Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Faringita acuta
2.Faringita cronica
3.Sinuzita acuta
4.Sinuzita cronica
1.Faringita acuta
Funcţiile principale ale faringelui sunt:
Deglutiţia este un act reflex, declanşat de bolul alimentar ajuns
la nivelul bazei limbii şi care se desfăşoară în mai multe etape.
Funcţia respiratorie. Faringele constituie o răspântie la
nivelul căilor aeriene şi digestive superioare şi participă
alternativ la ambele funcţii: în timpul pasajului aerului inspirat
sau expirat prin rino- şi orofaringe deglutiţia este inhibată.
Funcţia senzorială, perceperea gustului se realizează atât la
nivelul papilelor linguale gustative cât şi prin receptori de la
nivelul orofaringelui. Senzaţiile gustative fundamen-tale sunt:
dulce, sărat, acru (percepute la nivel lingual) şi amar (perceput
faringian).
Funcţia imunologică este asigurată de ţesutul limfoepite-lial
grupat în aşa-numitul inel al lui Waldeyer şi care cuprinde:
tonsila faringiană, tonsilele palatine, tonsila tubară, tonsila
linguală de la baza limbii.
Funcţia fonatorie. Cavitatea bucală, faringele şi limba sunt
importante în vocea articulată şi în realizarea timbru-lui
specific al vocii prin modularea sunetului fundamental emis la
nivelul corzilor vocale.
1.FARINGITA ACUTA
Inflamaţia acută a mucoasei faringiene de natură
infecţioasă sau toxică şi fără participarea evidentă a
ţesutului limfoid caracteristic pentru angină.
Faringita acută se întâlneşte la persoane cu:
-rinosinuzită,
-consumă alimentele prea reci sau prea fierbinţi,
-consumă alimente condimentate.
La bucofaringoscopie se constată o mucoasă
congestionată, foliculi limfatici solitari măriţi de
volum, cu depozit pultaceu.
Bolnavii acuză
senzaţie de usturime,
arsuri,
durere,
disfagie
otalgie reflexă.
TRATAMENT
-antibiotice,
-gargarisme călduţe alcaline,
-dezinfectante nazofaringiene,
-inhalaţii.
2.FARINGITA CRONICĂ
Inflamaţia cronică a faringelui reflectă lupta dintre
diferiţii agenţi patogeni exteriori şi formaţiile
limfoide ale inelului Waldayer.
6. BOALA BOECK-BESNIER-SCHAUMANN
reticulo-endotelioză care se localizează şi la nivelul
faringelui sub forma unor noduli pe amigdale sau sub
formă tumorală în cavum.
Ex. histologic şi reacţia biologică Kweim precizează natu-
ra sarcoidozica a leziunilor.
Tratament =corticoterapie , tuberculostatice , săruri de
aur , roentgenterapie , cobaltoterapie.
7.LEPRA FARINGELUI
inflamaţie cronică a mucoasei faringiene datorată
inoculării cu bacilul Hansen;
leziuni nodulare pe văl şi amigdale , cu cicatrici
mutilante.
Tratament : Sulfone-Promina 200mg/zi.
Sinuzite
Definiție=Inflamația mucoasei sinuzale
Clasificare
etiologie -rinopatice, odontopatice,traumatice,
hematogene;
topografie -ant.=maxilare, etmoidale ant., frontale;
-post.=etmoidale post., sfenoidale;
după leziunile anatomo-patologice - catarale, supu-
rate, polipoase, osteitice;
dupa evoluţia clinică -acute
-cronice.
SINUZITELE ACUTE
a) Sinuzitele acute maxilare
Cauzele locale sunt rinopatice şi odontopatice.
Cauzele locale rinogene favorizează trecerea inflamaţiei
din nas în sinus, prin continuitate anatomică, la nivelul
ostiumului sinuzal. Îngustarea orificiului sinuzal pro-
voacă stagnarea mucusului şi un deficit de aerare, care
permit accentuarea inflamaţiei şi dezvoltarea infecţiei.
