Zona Subtropicală

 Mediile subtropicale sunt situate între

latitudinile 30 – 40 grade în ambele
emisfere: pe țărmurile Mării Mediterane, în
Vestul SUA, în Chile, în S-V Africii și în S-V
Australiei
 Localizarea zonei umed subtropicale o
plaseaza linga regiunea cu mase de aer tropical
maritime . Aditional , curentii oceanici calzi ce se
afla paralel coastei influenteaza la formarei
acestor mase . Datorita acestor factori , in marea
parte a anului cad un numar moderat de
precipitatii . Clima umeda subtropicala este
supusa temperaturilor scazute iarna datorita
maselor de aer ce se combina intr-un ciclon si
trec prin acea regiune .
 Maquis
 defrişarea pădurilor a contribuit la
dezvoltarea tufărişurilor xerofite, care se
întâlnesc pe ţărmurile mediteraneene de
vest. Aici cresc măslini, stejari de stâncă,
palmieri pitici, arbuşti ţepoşi. În sudul Franţei
acest tip de vegetaţie se numeşte garriga, în
Chile – mattoral , în Australia – scrub
(vegetaţia este formată preponderent din
eucalipţi pitici şi acacii).
Garigga – Franța
Mattoral – Chile
Scrub - Australia
 Badlands (regiuni)
• este un termen care se referă la o regiune argiloasă
aridă, care este supusă unui proces intens de eroziune
realizată în special prin acțiunea apei și vântului. Forma
de relief geologică tipică badlands-urilor sunt canioanele,
defileele(o vale îngustă și adâncă, cu versanți abrupți
care constitue o cale naturală de trecere între munți),
cheile(o porțiune de vale strâmtă, cu versanți înalți,
abrupți, săpați în roci dure) și hoodoosurile(coloanele de
stâncă din roci calcaroase dolomitice , care au luat
naștere prin acțiunea de erodare a vântului ). Regiunea
are în general o colorație tipică de la negru-albăstrui
până la galben roșiatic. Se mai numesc pământuri rele,
întrucât nu mai pot fi folosite nici în agricultură, nici la
împăduriri. Cele mai cunoscute dintre ele sunt situate în
SUA și Canada
 Regiunile alpine
 reprezintă un mediu mai puţin transformat de
om, caracterizat prin peisaje montane
spectaculoase, cu forme glaciare, gheţari şi
lacuri glaciare. Influenţa antropică ţine de
staţiunile de odihnă şi turism (lacurile Maggiore,
Como, Garda, Idra etc.). Munţii Alpi sunt
cunoscuţi datorită numeroaselor staţiuni
montane pentru practicarea sporturilor de iarnă,
unele cu o dotare tehnică dintre cele mai
moderne: Maso Corto (2004 m), faimoasa Valle
dy Aosta (important nod de comunicaţie între
Italia şi Franţa prin celebrul tunel de sub Mont
Blanc, de 11,5 km). În aceste regiuni se află
parcurile naţionale Gran Paradiso şi Cogne.
 În regiunea subtropicală a globului
întîlnim 3 tipuri de climă subtropicală:
umedă, musonică și mediteraneană.
Acestea se deosebesc între ele prin
mai multe particularități și, respectiv,
diferă și mediul geografic determinat de
ele.
 Clima subtropicală musonică:
 între 30°- 40° latitudine
N și S
Regiuni caracteristice:
 - SE Chinei
 - S Japoniei
 - SE SUA
 - E Australiei
 - E Braziliei
 - V Americii de N
 un climat cald și umed
 ploi abundente vara
datorită maselor de aer
umede
 de pe oceane aduse de
musoni si alizee
 amplitudini termice anuale
reduse 8°-10° C
 vînturi: alizeele, musonii,
frecvent se înregistrează
 uragane (taifunuri in Asia)
 Clima subtropicală mediteraneană:
 între 30°-40° latitudine  temperaturi cuprinse între
N și S 15-17 grade.
 prezintă 4 anotimpuri, însă
Regiuni caracteristice: anotimpurile de tranziție -
 - Marea primăvara, toamna sunt
foarte scurte
Mediteraneană  verile sunt calde și
 - Centrul statului secetoase, iar iernile blînde
Chile și ploiase
 amplitudini termice anuale
 - California reduse ≈10° C
 - S Australiei  vînturi: alizeele vara și
 - Provincia Cap din vînturile de vest iarna
Africa de Sud
 Clima subtropicală umedă:
 între 30°-40° latitudine  Temperaturi cuprinse intre
N și S 21-26 grade vara, iarna nu
mai jos de 0.
Regiuni caracteristice:
 Amplitudinea de temperaturi
 Uruguay zi-noapte foarte mica.
 Sudul Braziliei  Domina masele de aer
 Nordul Argentinei tropicale reci si umede
 Sud-Estul Australiei  Precipitatiile anuale variaza
intre 254 cm aproape de
litoral si 63.5 cm inspre
continent.
 America de Nord: rîurile Mississippi, Rio
Grande, Colorado
 America de Sud: Rio Zanjon
 Europa: Pad, Fluvia
 Asia: Huang He, Chang Jiang
 Australia: Murray
 Rîul Mississippi
 De-a lungul lui sunt situate 7 Parcuri
Naționale, dintre care 6 se află în zona
subtropicală. Ele sunt dedicate protejării și
conservării rîului.
 Rîul Huang He
 Este un fluviu în nordul Chinei. Fluviul Galben
transportă aluviuni în cantități mari de 35 kg/m³,
care îi dau culorea galbenă, apele sale produc
pagube importante prin eroziunea și sedimentarea
materiilor transportate care scurtează durata
lacurilor de acumulare, prin diferențele de adâcime
mari, ce îngreunează navigația. Prin cantitatea
mare de sedimente transportată fluviul a ridicat
nivelul depresiunii, care a generat inundații mai
mari și mai frecvente. 
 Exemple de plante si copaci: pin, chiparos,
paltin, vita de vie, palmieri etc.

