Contactor static de ca

cu comanda prin subordonare

• Contactor static de c.a. cu subordonare

Aparate Electrice - Curs 3 1

Problema comutaţiei magnetice

Aparate Electrice - Curs 3 2

 Cu privire la comutatia magnetica
directa
• Comutatie magnetica directa :
cu acumulare de energie în miezul magnetic

1
Wm 01   i  d
0

2
Wm1 2   1
i  d

Aparate Electrice - Curs 3 3

 Cu privire la comutatia magnetica
directa
• Intirzierea la comutatia magnetica

di
L  R i  U , i 0   0    U
t

i  t   I n  1  e T  , In 
dt   R
Aparate Electrice - Curs 3 4
 Cu privire la comutatia magnetica
inversa
• Disponibilizare de energie magnetica

1
Wm 21   i  d   Wm12
2

0
Wm10   i  d  Wm 01
1

Aparate Electrice - Curs 3 5

 Cu privire la comutatia magnetica
inversa
Se manifestă macroscopic prin:

- supratensiuni de comutaţie

- cresterea duratei de ardere a arcului

electric în camera de stingere

Aparate Electrice - Curs 3 6

 Posibilitati de considerare a
comutatiei magnetice
• Scrierea ecuatiei circuitului sub forma:

dψ
 R  i  u t 
dt

• Considerarea functionalei
dB
 r  B   H t   H 0 
dt
Aparate Electrice - Curs 3 7
 Efecte ale comutatiei magnetice asupra
ciclului de histerezis
• Schimbarea formei ciclului B(H)

Aparate Electrice - Curs 3 8

 Problema comutaţiei mecanice
• In construcţia AEC cu contacte exista dispozitive de
acţionare, DA, care, la o comandă dată, de conectare sau de
deconectare, asigură schimbarea stării de mişcare a unor
ansambluri mobile, ce includ contactele mobile, în sensul
“închiderii” sau al “deschiderii” circuitului

• DA trebuie să fie sensibile la acţiunea unor elemente

specializate de protecţie, astfel încât cu energii cât mai mici,
corespunzătoare unor dimensiuni de gabarit reduse ale acestor
elemente, să fie posibilă efectuarea comenzii de
“deconectare”, prioritară pentru asemenea AEC

Aparate Electrice - Curs 3 9

 Problema comutaţiei mecanice
• Schimbare comandata a starii de miscare a ansamblului mobil (schimbare
energetica care cere un timp de comutatie)
• Zavorirea contactelor in pozitia inchis fara consum de energie (prin pozitii
de punct mort) importanta ZONEI MOARTE

• Energia pentru deschidere se acumuleaza in resorturi elastice la

conectare

• Comanda de deconectare (poate interveni in regim de defect) si cere

viteze mari de deschidere a contactelor – deci masa in miscare mai
mica: ansamblu de LIBERA DESCHIDERE

• Comanda de deconectare la defect este asigurata de elemente de

protectie care provoaca SCOATEREA din pozitia de PUNCT MORT –
blocarea cu elemente speciale

Aparate Electrice - Curs 3 10

 Comutatie mecanica
Dispozitive de actionare a AEC
• Schema cinematica pentru DA a unor întrerupatoare (jt)

Aparate Electrice - Curs 3 11

 Problema izolaţiei în construcţia şi
funcţionarea AE- Influente (p, T)
• Problema izolaţiei electrice - Izolatorii gazoşi
• Aer (etalon Ustr)
• Hexafluorura de sulf

Aparate Electrice - Curs 3 12

 Problema izolatiei electrice

Izolatorii lichizi

• Apa / expansina : asimetria moleculei de H2O,

(între cei doi atomi de hidrogen este un unghi de 105°),
rezulta proprietati polare – dubleti electrici

• uleiul de transformator sensibil la impuritati

Aparate Electrice - Curs 3 13

 Problema izolatiei electrice
Izolatorii solizi :
• anorganici - stabili în timp dar fragili
(sticlă, ceramică )

• Organici-instabili in timp
(de tip macromolecule obţinute prin polimerizare)

Aparate Electrice - Curs 3 14

 Problema izolaţiei magnetice
• Aerul cea mai buna izolatie magnetica

• Gradul de comutatie magnetic 1000-100 000 (dispersie

magnetica mare !)

