotional, dificultatea angajarii in comportamentul dirijat spre scop, dificultati in
controlul impulsurilor,lipsa de constientizare a emotiilor, acces limitat la strategii de control al
emotiilor, lipsa de claritate emotionala) luarea deciziilor pe baza emotiilor si perceptia stresului

 neacceptarea răspunsului emoțional și stresul perceput: relație semnificativ

pozitivă (r = 0,37, p =0,01<0.05)
 dificultatea angajării în comportamentul dirijat spre scop și stresul
perceput: relație semnificativ pozitivă (r = 0,41 p =0.01)
 Dificultăți în controlul impulsurilor și stresul perceput: relație
nesemnificativ pozitivă (r = 0,26 , p =0,06>0.05)
 lipsa de conștientizare a emoțiilor și stresul perceput: relație nesemnificativ negativă (r
= -0,36 p = 0,72>0.05)
 acces limitat la strategii de control al emoțiilor și stresul perceput: relație semnificativ
pozitivă (r = 0,41 p =0,01)
 lipsa de claritate emoțională și stresul perceput: relație semnificativ pozitivă (r = 0.39,
p =0.01)
 luarea deciziilor pe baza emoțiilor și stresul perceput, am obținut o relație
nesemnificativ negativă r= -0,04 , p=0,62>0.0.
 Concluzii:

 Ipoteza a fost confirmată parțial.

 Astfel că , neacceptarea răspunsului emoțional, dificultatea angajării în
comportamentul dirijat spre scop , acces limitat la strategii de control al
emoțiilor si lipsa de claritate au fost confirmate
 Dificultățile in controlul impulsurilor , lipsa de conștientizare a emoțiilor,
luarea deciziilor pe baza emoțiilor au fost infirmate.