SCHIZOFRENIA

ȘI ALTE
TULBURĂRI
PSIHOTICE
  prevalenta de aproximativ 1 %
 debutul afectiunii se situeaza de
obicei la sfârsitul adolescentei -
EPIDEMIOLOGIE începutul tineretii -19-25 ani;
 la sexul feminin debuteaza la câtiva
ani distanta - 25-35 ani
  Factori genetici
- genetica schizofreniei nu se supune
legilor mendeliene clasice de
transmitere a bolilor, ci este vorba de o
transmitere poligenica (implicarea mai
multor gene cu penetranta redusa).
ETIOPATOGENIE  Factori non-genetici
- complicatii intrauterine, perinatale si
postnatale de ordin infectios,
traumatic, toxic, metabolic, hipoxic,
etc. care interfera cu dezvoltarea S NC
 Teorii biochimice
- Ipoteza dopaminergica
- Ipoteza serotonergica
- Ipoteza glutamatergica
- Ipoteza glutamat-dopamina
 Teoria de neurodezvoltare
 Teorii psihologice
- Teoria psihanalitica
- Teoria interpersonala
  Simptome pozitive (exces sau
distorsiuni ale proceselor psihice
normale)
-Idei delirante - primare/secundare - de
persecu¸tie, de grandoare, somatice, etc.
-Fenomenul de automatism mental -
sentimentul de transmitere a gândurilor
(televiziune, telepatie, unde radio,
etc.), insertia sau furtul de

TABLOUL CLINIC gânduri

-Halucinatii - cel mai frecvent auditive
(comentative, imperative), vizuale,
olfactive, gustative, kinestezice
-Tulburari de vorbire - tangentialitate,
relaxarea asociatiilor
-Tulburari de comportament -
comportament fara scop, cu dificultati în
realizarea activitatilor cotidiene, bizarerii
de comportament
  Simptome negative (deficite
ale proceselor psihice normale)
- Afect plat - restrângerea gamei
¸si intensitatii expresiei emotionale
- Alogie - saracirea limbajului
-Anhedonie - incapacitatea de a simti
TABLOUL CLINIC placere
-Apato-abulie - incapacitatea de a
initia si a persevera în activitati
orientate spre scop
-Retragere sociala - evitarea
interactiunilor sociale
  Simptome cognitive
- Dificultati în mentinerea atentiei
-Tulburari de memorie (memorie de
lucru - acea fractiune a memoriei care
ajuta la procesarea activa a
informatiilor)
TABLOUL CLINIC -Dificultati în planificarea si
structurarea activitatilor (controlul
executiv al proceselor mentale -
permite identificarea pasilor necesari
pentru a realiza o anumita sarcina si, în
acelasi timp împiedica distragerea
atentiei fata de anumiti stimuli)
  Simptome caracteristice: dou˘a (sau mai multe) din
urmatoarele simptome, fiecare prezent o portiune
semnificativa de timp în cursul unei perioade de o lun˘a (sau
mai putin, daca sunt tratate cu succes) :
 1) idei delirante
 2) halucinatii
 3) limbaj dezorganizat (de ex, deraieri frecvente
sau incoerenta)
 4) comportament catatonic sau flagrant
dezorganizat
 5) simptome negative, adic˘a aplatizare afectiva, alogie
sau avolitie
CRITERII DE  Nota: este necesar numai un singur simptom de la criteriul A,
daca ideile delirante sau bizare ori halucinatiile constau dintr-
o voce care tine un comentariu cursiv despre
comportamentul sau gândurile persoanei, ori doua sau mai
multe voci care comenteaza între ele.
DIAGNOSTI  Disfunctie sociala/profesionala

C  Durata: semne continue ale tulburarii persistând timp de

cel putin 6 luni.
 Excluderea tulburarii schizoafective si a tulburarii afective
cu simptome psihotice: tulburarea schizoafectiva si
tulburarea afectiva cu elemente psihotice
 Excluderea unei substante/conditii medicale generale si nu
se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substan¸te
 Relatia cu o tulburare pervaziva
  Schizofrenie paranoida
-debut usor mai tardiv fata de
alte forme
-premorbid nu se înregistreaza, de
obicei, tulburari în functionarea sociala
si profesionala

FORME CLINICE -din punct de vedere clinic sunt

proeminente ideile delirante (de
referinta, persecutie, grandoare) si
halucinatiile (între care se poate stabili
o legatura logica)
-functionarea social-profesionala nu
este grav perturbata
  Schizofrenie dezorganizata
- debut precoce
-clinic se evidentiaza vorbire
dezorganizata (incoerenta,
tangentialitate),
- comportament dezorganizat
FORME CLINICE (comportament fara scop,
dezinhibat, regresiv, aparenta
insolita), afect inadecvat, accese de
râs (nemotivat), grimase; fara
simptome catatonice notabile
- functionarea socio-profesionala
este marcata de dificultati importante
  Schizofrenie catatonica
-cea mai putin frecventa forma de
schizofrenie
-caracteristica cea mai importanta este
comportamentul motor dezorganizat sub
doua forme: 1) fie comportament motor
excesiv - agitatie psihomotorie -
FORME CLINICE comportament lipsit de scop, fara relatie
cu mediul exterior sau 2) fie inhibitie
psihomorie, cu stupor sau alte
perturbari ale comportamentului ce
includ (negativism, mutism, catalepsie,
posturi, echolalie, echopraxie) - cel
putin 3 simptome
  Schizofrenie nediferentiata
-nu exista un pattern specific unei
anumit subtip de schizofrenie
(paranoid, dezorganizat, catatonic)
 Schizofrenie reziduala
-prezenta simptomelor negative

