Metoda VDE de verificare a încălzirii

căilor de curent
în regim de scurtcircuit
• se propune evaluarea unui curent echivalent de defect, Ie :

Ie = I0 mn
• unde I0 este valoarea efectivă iniţială a curentului de scurtcircuit,

m - factor de corecţie corespunzător componentei aperiodice a curentului de

defect

n - factor de corecţie corespunzător componentei periodice a curentului de

defect Curs Aparate Electrice 1
 Factorul de corectie « m »
• Curbele m(t)

Curs Aparate Electrice 2

 Factorul de corectie « n »
• Factorul n(t)

Curs Aparate Electrice 3

 Diagramele propuse de Röeper
• Curbele lui Röeper

• Verificari posibile:

 sc <  scadm
Ie pentru  scadm
S min 
Ie jsc < jsc adm , jsc = S
jsc adm Curs Aparate Electrice
, S > Smin 4
 Solicitări electrodinamice ale AE
în regim de defect
• Aceste solicitări mecanice se manifestă datorită interacţiunilor dintre
componente ale AE parcurse de curent şi un câmp magnetic, adesea
produs de un curent, eventual chiar curentul din circuit.

• Aceste forţe sau cupluri electrodinamice depind de pătratul valorii

instantanee a curentului, dar desigur şi de construcţia AE ce implică o
anumită geometrie a circuitului.

• se manifestă desigur si în regim normal de funcţionare, dar devin importante

şi chiar periculoase pentru AE, mai ales în regim de defect tip scurtcircuit

• Vom prezenta succesiv modul în care se manifestă aceste solicitări

electrodinamice în funcţie de geometria circuitului

• Vom face precizări ulterioare ce se refera la construcţia AE şi respectiv la

particularitatile manifestării lor pentru AE în regim de defect
Curs Aparate Electrice 5
 Forte electrodinamice între căi de
curent paralele
• Pentru un conductor parcurs de curentul i, situat într-un câmp magnetic
de inducţie magnetică B, orientat astfel încât acesta face unghiul α cu
elementul de lungime infinitezimal dl, interacţiunea de tip forţă
electrodinamică elementară dF va fi:

d F  I(d   B), dF  B  I  d  sin 

l
F 0 Bisin dl

Curs Aparate Electrice 6

 Determinarea solicitărilor electrodinamice
ce intervin între componentele AE parcurse
de curent şi situate într-un câmp magnetic
• Se apelează la teoria forţelor generalizate (tip Lagrange), considerând
energia câmpului magnetic, Wm, de formă generală :

Wm  1 L1I12  1 L2 I22  M12 I1I2

2 2

 Wm
Fx  
x

Curs Aparate Electrice 7

 Forţe electrodinamice între căi de
curent paralele, filiforme, infinit lungi
• se consideră elementele infinitezimale dx pe conductorul parcurs de curentul
I2 şi respectiv dy pe conductorul parcurs de curentul I1:

• Vectorul ce defineşte poziţia elementului dy în raport cu dx este r, astfel

încât se precizează unghiul α şi corespunzător lungimii l a celor două căi de
Curs Aparate Electrice 8
curent, unghiurile limită în raport cu dx, α1 şi α2
 Inductia magnetica dB, datorata
elementului dy, parcurs de curentul I1, la
nivelul elementului dx
• Considerând distanţa a dintre conductoare şi coordonatele x respectiv y, ce
definesc poziţia elementelor dx şi dy, se pot scrie relaţiile :

lx x
cos 1  cos  2 
a  (l  x)
2 2 2
a x
2

 0I1 dyr  0I1 dysin

dB   3 , dB  
4 r 4 r2
Curs Aparate Electrice 9
 Valoarea totală a inducţiei magnetice, B,
generate de conductorul parcurs de
curentul I1 în zona elementului dx
• Expresia inductiei:

 0I1 l sin dy

B 0
4 r2
• Cu notatiile:
y a a
 ctg, dy   2 d, r  , cos(   2 )   cos  2
a sin  sin 

0 I1
 cos1 cos 2 
• Rezulta final:
B
4 a
Curs Aparate Electrice 10
 Forte electrodinamice între conductoare
paralele, filiforme, infinit lungi
• Rezultând forta elementara:

0
dFx BI2 dx  I1I2  cos1 cos 2 dx
4 a

• Si deci forta totala:

l
F 0dFx 
0
4
2l 
I1I2   1
a 
a
l
2
a
 
l


Curs Aparate Electrice 11
 Forte electrodinamice între conductoare
paralele, filiforme, infinit lungi
• Se pune în evidenţă un coeficient de formă, Kf :
a 2 a
K f  1 ( ) 
l l

ale cărui valori sunt practic egale cu unitatea dacă a << l :

• Expresia finala a fortei de interactiune, F, este in acest caz:

0
F I1I 2  2l
4 a
Curs Aparate Electrice 12
• Sensul fortei depinde de sensurile curentilor
 Forta de interactiune între căi de curent
paralele oarecare, parcurse de curenţii I1 şi
respectiv I2
• Expresia fortei:

0 (d1 d 2)(s1 s 2)
F I1I2 
4 a

Curs Aparate Electrice 13

 Forţe electrodinamice dintre căi de curent de
secţiune apreciabilă din constructia AE
• Caile de curent ale AE nu respecta ipoteza de a fi filiforme

• se acceptă distribuţia uniformă în secţiunea transversală a curenţilor I1 şi I2

ce parcurg cele două căi de curent masive identice
• se consideră interacţiunea dintre elementele infinitezimale dx şi dy, parcurse
de curenţii di1 şi di2, situate la distanţa 2
a y
2
Curs Aparate Electrice r 14
 Forţe electrodinamice dintre căi de
curent de secţiune apreciabilă din
constructia AE
• Interactiunea dintre elementele infinitezimale dx si dy (filiforme) este:

0  dy
d 2F di1di2  2 l , di1 I1 , di2 I2  dx
4 a 2  y2 h h

• putandu-se scrie sub forma echivalenta:

0 2l dxdy
d 2F I1I2  2 
4 h a 2  y2

Curs Aparate Electrice 15

 Forţe electrodinamice dintre căi de
curent de secţiune apreciabilă din
constructia AE
• interesează componenta orizontală a forţei electrodinamice de interacţiune
dintre cele două conductoare masive, d2F0, ce formează unghiul α cu
direcţia forţei d2F :
a
cos  
2
a2  y
0 dxdy
• putându-se scrie relatiile: d 2 F0 d 2 Fcos  I1I 2  2a2l  2
4 h a  y2
0 2a l h hx dy
F0  I1I 2  2 0 dx x
4 h a 2  y2
0 2 a l 2 h h  h 2 
F0   I1  I 2    arctg  ln1  2 
4  h 2
 a a  a 
Curs Aparate Electrice 16
 Forţe electrodinamice dintre căi de
curent de secţiune apreciabilă din
constructia AE
• Expresia anterioara se scrie sub forma:

0 2l
F0  I1I2  K f
4 a
• Evidentiind un factor de forma, Kf, practic corectiile lui Dwight:

a2  2h h  h 2 
Kf  2   arctg  ln1  2  
h  a a  a 

Curs Aparate Electrice 17

 Corectiile lui Dwight
• au valori ce depind de geometria căilor de curent şi de poziţia acestora

• valorile coeficientului Kf devin practic egale cu unitatea, dacă indicatorul ce

defineşte axa absciselor este superior valorii 2.
Curs Aparate Electrice 18
 Solicitări electrodinamice între
căi de curent perpendiculare
• In construcţia AE intervin frecvent contururi rectangulare pentru căile de curent
(contactor de cc, întrerupator IUM)

• Inducţia magnetică datorată conductorului

vertical, la distanţa x de axa acestuia, este

0
Bx  I
• 4ceacţionează
forţa electrodinamică x
asupra elementului infinitezimal

de lungime dx , pe conductorul orizontal :

dx Electrice Fx  dFx   0  I 2 19ln a

 0 Curs2 Aparate a

  dFx  I  Bx  dx  I  r 4  r
4  x
 Forţe electrodinamice pentru căi de curent
perpendiculare ce formează un contur de tip
U
• porţiunea cea mai solicitată este traversa “3”, ce închide conturul, asupra
căreia acţionează un moment mecanic electrodinamic, M :
0 2 a a
M  I  ln  r
4 2 4r
 

Curs Aparate Electrice 20

 Forţe electrodinamice în zona
contactelor electrice
• Sunt similare celor care intervin la schimbarea sectiunii transversale:

• Expresia fortei electrodinamice, de sens invers fata de forta de apasare pe

contact (impunându-se evitarea vibratiilor la contacte), este:
0 2 R
Fed   I  ln
4  a
Curs Aparate Electrice 21
 Forţe electrodinamice între căi de
curent perpendiculare oarecare
• Expresia fortei de interactiune este:

0
F I1I2 ln
 d1 d11  d 2 d 21 
4  s1 s11  s2 s21 
• Cu detalii ce rezulta din desenul alaturat

Curs Aparate Electrice 22

 Forţe electrodinamice în vecinătatea
pereţilor şi nişelor feromagnetice
• Construcţia AE, de dorit cât mai compactă, asamblează elementele
componente în carcase adesea metalice, sau chiar feromagnetice

0 2 2  l 0 2 l
Fed  I   I 
4  2  a 4  a

• evaluarea forţei electrodinamice, Fed, ce tinde să deplaseze conductorul

către peretele feromagnetic, apelează la metoda « imaginilor magnetice »
Curs Aparate Electrice 23
 Forţe electrodinamice în cazul
nişelor dreptunghiulare
• Se considera nisa feromagnetica dreptunghiulara (µFe >>µo)
• Se evalueaza forta generalizata:
 W mag
F
x
• cu energia câmpului magnetic:

Wmag  1 I
2
• rezultând succesiv:


 0Ilx F 1  0I2  l
 2 

Curs Aparate Electrice 24

 Forţe electrodinamice în cazul
nişelor triunghiulare
• Nise triunghiulare sunt grilele metalice ale camerelor de stingere ale AEC
• Deschiderea nisei se modifica cu adâncimea x:

hx
 x  o
h
• Forta se calculeaza cu relatia:

Fx  1  0I2  l
2 x
• Rezultând final

Fx  1  0I2  l  h
2  0 h xCurs Aparate Electrice 25
 Forţe electrodinamice în cazul
nişelor triunghiulare
• Forta Fx creste pe masura ce conductorul inainteaza în nisa

• Un exemplu de grile metalice din constructia camerelor de stingere

Curs Aparate Electrice 26

 Forţe electrodinamice în cazul spirelor
ce intervin în construcţia AE
• Pentru spira de rază interioară R, realizată dintr-un material de raza r şi
parcursă de curentul I , r < 0,25 R , cu eroare sub 1% avem:

L   0R  ln 8R 1,75
r


Curs Aparate Electrice 27

 Forţe electrodinamice în cazul
spirelor ce intervin în construcţia AE
• Forţa electrodinamică ce acţionează după direcţia radială, FR, se poate
calcula ca forţă generalizată de tip Lagrange :
W m
FR 
R

 
• energia câmpului magnetic generat de spira parcursă de curentul I este :

Wm  1 LI2  1  0R ln 8R 1,75

2 2 r

 
• astfel încât rezulta:
FR  1  0I2  ln 8R 0,75
2 r
• Cu forta raportata la unitatea de lungime a cercului de raza R:

fR 
 0 2 8R
4Curs

I  ln
RAparate Electrice
r
0,75  28
 Forţe electrodinamice în cazul
spirelor ce intervin în construcţia AE
• Corespunzător unghiului elementar dφ vom obţine firesc o forţă (fR ·
R · dφ), iar după direcţia verticală va rezulta o forţă dfq :

df q  f R  R  sin   d
• Valoarea totală a forţei Fq , ce tinde să secţioneze spira, va fi deci:

Fq  


0
2 df
 0 2 8R
   q  4 I  ln r 0,75 
Curs Aparate Electrice 29
Interacţiunea electrodinamică între spire

• Interacţiunea de tip forţă electrodinamică ce intervine între spire

apropiate ce intervin în constructia AE, prima de rază r şi parcursă
de curentul I1, iar a doua de rază R şi parcursă de curentul I2,
situate pe aceeaşi axă dar la distanţa h, se poate evalua tot ca forţă
generalizată, după direcţiile radială, FR1,2 respectiv verticală, Fh1,2
corespunzator cuplajului magnetic dintre cele două spire:
 8 r 
Wm  M12  I1  I 2 M 1 2   0  r  ln
 h2   R  r 
2
 2

 Wm  Wm
FR1  FR 2 
r R

 Wm 2 2
Fh1 2 
F1 2  FR1,2 Fh1,2

h
Curs Aparate Electrice 30
Factori de influenţă asupra interacţiunii
electrodinamice între spire
• Sensul forţei rezultante de interacţiune
electrodinamică, F1-2, depinde de
sensurile curenţilor ce parcurg cele
două spire.