• Influente si perturbatii in vecinatate de la alte circuite

magnetice

• Izolatia se poate asigura prin distanta (creste gabaritul) si

prin pozitii avantajoase intre circuitele magnetice vecine
(fara influente)

Aparate Electrice - Curs 3 15

 Problema izolaţiei mecanice
• Aceasta problemă este abordată şi se referă la
construcţiile închise de AEC, prevăzute să funcţioneze
în condiţii speciale (mediu exploziv, coroziv, cu
intervenţia unor picături de apă sau a prafului de
exemplu, etc.). Pentru asemenea condiţii se
realizează AEC amplasate în carcase etanşe sau
“antiex” de exemplu, caracterizate printr-un anumit
“grad de protecţie”, indicat chiar ca parametru
nominal, prin “I P” urmate de două cifre, ale căror
semnificaţii sunt precizate prin norme specifice, aşa
cum rezultă dacă se examinează Tabelul 2.1 şi
respectiv Tabelul 2.2.

Aparate Electrice - Curs 3 16

 Problema izolaţiei mecanice
Protecţia contra pătrunderii apei

Protecţia contra
atingerii părţilor
interioare sub
tensiune şi contra
pătrunderii
corpurilor străine
apei

0 1 2 3 4 5 6 7 8
0 Făra protecţie *
1 Protejat la 50 mm O X A
pătrundere
2 a
12 mm O * * *
3 corpurilor 2.5 mm O O O * A
străine 1 mm A O A O * M
4 solide mai
5 mari de Parţial A * * M
6 Total A O O A
Condiţii W Protejat unor condiţii atmosferice
suplimentare S Probat la pătrunderea apei cu motorul oprit
M Idem, cu motorul în mers

17
Aparate Electrice - Curs 3
 Problema izolaţiei mecanice
Notă: S-au notat:
M-maşini electrice;
A-aparate electrice;
X- maşini şi aparate electrice;
*- maşini, aparate şi transformatoare electrice.

IP urmat de: W (dacă este necesar),

-prima cifră 0..6 (protecţia contra atingerii sau pătrunderii
corpurilor străine),
- a doua cifră 0..8 (protecţia contra pătrunderii apei), M sau S
(dacă este necesar).

18
Aparate Electrice - Curs 3
Problema izolaţiei mecanice
(APARATE ELECTRICE ANTIEX)
Grupe de protecţie Agenţi explozivi uzuali pe clase de temperatură
Denumirea - Simbolul w T1 T2 T3 T4 T5 T6
destinaţia mm 450o 300o 200o 135o 100o 85o
I.Antigrizutoase- Ex..I 0.5 T1 - - - - -
mine Ex..IIA 0.5 T1 T2 T3 T4 - -
II.Antiexplozivă- Ex..IIB 0.3 T1 T2 - T4 - -
alte sectoare Ex..IIC 0.2 T1 T2 - - T5 -
Denumire Simbol Destinaţie
Capsulare antideflagrantă d Pentru părţile din echipamentul
Capsulare presurizată p electric unde se produc arcuri şi
Inglobare în nisip q scântei electrice sau încălziri
Imersie în ulei o periculoase în funcţionare normală
Protecţie specială s
Siguranţă mărită e Idem, fără arcuri şi scântei electrice.
Siguranţă intrinsecă i La circuite de slabă putere ce nu
aprind mediul din jur.

Aparate Electrice - Curs 3 19

 Problema siguranţei în
funcţionare a AE
• AE sunt de fapt sisteme, constituite din
elemente, astfel încât buna funcţionare a
fiecăruia condiţionează exploatarea în
siguranţă a ansamblului
• Elementele pot fi de rangul I sau de rangul
II, cele de rangul I fiind practic sisteme în
raport cu elementele de rangul II

Aparate Electrice - Curs 3 20

Problema sigurantei in functionare a
AEC
- Ca elemente de rangul I semnalăm:
căile de curent cu contactele aferente,
camera de stingere, dispozitivul de
acţionare
- Ca elemente de rangul II semnalam
componentele dispozitivului de acţionare,
(pârghii, resorturi elastice, suruburi etc.)

