Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“Nicolae Testemițanu”

Catedra Otorinolaringologie

ABCESUL CEREBRAL
A elaborat: studenta anul V Tocan Mihaela M1502
Coordonator: profesor universitar Maniuc Mihail

Chișinău 2020
 Cuprins
• Definiție
• Epidemiologie
• Etiologie
• Factori de risc
• Căi de pătrundere
• Manifestăti clinice
• Diagnostic
• Tratament
• Concluzii
• Bibliografia
 DEFINIȚIE
Abcesul cerebral
reprezintă o colecție purulentă localizată la nivel cerebral
 Otita medie cronică supurată

Complicații intracraniene

Abcesul cerebral ( a doua ca frecvență)

Implică lobul frontal,cerebelul și lobii temporali

 EPIDEMIOLOGIE
Bărbat:Femeie=2-3: 1
Virsta medie mai mic de 20 și mai mult de 40, copii 4-7 ani
Se constată că mortalitatea cazurilor de abces cerebral este mai mare de 25% și, în cazul în
care pacienții nu sunt gestionați corespunzător, poate duce la morbiditate la 70% dintre
pacienți
1500-2500 cazuri pe an în SUA
 ETIOLOGIA
• Monomicrobiana, un singur microb (Bacterii anaerobe Fusobacterium spp, Bacteroides spp,
Prevotella spp și streptococii anaerobi, ciuperci Cryptococcus spp, Aspergillus spp, membrii
Zygomycetes, Histoplasma capsulatum, Blastomyces dermatitidis, parazit Entamoeba
histolytica, Angiostrongylus )
• Polimicrobiene
 FACTORI PREDISPOZANȚI
Otita medii supurativa cronic asociata cu
o Mastoidită
o Infecții repetate ale tractului respirator superior, sinuzită
o Traume
o Beneficiari de transplant de organe solide
o Pacienți cu sindrom de imunodeficiență dobândită (SIDA)
o Manipulări / infecții dentare
o Proceduri post-neurochirurgicale
 CĂI DE PĂTRUNDERE

Prin continuitate directă

Căi de trecere preformate (vene diploice)
Labirint ( prin conduct auditiv intern)
 FIZIOPATOLOGIA
În mod normal, dura este foarte rezistentă la răspândirea infecției. Cu toate acestea, ea
poate fi afectată de mai multe mecanisme.
1) Venele de la nivelul osului temporal se drenează în sinusurile venoase intracraniene
2) Defecte congenital ale durei mater asociate cu granulațiile arahnoide localizate la
nivelul osului temporal
3) Necroza osuluii și a durei mater secundar unei infecții sau intervenții chirurgicale
anterioare.
4) Tromboflebita sinusului lateral sau a sinusului petros superior și inferior
 ETAPELE

Prima etapă, bacteriile invadează în țesutul creierului, rezultând neutrofile, astrocite și

activarea celulelor microgliene, edem și necroză tisulară. 1-10 zile
A doua etapă implică răspândirea infecției în țesutul cerebral adiacent și invazia ulterioară a
macrofagelor, limfocitelor și necrozei rezultate. 10-14 zile
A treia etapă se caracterizează prin dezvoltarea unei capsule vascularizate care înconjoară
leziunea care apare pe scanare CT ca o leziune care amplifică inelul. > 14 zile
Etapa finală a unei infecții cerebrale are ca rezultat un răspuns imun, care duce la distrugerea
capsulei și implicarea suplimentară a celulelor parenchimale din creierul sănătos din jur.
 MANIFESTĂRILE CLINICE
• Perioada de debut
Greață
Vome ( fără efort)
Cefalee
Febră
Tulburări psihice
Modificări la nivelul LCR (pleiocitoză, creșterea proteinelor, presiunii)
 MANIFESTĂRILE CLINICE
• Perioada latentă
Crize epileptice
Semne neurologice

• Etapa manifestă
Semne de localizare: afazie, ataxie, agrafie hemipareză
Paralezii de nervi cranieni, tulburări de echilibru