Obstacolele nazale =deviaţia de sept, rinita cronică
hipertrofică, vegetaţiile adenoide, corpii străini nazali,
tumorile nazale. Toate aceste cauze locale nazale
determină infectarea fie a sinusului maxilar, etmoid sau
frontal -unilateral sau bilateral.
Cauzele locale odontogene favorizează evoluţia spre
sinusul maxilar a unei inflamaţii cu punct de pleca-
re alveolo-dentar, determinând monosinuzita.
Infecţia pătrunde pe calea unei osteoperiostite cu
microflebită determinate de o osteită periapicala
sau pe calea unei fistule alveolo-sinuzale, în urma
extracţiilor dentare laborioase.
Cauzele generale
fragilitatea imunobiologică a terenului
- diateză exudativă, alergie, diabet, avitaminoze,
gripa, bolile infecţioase.
macro- şi microclimatul
BACTERIOLOGIA
în 70%
Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae
Mai rar :
Staphilococcus aureus, Streptococcus pyogenes,
Branhamella catharralis
anaerobii Peptococus, Peptostreptococus, Proteus,
Escherichia coli.
ANATOMOPATOLOGIC: alterările mucoasei
recunosc următoarele forme:
Tratament
-antibiotice (Amoxicilină, Penicilinaă, Cedax, Augmentin),
-decongestionate nazale,
-analgezice,
-antiinflamatorii.
-corticoterapie pe cale generală,
-puncţii evacuatorii sinuzale.
În sinuzitele odontogene se face extracţia dintelui cauzal
Evoluţia sinuzitelor acute este favorabilă sub tratament,
Netratate, pot să genereze complicaţii, prin extinderea procesului
infecţios la organele din jur.
In etmoidita acută exteriorizată se observă ştergerea unghiului intern al
ochiului şi a şanţului nazo-orbitar de partea bolnavă, cu edem palpebral, mai
mult superior, cu chemozis şi împingerea globului ocular în jos şi în afară
(celulita sau flegmonul orbitar).
Modificările histopatologice :
- forma hipertrofică - edem al mucoasei sinuzale, cu tendinţă la
formarea de polipi;
- forma supurata - se adaugă infecţia, la leziunea hipertrofică;
- forma hiperplazică -mucoasa are aspect sclerogen şi apar
leziuni de osteoperiostită.
BACTERIOLOGIA
Haemophylus influezae 36%,
Streptococcus alfa hemolitic 34%,
Stafilococcus aureus,
Klebsiella pneumoniae.
anaerobi : Bacteroides fragilis, Clostridium perfrigens,
Sinuzite cronice
supurate,
hiperplazice (fără supuraţii),
alergice
şi mixte.
Simptome
1. Sinuzita maxilară cronică este total nedureroasă în afara
puseelor de reîncălzire.
Totul se rezumă la o rinoree purulentă unilaterala, mai mult
sau mai puţin abundentă, însoţită de o scurgere post.,
responsabilă de jenă faringiană, tuse cu expecto-raţie
matinală.
Presiunea fosei canine este indoloră.
Rinoscopia ant.-puroi în meatul mijl.
Rinoscopia post. -puroiul se scurge pe coada cornetului inf.
şi pe peretele post. al faringelui.
În unele cazuri, pe lângă puroi, în meatul mijl. apar –
modificări de mucoasă - formaţiuni polipoide,
dedublarea cornetului mijlociu
hipertrofia cornetului mijlociu.
Sinuzitele hiperplazice
-sunt latente, cu simptome nazale şi sinuzale minime /nulă ,
- în schimb prezintă manifestări de vecinătate sau la distanţă
(cefalee profundă, nevralgii faciale, tulburări de vedere prin
papilite şi nevrite optice, fenomene focal toxice, de tipul
reumatismului şi glomerulonefritei).