• Daca cele doua spire sunt de fapt

bobine, curentii I1 si I2 se înlocuiesc cu
solenatiile corespunzatoare.
h r
  , 
r R
Curs Aparate Electrice 31
 Factori de influenţă asupra interacţiunii
electrodinamice între spire
• Forta FR:

Curs Aparate Electrice 32

 Particularităţi de manifestare a solicitărilor
electrodinamice în regim de defect (cc)
• Solicitările electrodinamice la funcţionarea AEC depind de pătratul valorii
instantanee a curentului :
Fed  C  i 2  t 
• curentul de defect în cc este (Isc >> In):
t

i sc
( t )  In  (Isc  In )(1  e ) T

• Iar forta electrodinamica corespunzatoare este: 2

  
t

 C  I n   I sc  I n   1  e 

Fedsc T

  
• dobândind o valoare maxima la sfârsitul procesului tranzitoriu:

Fedsc max = C · Isc2

Curs Aparate Electrice 33
Evoluţia în timp a forţelor electrodinamice în
regim de defect pentru AE de c.c.
• Curbe isc (t) si F(t);
• întrerupătoare ultrarapide de curent continuu: Fed* << Fedmax

Curs Aparate Electrice 34

 Particularităţi de manifestare a solicitărilor
electrodinamice pentru situaţii de defect în
circuite de curent alternativ
• In cazul circuitelor monofazate de curent alternativ, regim normal:

i t   2  I n  sin    t    
F ed  2  C  I 2n  sin 2    t      C  I 2n  1  cos 2     t     

Curs Aparate Electrice 35

 Particularităţi de manifestare a solicitărilor
electrodinamice pentru situaţii de defect în
circuite de curent alternativ
• Pentru un un defect de tip scurtcircuit monofazat:

 
t

i sc  t   2  I sc  sin    t      1  m   sin      e 

T

 
• Iar forta electrodinamica este:

2
  t

Fedsc  t   2  C  I  sin    t      1  m   sin      e 


2 T
sc
 

Curs Aparate Electrice 36

Particularităţi de manifestare a solicitărilor
electrodinamice pentru situaţii de defect în
circuite monofazate de curent alternativ
• pentru valoarea de şoc a curentului de defect, se manifestă o forţă
electrodinamică de şoc, ce intervine practic ca un impuls, în prima
semiperioadă de la manifestarea defectului

Curs Aparate Electrice 37

Particularităţi de manifestare a solicitărilor
electrodinamice pentru situaţii de defect în
circuite monofazate de curent alternativ
• In cazul circuitelor trifazate de curent alternativ, dispunerea căilor
de curent este de tip coplanar, pentru AEC, sau corespunzător
vârfurilor unui triunghi echilateral, în cazul liniilor de distribuţie a
energiei electrice

• În cazul dispunerii coplanare a căilor de curent:

0
i1 t  Im sin t F1 2F 2 1 i1 t i 2 t  2l

i 2 t  Im sin  t  2  4
0
F13F 31 i1 t i3 t  2l
a

 
3 4 a
i3 t  Im sin  t  2 0
F 2 3F 3 2 i 2 t i3 t  2l
3 4 a

Curs Aparate Electrice 38

 Evoluţia în timp a forţelor electrodinamice
dintre căile de curent ale AE trifazate dispuse
coplanar
• Pentru regimul normal:

Curs Aparate Electrice 39

 Evoluţia în timp a forţelor electrodinamice
dintre căile de curent ale AE trifazate dispuse
coplanar (regim normal)
• Forţa electrodinamică rezultantă ce acţionează asupra căii de curent « 1 » :
0
F1(t) = F1-2+F1-3 cu C  2l
4 a
• Rezultând:

3  3   
F1  t    C  Im  
2
 cos 2    t  
4  2  6 
• Cu o valoare maxima (0,805)I si o valoare minima (0,055)I

 
 
F1 max  3  3 1CI 2m F1 min  3 1 3 CI2m
4  2 4  2 


Curs Aparate Electrice 40

 Evoluţia în timp a forţelor electrodinamice
dintre căile de curent ale AE trifazate dispuse
coplanar (regim normal)

• forţa electrodinamică rezultantă ce acţionează asupra căii de curent

« 2 »: F2(t) = F2-1 – F2-3

• Obtinându-se o evolutie simetrica în timp, cu valoare medie nula

(0,87):