Aparate Electrice - Curs 3 21

Problema sigurantei in functionare a
AEC
• Evenimentul prin care un element din construcţia
AE, trece din stare de bună funcţionare,
(validă), în stare de nefuncţionare, (de defect),
se numeşte “cădere”, sau “defectare”.
• Problema siguranţei în funcţionare a AE
presupune la comportarea bună (fiabilă) a
elementelor şi desigur a ansamblului, un timp
dat, în condiţii de exploatare impuse, în
concordanţă cu funcţionalitatea şi cu
parametrii nominali ai aparatului electric

Aparate Electrice - Curs 3 22

 Rata de manifestare a caderilor
• Căderile previzibile pot fi anticipate dacă se analizează, cu
mijloacele statisticii matematice, comportarea în timp a unui
număr cât mai mare de elemente de acelaşi tip, şi în condiţii de
funcţionare date

Aparate Electrice - Curs 3 23

 Probabilitatea de buna functionare

• P(t) = e-λt
• Structura AE din punct de vedere al siguranţei în
funcţionare
- serie
- paralel (redondanta sau cu rezervare)
- mixta (reala)

Aparate Electrice - Curs 3 24

Structura AE conform sigurantei in
functionare
1) AE cu structura serie
Ps(t) = P1(t) · P2(t) ·…·Pn(t)
Ps(t) = e - (λ1 + λ2+…+ λn) t
2) AE cu structura paralel
Pp(t) = 1 - [ 1 – Pk(t) ]m+1 > Pk(t)
3) AE cu structura mixta - reala
P (t) = Ps(t) · P (t) = e -
AE p AE t

Aparate Electrice - Curs 3 25

 Metode de creştere a siguranţei
în funcţionare a AE
Interventii posibile la:

• Proiectare

• Fabricatie

• Exploatare

Aparate Electrice - Curs 3 26

 Metode de creştere a siguranţei
în funcţionare a AE-la proiectare
• conceperea unor structuri cât mai simple, cu cât mai
puţine elemente serie şi de calitate cât mai bună şi cu
rezervarea raţională a elementelor slabe;
• utilizarea în realizarea AE a unor elemente cu toleranţe
largi pentru a facilita interschimbabilitatea;
• utilizarea unor subansambluri de tip “bloc funcţional”;
• asigurarea unor puncte de funcţionare convenabile
pentru elementele componente;
• utilizarea unor elemente cu o bună stabilitate termică şi
dinamică;
• preconizarea unei întreţineri corecte, prin prevederea
asigurării cu piese de schimb pentru exploatare
Aparate Electrice - Curs 3 27
 Metode de creştere a siguranţei în
funcţionare a AE- la fabricatie
• automatizarea procesului de fabricaţie;

• controlul statistic al calităţii elementelor şi

al ansamblului;

• rodajul elementelor şi al ansamblului .

Aparate Electrice - Curs 3 28

 Metode de creştere a siguranţei în
funcţionare a AE-in exploatare
• exploatarea raţională, în concordanţă cu
parametrii nominali şi cu funcţionalitatea
AE;

• ridicarea nivelului de calificare a

personalului;

• generalizarea experienţei pozitive de

exploatare .
Aparate Electrice - Curs 3 29
 REGIMURI DE FUNCTIONARE A A.E.
• In mod obişnuit funcţionarea aparatelor electrice este
considerată în conditii « normale », ceea ce înseamnă în
principal la tensiunea nominală, Un, curentul nominal, In, durata
de conectare nominală preconizată la proiectare, DC şi
frecvenţa de conectare nominală, fc.

• Corespunzator functionarii NORMALE deosebim:

– Functionarea la CONECTARE (regim tranzitoriu-de comutatie)
– Functionarea la DECONECTARE (regim tranzitoriu-de comutatie)
– Functionarea la conectare PERMANENTA (regim permanent)

• Comportarea normala a AEC este influentata de regimul de lucru (de

comutatie sau permanent), dar si de :
- natura curentului
- parametrii circuitului
Aparate Electrice - Curs 3 30
 REGIMURI DE FUNCTIONARE A A.E.
• Functionarea AEC poate decurge si in regimuri
ANORMALE (de DEFECT), de obicei ca
regimuri tranzitorii, care pot fi:

• Regimuri de supracurenti (peste In) de c.c. sau

de c.a.:
-regim de suprasarcina
-regim de scurtcircuit

• Regimuri de supratensiuni (peste Un)

Aparate Electrice - Curs 3 31
 REGIMURI DE FUNCTIONARE A A.E.
• Curenţi de regim tranzitoriu şi de regim staţionar