Copacii din zona subtropical mediteraniana au o

scoarta mult mai groasa in comparatie cu copacii din
subtropical musonica si umeda din cauza verilor
uscate si calde. In aceasta zona se intilnesc copacii
cu spini ca pinul si unele specii de palmier (dupa ce se
usuca frunzele mai apropiate de baza palmierului, ele
capata o forma de spini), plante cu spini sunt mai
rezistente la zone calde si uscate doarece spini
preintimpina evaporarea intense a apei din organism.
Pin
Chiparos
 Exemple de plante si copaci: liane, bambus,
cocos, smochin etc.
Plantele din acestea regiuni au adaptari deosebite. Datorita
precipitatiilor abundente care ajung la 1500-2000 mm pe
an, scoarta copacilor este subtire deoarece plant ape
parcursul evolutiei nu a simtit necesitatea de a tine apa cit
mai efficient. Copacii au adesea contraforturi, creste mare
ramificare în apropierea bazei, pentru suport, deoarece
rădăcinile lor sunt mici si adesea ei ajung la inaltimi inalte
pentru a ajunge la lumina soarelui. Majoritatea plantelor din
aceasta zona au evoluat forma frunzelor in asa fel incit apa
sa se scurga de pe planta pentru a evita umezeala inalta
care ar aduce la aparaitia bacteriilor si ciupercilor.
Bambus
 Exemple de plante si copaci: Guava, Kiwi,
Musa etc.

Fiind o zona similara cu cea musonica, avind doar unele

deosebiri, adaptarile a plantelor nu difera cu cele spuse
anterior.
Guave
8.Lumea animală
Capra aegagrus creticus (medit)
Sarcophilus harrisii
(medit)
Canis aureus
(medit)
 Telescopus
fallax (medit)
Canis lupus
italicus
(medit)
Lynx pardinus
(medit)
Bothrops
alternatus
(umed)
 Caiman
latirostris
(umed)
Dasyurus
maculatus
(umed)
Prionailurus bengalensis (musonic)
 În zona subtropicală se găsesc o varietate
de soluri. Aici predomină mai mult solurile
lutoase, argiloase, nisipoase, acide, brune,
negre, maro închis, calcaroase și multe
altele.
 Solurile cretoase

• solurile sunt albicioase alcaline, de obicei, maro

deschis la culoare, şi conţin cantităţi mari de
pietre de dimensiuni diferite. Ele se usuca repede
în vară şi au tendinţa de a bloca oligoelemente,
cum ar fi de fier şi mangan, astfel încât acestea nu
sunt disponibile pentru plante - acest lucru la
rândul său, determină o creştere slabă şi
ingalbenirea frunzelor. Solurile albicioase sunt
extrem de slabă calitate şi au nevoie de substanţ,
îngrăşăminte şi amelioratori din alte soluri.
Soluri cretoase
Roada pe sol cretos
Solurile lutoase
 Lutoase solului este considerat a fi printre
cele mai fertile ale solurilor. De obicei,
compus din minerale (în principal cuarţ) şi
particule fine organice, are mai multe
elemente nutritive decât solul nisipos dar
mai si oferă un bun drenaj. Când e uscat
are mai o textura neteda si arata ca nisip
negru. Structura sa slaba înseamnă că este
uşor să lucreze cu umed şi deţine
umiditatea bine.
 Solurile turboase
 solurile turboase contin mai mult material
organic decât alte soluri. Din cauza
acidităţii lui, inhibă procesul de
descompunere. Acest tip de sol contine
nutrienti mai puţin decit multe alte soluri
şi este predispus la supra-retinere a apei.
Prin buna gestionare şi utilizare a
îngrăşămintelor pot fi cultivate excellent
plante artificiale de drenaj.
 Solurile argiloase

