ANUL 1848 IN TARILE ROMANE

Numele scolii: Colegiul National Andrei Mureseau

Autorul:Zaharia Vlad Andrei
Clasa:a X-a C
Profesorul:Angelo Manea
 INFORMATII GENERALE

• Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din acelasi an și expresie a
procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale. Un factor deosebit de
important l-a constituit Revoluția Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni
asupra întregii Europe.
• Deoarece Franța era un stat național unitar, revoluția de aici a avut un predominant caracter
social, pe când în celelalte țări a luat diferite forme, după necesitățile locale.
 PROBLEMELE STATELOR ROMANE

• Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în condițiile în care părți din teritoriul național
se aflau în stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina, Basarabia), în timp ce 
Moldova și Țara Românească erau constrânse să accepte protectoratul Rusiei țariste și
suzeranitatea Imperiului Otoman.
 MOLDOVA

• În Moldova, mișcarea revoluționară a avut un caracter pașnic, ea mai fiind denumită în

epocă și revolta poeților și s-a concretizat printr-o petiție în martie 1848 și printr-un program
în august 1848.
• Această "petițiune a boierilor și notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorită
atitudinii rezervate a principelui Sturza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță.
• Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși
le-a cerut petiția.
• Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin
administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca
pretext pentru arestarea capilor mișcării. Printre aceștia se aflau Alexandru Ioan Cuza, 
Lascăr Rosetti, Răducanu Rosetti, Mitică Rosetti, Grigore Romalo, Manolache Costache
Epureanu, Alexandru Moruzi, Zaharia Moldovanu.
• În vara lui 1848 se aflau în Bucovina - și mai ales în Cernăuți - circa 50 de fruntași ai
tineretului revoluționar moldovean, printre care: Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, 
Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adăugat și Mihail Kogălniceanu.
• În august 1848 este redactat un program în 36 de puncte, care a fost publicat de
Kogălniceanu sub titlul „Dorințele partidei naționale din Moldova”. Acest program era
împotriva Regulamentului organic și a protectoratului țarist.
 TARA ROMANEASCA

• În Țara Românească, revoluția s-a bucurat de mai mult succes decât în Moldova, deoarece
tinerii revoluționari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au încercat traducerea ideilor
în fapte. În acest scop i-au atras în tabăra lor pe intelectualii mai de seamă din acea vreme,
precum și o parte a administrației și armatei.
 PRINCIPALELE EVENIMENTE

• 7 iunie 1848 Craiova: Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și Costache Romanescu

 alcătuiesc, în ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluționar.
• 9 iunie 1848: De teama unor conflicte armate se hotărăște citirea proclamației revoluționare la 
Islaz.
• 11 iunie 1848, București: Știind că a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semnează, la
București, proclamația de la Islaz care va deveni noua constituție.
• 3 iunie 1848: Craiova a fost ales ca loc de întrunire a guvernului provizoriu și prima capitală a
revoluționarilor pasoptiști, înainte ca aceștia să ajungă la București.
• 14 iunie 1848, Craiova. Guvernul adoptă ca steag național, tricolorul revoluționarilor.
• 15 iunie 1848: Guvernul provizoriu se afla încă la Craiova. Însoțit de o oaste alcătuită din
dorobanții aflați sub comanda lui Nicolae Pleșoianu, cărora li se alătură numeroși țărani,
guvernul provizoriu revoluționar pleacă spre București.
• 16 iunie 1848 București: Revoluționarii ajung la București în frunte cu membrii guvernului
provizoriu. Sunt întâmpinați cu entuziasm de populația Bucureștiului.
• 19 iunie 1848 București: Reacționarii încearcă o contralovitura anihilată imediat de
revoluționari care cer sprijinul populației. În fruntea apărătorilor guvernului se află Ana
Ipătescu și Nicolae Golescu. Gheorge Magheru primește conducerea armatei.
• 19 iulie 1848 Giurgiu: Urmare a înțelegerii ruso-turce, rușii vor invada Moldova iar turcii
vor pătrunde în Țara Românească.
• 13 septembrie 1848 București: În cursul intrării trupelor otomane, un incident a dus la 
Bătălia din Dealul Spirii între turci și Compania de Pompieri condusă de Pavel Zăgănescu,
care s-a terminat cu un rezultat defavorabil revoluționarilor români.
 TRANSILVANIA

• În Transilvania mișcarea românească a avut un caracter preponderent național.

•  Dieta de la Cluj a avut în componența ei și câțiva români, iar apoi cea de la Debrețin ceva
mai mulți. Burghezia maghiară revoluționară, care a pus pe picioare o armată bine
organizată, a căutat să-și impună controlul asupra întregului Ardeal.
• La 29 mai 1848, Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a
nemulțumit deopotrivă părți importante ale românilor transilvani, ale sașilor și maghiarilor.
•  În martie 1848 izbucnise revoluția la Viena, mișcare care a pătruns mai apoi în Ungaria,
unde intelectualitatea liberală maghiară dorea să impună stat național independent de
Austria.
•  Liderii românilor din Transilvania nu au împărtășit ideea creării unui stat național maghiar
de acest tip unde românii ardeleni, majoritari în Ardeal, ar fi urmat să rămână mai departe
fără drepturi politice egale cu ale maghiarilor, minoritari în Transilvania și au convocat o
adunare proprie în care să discute problemele care îi preocupau
 REVOLUTIA

• . Adunarea românilor transilvăneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, fiind cunoscută
istoriografic, ca Adunarea de la Blaj.
• Se formează în Munții Apuseni o armată de voluntari români condusă de avocatul Avram
Iancu. Aceștia reușesc două victorii importante împotriva armatelor revoluționare maghiare,
la Abrud și Mărișel. Pe lângă români, se ridicaseră la luptă în Croația și croații, fiindcă nici
ei nu doreau să facă parte din statul național ungar.
 BIBLIOGRAFIE

• Wikipedia;
• Historia;