L di  Ri  U , i 0  0
dt
R1  R 2 R , L1  L 2 L , L1  L2  L T
R1 R 2 R

-circuitul dat este alimentat de la o sursă de tensiune continua, u(t)=U=const. :

i(t) = I ( 1 – e - t/T)
n , In = U/R

Aparate Electrice - Curs 3 32

 REGIMURI DE FUNCTIONARE A A.E.
• circuitului este alimentat de la o sursa de tensiune alternativă 
di
u t   2 Usin  t   L  Ri  u ( t ), i(0)  0
dt
soluţia i(t) ce descrie evoluţia în timp a curentului ce parcurge circuitul este:

 t 
i t   2 In sin  t    sin  e T 
 

Z R 2  2 L2

In= U/Z

 arctg L
R

Aparate Electrice - Curs 3 33

Supracurenţi. Curenţi de suprasarcină şi
curenţi de scurtcircuit
In cazul alimentării de la o sursă de tensiune continuă
di1 0 
L1  R 1i1  U, i1 (0)   
dt I n 
i (t) = I ( 1 – e -t/T ) I1  U , I1 In
1 1
R1
i1(t) = I + ( I - I ) ( 1 – e -t/T)
n 1 n

Aparate Electrice - Curs 3 34

 Supracurenţi. Curenţi de suprasarcină şi
curenţi de scurtcircuit
• In cazul alimentarii de la o sursa de tensiune alternativa
di1 0  U
L1  R 1i1  2 U sin(t  ), i1 (0)   , I1 
dt  2I1 sin(  ) R 12   2 L21

 t 
i1 t   2 I1sin  t    sin  e T 
 

  
t

i1  t   2  I1  sin    t      1  m   sin      e 
T

 
m Z1
Z
componenta aperiodică : a i ( t )  2I1 (1  m) sin  e  t / T

-componenta periodică: i p ( t )  2I1 sin(t  )

Aparate Electrice - Curs 3 35
 Supracurenţi. Curenţi de suprasarcină şi
curenţi de scurtcircuit
• Dacă se compară curbele ce descriu comportarea în regim de defect a
circuitului propus, în curent continuu, se pot face următoarele observaţii :

• pentru o sursă de alimentare de tensiune continuă, U, curentul de defect

dobândeşte valoarea maximă, I1, după epuizarea regimului tranzitoriu de
defect, t > 4 T ; dacă deconectarea intervine după un timp td suficient de
mic, AEC întrerupe de fapt un curent inferior curentului maxim de defect
prezumat, Id. Este una dintre căile de a realiza AEC performante,
ultrarapide ce funcţionează cu efect de limitare ;

• pentru o sursă de alimentare de tensiune alternativă, u(t), evoluţia în timp a

curentului de defect comportă o componentă armonică şi o componentă
continuă amortizată, ţinând seama atât de parametrii circuitului (locul de
manifestare a defectului) cât şi de momentul de manifestare a acestuia ;

Aparate Electrice - Curs 3 36

 Supracurenţi. Curenţi de suprasarcină şi
curenţi de scurtcircuit
• în prima semiperioadă de la manifestarea defectului în curent
alternativ monofazat, curentul i1(t) prezintă o valoare maximă,
I1 max, numită şi valoare « de şoc », isoc, inferioară dublului
amplitudinii curentului de defect (a cărui valoare de regim
permanent se obţine după un timp);

• t > 4 T ; curentul maxim de defect în cazul curentului alternativ

se manifestă deci la începutul procesului tranzitoriu de defect
şi de obicei trebuie suportat în bune condiţii de AEC, aşa cum
precizează condiţiile de stabilitate dinamică şi respectiv de
stabilitate termică, dacă timpul de deconectare, td este
superior unei semiperioade (0,01 s pentru frecvenţa de 50
Hz), ceea ce corespunde performanţelor obişnuite ale
acestora; Aparate Electrice - Curs 3 37
 Supracurenţi. Curenţi de suprasarcină şi
curenţi de scurtcircuit
• realizarea unor AEC ultrarapide cu efect de limitare pentru
circuitele de curent alternativ impune valori ale timpului de
deconectare, td* cât mai mici în raport cu semiperioada de
evoluţie a tensiunii sursei, de obicei sub 1 ms , curentul de
întrerupere (deconectare), Id,fiind în acest caz Id < I 1 max;

• momentul de producere a defectului influenţează evoluţia în

timp a curentului i1(t), astfel încât, dacă este satisfăcută o
condiţie de forma   k stabilirea regimului permanent de
defect decurge fără componenta de « şoc » a acestuia, deci
practic instantaneu.