• Etapa terminală
Coma
Bradicardie
Dispnee ( Cheyne-Stokes)
 ETAPA MANIFESTA
TABLOU CLINIC ÎN DEPENDENȚĂ DE LOCALIZARE

Lob Temporal Cerebel

Afazia ipsilaterala dominant Nistagmus
Crize epileptice Slăbiciune
Midriază Hipotonie
Halucinații Ataxie
Hemiplegie Tremur
Disdiadocochinezia

Afectarea lobului frontal cel mai des duce la afazie prin afectarea zonei Broca care este
responsabila de producerea limbajului. Neatentie, confuzie, deteriorarea rapida a statusului
mental, hemipareza si crize convulsive similare celor din starea de rau epileptic
 DIAGNOSTICUL
• Anemneza pacientului : prezența unei infecții în antecedente a urechii medii, prezența unor
maladii cronice, starea sistemului imun, administrarea imunosupresoarelor.
• Evaluarea semnelor și simptomelor
• Investigații de laborator si paraclinice
AGS cu formula leucoitară- leucocitoză , VSH creascut
Puncția lombară- exclude prezența meningitei
Radiografia simplă a craniului
Electroencefalograma
Cultura (frecvent polimicrobiană cu o incidență crescută a anaerobilor)
 DIAGNOSTICUL
• Tehnicile imagistice non-invazive includ tomografia computerizată și imagistica prin
rezonanță magnetică (IRM) a creierului, care poate fi foarte benefică în studierea gradului de
infecție și, de asemenea, utilă pentru prognostic.
• Evaluarea microbiologică include cultura de sânge care confirmă răspândirea hematogenă a
infecției.
• Testele pentru detectarea antigenului Cryptococcus spp, dovezi serologice ale anticorpilor
împotriva Toxoplasmei și estimarea proteinei C reactive (CRP)
• Studiile citopatologice și histopatologice ale țesutului cerebral afectat pot fi utile pentru a
exclude malignitatea
• Culturile Gram, pata acidă rapidă, aerobă și anaerobă sunt efectuate pentru a confirma /
exclude infecția cu bacteriile și Mycobacterium tuberculosis.
 Tomografia computerizată
 Prezintă inelului cu necroză centrală și edem înconjurător.
 Se folosește pentru: localizare, dimensiunea și stadializarea abcesului
 Observa progresia abcesului cerebral
 Complicații asociate intra-craniene
 Rezonanța Magnetică Nucleară
Pentru diferențierea puroiului, abcesului, capsulelor, edemului și creierului normal
Distribuirea la ventriculele și spațiul subarahnoid
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
• Neoplasm
• Ictus cerebral
• Meningită
• Encefalită
• Delir
• Hiponatriemie
Tratament medicamentos

Tratament chirurgical

Profilactic
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
• Antibiotice cu spectrul larg de acțiune în dose mari: Cefriaxon+ Metronidazol
• Dexametazon I/V 4 mg
• Manitol 20%
• Fenitoina sodică ca antiepileptic
• Antibiotice în picături topic
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Echipa de Specialiști otolog-neurochirurg

Etapele
Operația radicală a abcesului
Drenarea abcesului
Antibiotice I/V
TRATAMENT CHIRURGICAL