 Considerat a fi sol perfect, solurile argiloase sunt

o combinaţie de nisip aproximativ 40%, 40%
nămol şi 20% argilă. solurile argiloase pot varia
de la soluri fertile usor de lucrat plin de materie
organică, Caracteristicile lui sunt: scurgere buna,
retine umezeala si sunt bogate în nutrienţi, ceea
ce le face ideale pentru cultivare. . Aceste soluri
sunt de asemenea foarte sensibile la eroziune şi
conţin cantităţi mari de aluminiu, şi nu sunt de
obicei potrivite pentru agricultura.
Solurile nisipoase

 Solurile nisipoase au o textura pietricele şi sunt

formate din roci erodate, cum ar fi calcar, cuarţ,
granit, şi şisturi. În cazul în sol nisipos conţine
suficiente materii organice este uşor să cultive, cu
toate acestea, este predispus la peste-drenare şi
deshidratare de vară, iar în vreme umeda poate
avea probleme de păstrarea a umiditatii şi substanţe
nutritive.
 Solurile calcaroase
 Solurile calcaroase sunt cele mai comune
in Spania. Aceste soluri sunt bogate in
calciu, în special în carbonatul de calciu
forma.Sursa de acest mineral poate fi
straturi de var sau noduli rădăcină. Ele
sunt extrem de alcaline. Acestea sunt
adesea găsit în zonele în care apele
subterane bogate în var se ridică la
suprafaţă, lăsând în urmă depozite
minerale.
10.Densitatea populației
 11.Activitatea economică
 Regiunea agricolă subtropicală
Acestei regiuni îi este caracteristic peisajul agrar
subtropical, întâlnit în bazinul Mării Mediterane,
Africa de Sud, California. Se practică plantaţiile de
citrice, măslini, viţă-de-vie, orez, grâu, bumbac,
tutun, dar şi floricultură. Culturile sunt irigate.
Un alt peisaj agrar caracteristic este cel din Asia,
Câmpia Chinei de Est, Câmpia Indo-Gangetică, cu
culturi de orez, porumb, mei.
 Turismul
 Peisajul din jurul Mării Mediteraniene este unul dintre cele mai
antropizate peisaje de pe întreaga planeta.
 Aici au înflorit din vechi timpuri,stralucite civilizatii (egiptiana,
bizantina, romana, greceasca). Aici exista o mare concentrare de
populatie. Se desfasoara activitati economice, se manifesta cea
mai mare presiune turistica de pe glob.
 Mediul mediteranian a fost si este propice activitatilor antropice
avind repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au
inregistrat:
1. taierea abuziva a padurilor,insotita de accelerarea proceselor de
eroziune ce au dus la degradarea solurilor.
2. impunerea unor medii intens antropizate atit in cadrul asezarilor
urbane mari,cit si dea lungul litoralului oceanic sau maritime.
3. în afara instalatiilor si amenajarilor porturilor,se afla o retea de
statiuni turistice si balneomaritime cu dotari,porturi si infrastructura
ce modifica mult caracteristicele initiale ale tarmului.
12.Gradul de degradare al
mediului și măsuri de
protecție
Defrișări
Alunecari de teren
 Poluarea Apelor
 Cu toate că Marea Mediterană reprezintă doar 1% din oceanul Planetar, 6% din
speciile marine existente sunt prezente în acest bazin. Toate sunt supuse unor
transformări datorate modificării mediului natural, afectat de suprapopulare şi poluare.
Cunoscută drept legănul civilizaţiei europene, Marea Mediterană a cunoscut de
timpuriu efectele negative ale activităţii umane.
 Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a estimat că anual peste 650 mil.t ape
menajere, 129.000 t ulei mineral, 60.000 t de mercur, 3800 t de plumb şi 36.000 t de
fosfaţi sunt deversate în Marea Mediterană. S-a calculate că peste 70% din apele
care ajung în Mediterana nu sunt tratate. Fiind şi una din cele mai importante rute de
transport, în fiecare an în apa mării se scurg aproximativ un milion de tone de petrol
brut din cauza accidentelor, a spălării tancurilor petroliere sau a facilităţilor portuare
nedecvate.
 Poluarea ajunge de asemenea în Mediterana şi prin intermediul râurilor: Pad, Ebro,
Nil, Rhon, care aduc în principal substanţe folosite în agricultură şi ape industriale.
Bazinul mediteranean fiind unul aproape complet închis, are o rată de înnoire a apelor
extreme de scăzută (între 80 şi 90 de ani), ceea ce face ca poluarea să fie excesivă.