Aparate Electrice - Curs 3 38

 Clasificarea supracurenţilor

• Supracurentii sunt curenti mai mari decat curentul nominal

Clasificarea acestor supracurenţi se poate face având în vedere doi parametri, şi
anume amplitudinea lor în raport cu curentul nominal, In şi respectiv durata lor.
Deosebim astfel :

• Supracurenţi de foarte mare amplitudine, (100 –1000) In şi de foarte scurtă

durată, micro sau milisecunde. Aceştia sunt specifici regimurilor tranzitorii de
conectare pentru anumiţi consumatori (lămpi cu filament, baterii de
condensatoare etc.), şi de obicei evoluţia lor foarte rapid scăzătoare în
raport cu timpul nu justifică adoptarea unor măsuri de protecţie. Totuşi, în
anumite situaţii, cum este aceea a lămpilor cu filament de exemplu,
alimentarea cu o tensiune lent crescătoare în timp poate evita asemenea
supracurenţi. Menţionăm că aceşti supracurenţi intervin de obicei în condiţii
normale de funcţionare a circuitului
Aparate Electrice - Curs 3 39
 CLASIFICAREA SUPRACURENTILOR

• Supracurenţi de mare amplitudine, în jurul a 10 In şi de scurtă durată, secunde sau

zeci de secunde. Aceştia sunt de obicei specifici regimurilor normale de pornire
(conectare) a unor consumatori electrici inductivi, cum sunt maşinile electrice. Nu
se impune neapărat utilizarea unor scheme de protecţie, dar, când este posibil se
preferă asigurarea unor condiţii care să permită evoluţia mai lentă a curentului
până la valoarea nominală : ca exemplu cităm procedeele de pornire a motoarelor
electrice :
-utilizarea unor rezistenţe (impedanţe) de limitare în circuitul motorului, şuntate
pe măsură ce acesta demarează ;
-alimentarea cu tensiune redusă dar lent crescătoare până la valoarea nominală,
pe măsura creşterii turaţiei motorului ;
-utilizarea unor scheme de pornire tip stea – triunghi pentru motoarele electrice ;
-utilizarea în ultimul timp a unor scheme electrice de alimentare convenabil
concepute, cu aportul componentelor electronice de ultimă generaţie, numite chiar
« demaroare », care controlează demararea motorului în funcţie de parametrii de
funcţionare ai acestuia, turaţie sau curent ce-i parcurge înfăşurările.

Aparate Electrice - Curs 3 40

 CLASIFICAREA SUPRACURENTILOR

• Aceşti supracurenţi de mare intensitate şi de scurtă durată se pot manifesta şi în

situaţii anormale de funcţionare a circuitului, Asemenea supracurenţi sunt numiţi
de obicei curenţi de scurtcircuit, sesizaţi pe seama protecţiei de curent care
comandă deconectarea circuitului cu ajutorul AEC specializat, de tip întrerupător,
într-un timp cât mai scurt, corespunzător unei caracteristici de protecţie t(I) de tipul
independentă. AEC sunt concepute şi realizate pentru a suporta un anumit număr
de deconectări în situaţii de scurtcircuit.

• Supracurenţi de mică amplitudine, (1 – 6) In şi de lungă durată, minute până la ore,

numiţi de obicei curenţi de suprasarcină, impun deconectarea consumatorului,
după un timp cu atât mai mic cu cât valorile curentului sunt mai mari, caracteristica
de protecţie t(I) de tipul dependentă. Asemenea situaţii intervin fie în caz de defect
(de obicei de izolaţie electrică), fie în situaţii de exploatare incorectă a instalaţiei ca
ansamblu.

Aparate Electrice - Curs 3 41

 CLASIFICAREA SUPRACURENTILOR-caracteristici de protectie
T(i) dependenta independenta semidependenta

t t suprasarcina
t scurtcircuit

tp

In I* I
O In I O In I* I O

Aparate Electrice - Curs 3 42