Aspirația cu ac
Excizia chirurgicală

Drenajul extern nu este recomandat

 INDICAȚII TRATAMENT CHIRURGICAL

Presiunea intracraniană continuă să crească

Abcesul nu răspunde la tratamentul medicamentos
Există gas în abces
Există riscul ca abcesul să “explodeze”
 Aspirația cu ac
 Poate necesita un drenaj repetat
 Se poate face sub analgezie locală.
 Evitați traversarea sinusurilor vasculare, ventriculare.
 În abces multiplu, țintă
 Leziune cea mai mare provocând simptome
 Excizia prin craniotomie
• Chirurgul va bărbieri o mică zonă a scalpului.
• Se îndepărtează osul, pentru a avea acces la creier.
• Se va elimina abcesul sau se va scurge puroiul, eventual cu ajutorul unei
scanări CT.
• Replasarea osului și suturarea pielii
Anestezie generală
Durata în jur de 3 ore
 COMPLICAȚIILE CRANIOTOMIEI
Edemațierea și cianoza în jurul feței - care este frecventă după o craniotomie și ar trebui să se
diminueze după operație
Cefaleea - acestea sunt frecvente după o craniotomie și pot dura câteva luni, dar în cele din urmă ar
trebui să se stabilească
Tromb intracranian - poate fi necesară o intervenție chirurgicală suplimentară pentru a o elimina
Hidrocefaleea
Hernierea țesutului cerebral
Rigiditatea maxilarului - chirurgul ar putea avea nevoie să facă o tăietură mică la nivelul mușchiului
temporal care ajută la mestecare, care se va vindeca, dar care poate deveni rigid timp de câteva luni;
antrenarea mușchiului prin mestecarea regulată va contribui la ameliorarea rigidității
Mișcarea clapetei osoase - clapeta osoasă din craniu poate simți că se mișcă și puteți simți o senzație de
clic; acest lucru se poate simți ciudat, dar nu este periculos și se va opri pe măsură ce craniul se vindecă
 EFICACITATEA TRATAMENTULUI
Depinde de
• Dimensiunea abcesului
• Multitatea de abcese
• Statutul general al pacientului
• Eruperea în sistemul ventricular
• Tratament antibacterial efficient/ineficient
Mortalitatea este de 25%
10% sunt pacienți cu handicap
Mulți pacienți rămîn cu efecte secundare: hemipareză, afazie, defect de cîmp vizual,
degradarea în dezvoltarea mintală sau fizică.
 PROFILAXIA

Tratamentul în timp util și complet al proceselor purulente primare

care afectează organele ORL, pneumonie și orice focare de
infecție în organism.
Daca persoana a suferit careva leziuni cerebrale, este necesar un
tratament complet al plăgilor.
Terapia timpurie și adecvată poate reduce riscul de a pune viața în
pericol și poate avea consecințe negative asupra organismului .
 CONCLUZII
• Abcesul cerebral este o afecțiune clinică gravă, care, dacă nu este diagnosticată în timp util,
poate duce la morbiditate și mortalitate inalta.
• Identificarea factorilor predispozanți și a strategiilor eficiente de gestionare a pacienților sunt
esențiale pentru un mai bun prognostic. Cele mai multe cazuri de abces cerebral au fost
observate la pacienții cu infecția primară de altă origine.
• Deși răspândirea hematogenă a infecției la creier nu este neobișnuită, cauza frecventă a
invaziei intracraniene a microorganismelor este din infecțiile urechii.
• Prin urmare, medicii otologii, microbiologii clinici și neuro-specialiștii ar trebui să ia în
considerare toți factorii pentru un management mai bun al pacienților.
 BIBLIOGRAFIA
•  Bacterial brain abscess: Microbiological features, epidemiological trends and therapeutic outcomes. QJM.
2002, 95:501-9.
• Bartnik W, Bartnik-Krystalska A: Results of the therapy in otogenic
intracranial complication in ENT Department of Voivodeship Hospital in Kalisz (article in Polish).
Otolaryngol Pol. 2000, 54:383-8.
• Hafidh MA, Keogh I, Walsh RM, Walsh M, Rawluk D: Otogenic
intracranial complications. A 7-year retrospective review. Am J Otolaryngol. 2006, 27:390-5.
• https://
www.medichub.ro/reviste/orl-ro/otita-medie-cronica-supurata-complicata-cu-meningoencefalita-si-abces-cere
bral-caz-clinic-id-522-cmsid-63
• https://studylib.net/doc/5604390/ear-iv-for-medical-student
• https://medlineplus.gov/spanish/ency/article/000783.htm
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6057212/#:~:text=CONCLUSION,fever%2C%20headache%
2C%20and%20nausea.
• https://www.nhs.uk/conditions/brain-abscess/causes/
• Loftus CM, Osenbach RK, Biller J: Diagnosis and management of brain abscess, in Wilkins RH, Rengachary
SS (eds): Neurosurgery, ed 2. New York: McGraw-Hill, 1996, Vol 3, pp 3285–3298
Vă mulțumesc pentru atenție
O zi frumoasă în continuare...