F2 t   3 CI2m sin 2 t 
2 3

Curs Aparate Electrice 41
 F.e.d. pentru sistem trifazat, cu cai de curent
dispuse în vârfurile unui triunghi echilateral

• In cazul circuitelor trifazate cu căile de curent dispuse în vârfurile unui

triunghi echilateral de latură a şi de lungime l, solicitările electrodinamice
sunt echilibrate pentru cele trei faze, pentru conductorul « 1 », în regim
normal, rezultând, de exemplu :

F1(t) = F1-2(t) + F1-3(t)

0
F1 2 t   i1 t i 2 t  2l
4 a
0
F13 t   i1 t i3 t  2l
4 a
 0I2m l
F1 t    1cos2 t 
4 a
Curs Aparate Electrice 42
Forţe electrodinamice în regim normal şi în regim
de defect pentru căi de curent dispuse în vârfurile
unui triunghi echilateral
• Fazorii fortelor urmaresc un cerc (regim normal) sau o elipsa (la defect)

Curs Aparate Electrice 43

Verificarea AEC la solicitările electrodinamice
în regim de scurtcircuit
• trebuie să ţină seama de particularităţile lor de manifestare
• să considere solicitarea rezultantă, corespunzător construcţiei compacte a
AEC, (cu căi de curent vecine dar şi cu pereţi, carcase sau nişe
feromagnetice)
• este de obicei o solicitare la încovoiere

M sc  0Fsc x dx
l

• În cazul unor contururi de tip U pentru căile de curent ale AEC (traversa)

0 2 a2 0 2 a a
Msc max  isoc aln M sc max   i soc  (  ln  r)
8 4r a r  4 2 4r
Curs Aparate Electrice 44
Verificarea AEC la solicitările electrodinamice
în regim de scurtcircuit

• Efortul unitar la încovoiere este:

î  M sc

w
 d3 b  h2
• Cu: w w
32 6

• Impunându-se:
σî < σadm sau 0,8 adm   0, 2  2 adm
 N  8 N 
 admCu  1,4  10  2 ,  admAl  0,7  10  2 
8

m  Electrice
Curs Aparate  m 45
 Verificarea izolatorilor la acţiunea
solicitărilor electrodinamice în caz de
scurtcircuit
• Se considera solicitarea maxima la defect

Curs Aparate Electrice 46

 Verificarea izolatorilor la acţiunea
solicitărilor electrodinamice în caz de
scurtcircuit
• Se definesc succesiv:

Mx1 = Fed sc(h+x1), Mx2 = Fed sc(h+x1+x2),

Mx3 = Fed sc(h+x1+x2+x3)

M
M
M 3  x3
1 x1 2 x2

w 1
w 2
w
3

Max { σ1, σ2, σ3 } < σadm

Curs Aparate Electrice 47

 Solicitari electrodinamice de rezonanta
la defect

• pot să intervină în cazul în care frecvenţa proprie a fed, f0 , favorizează

obţinerea unor fenomene de rezonanţă, în raport cu frecvenţa solicitărilor
electrodinamice de 100 Hz pentru surse de alimentare de 50 Hz (cu
frecvente periculoase de 25 Hz, 50 Hz, 100 Hz, 200 Hz);

• frecventa proprie a cailor de curent este (k=11,2; k=7,8; k=4,9 dupa modul
de prindere):

f 0  k2  EJ
l  Sg
• Frecventa proprie a izolatorilor este de ordinul a 10 Hz;

• Rezonanta este evitata daca f0 > 200 Hz

Curs Aparate Electrice 48
 Utilizarea efectului solicitărilor
electrodinamice în construcţia AEC
• Solicitările electrodinamice ale căilor de curent ale AEC, importante mai ales
în regim de defect (scurtcircuit), intervin de obicei cu o orientare inversă în
raport cu forţele de apăsare dintre piesele de contact

Curs Aparate Electrice 49

 Utilizarea efectului solicitărilor
electrodinamice în construcţia AEC
• In cazul unui separator de înalta tensiune de tip cutit

Curs Aparate Electrice 50

 In cazul unui întrerupator de joasa
tensiune
• Contur special al căilor de curent ale AEC de joasă tensiune

Curs Aparate Electrice 51

 Declanşator electrodinamic
ultrarapid
• Folosit în constructia întrerupatoarelor ultrarapide de cc

Curs Aparate Electrice 52