FORME CLINICE concomitent cu celelalte tipuri de

simptome (idei delirante, halucinatii,
vorbire, comportament
dezorganizate) într-o forma atenuata
-prezenta cel putin a unui episod de
boala cu simptome psihotice floride
(faza activa a schizofreniei)
 DG

DIFERENTIAL
Tulburarea psihotică datorită unei condiţii medicale generale sau unei
substanţe - anamneza, examenul somatic şi testele de laborator indică faptul că
ideile delirante sau halucinaţiile se datorează unei condiţii medicale generale
sau consumului unei substanţe
 Tulburarea afectivă cu elemente psihotice - simptomele psihotice survin
exclusiv în cursul perioadelor de perturbare afectivă şi sunt precedate de
tulburările afective
 Tulburarea schizoafectivă - există un episod afectiv care este concomitent cu
simptomele fazei active a schizofreniei, simptomele afective sunt prezente o
porţiune considerabilă din durata totală a perturbării, iar ideile şi halucinaţiile sunt
prezente cel puţin 2 săptămâni, în absenţa unor simptome afective notabile
 Tulburarea psihotică scurtă, schizofreniformă - durata totală a simptomelor
este de cel puţin o lună, respectiv cel mult 6 luni
 Tulburarea delirantă - sunt prezente idei delirante nonbizare şi lipsesc
simptomele caracteristice schizofreniei
 Tulburările de personalitate (paranoidă, schizoidă, schizotipală,
borderline, evitantă) - nu există faza activă a schizofreniei
 Demenţă, delirium - sunt evidente tulburările cognitive (mai ales de memorie)
sau perturbări ale stării de conştienţă
  faza prodromala: retragere sociala,
pierderea interesului pentru divese
activitati, neglijarea igienei, tulburari
de comportament (comportament
bizar, episoade explozive)
 faza activa: idei delirante,
halucinatii, dezorganizare,
simptome negative
 faza remisionala: pot exista
simptomele fazei active într-o forma
CURS CLINIC atenuata,
 dar acestea permit un anumit grad
de functionalitate
 recaderea: revenirea fazei active ce
este precedata de tensiune,
iritabilitate, insomnii, dificultati de
concentrare, scaderea poftei de
mâncare, simptome depresive
 faza reziduala: simptome negative la care
se pot adauga simptome pozitive, dar
într- o form˘a atenuata
  A. Faza acuta
 Obiective:
-Prevenirea autoranirii sau a lezarii
celorlalti
- Ameliorarea simptomatologiei
psihotice
-Restabilirea functionalitatii la un nivel
satisfacator
TRATAMENT -Stabilirea unei bune relatii medic-
pacient
-Formularea unui plan terapeutic pe
termen scurt/mediu/lung
Antipsihotic atipic (prima alegere) /
antipsihotic tipic (a doua alegere) +/-
benzodiazepine. Benzodiazepine:
(Diazepam 5-10 mg i.m, Lorazepam 1-2 mg
i.m în caz de agitatie psihomotorie,
agresivitate)
  Aripiprazol 15-30 mg/zi
 Olanzapina 10-20 mg/zi seara
 Quetiapina 400-800 mg/zi; 2 prize
 Risperidona 2-6 mg/zi; 1 sau 2 prize
TRATAMENT  Ziprazidona 80-160 mg/zi; 2 prize
 Amisulprid 400-800 mg/zi; 1 sau 2
prize

 Clozapina 300-900 mg/zi; 2 prize

  Antipsihotic din prima generatie
 Clorpromazin (Plegomazin) 75-
150 mg/zi
TRATAMENT  Levomepromazin 25-150 mg/zi
 Haloperidol 5-15 mg/zi
  B. Faza de stabilizare (6-18 luni)
Obiective:
- Reducerea simptomelor
- Consolidarea remisiunii
- Prevenirea relapse
TRATAMENT -Antipsihotice în doze egale cu cele
din faza acuta; nu se încearc˘a
reducerea dozelor pentru ca riscul de
recidiva a unui episod acut este foarte
mare în aceasta perioada
  C. Faza de mentinere
Obiective:
- Mentinerea remisiei simptomelor
- Îmbunatatirea functionalitatii zilnice
- Tratarea reac¸tiilor adverse

TRATAMENT -Se utilizeaza aceleasi antipsihotice ca

în faza acuta, în doze minim eficiente;
în aceasta faza sunt avute în vedere si
antipsihoticele de tip depozit
recomandate în cazul pacientilor care
manifesta o complianta scazuta la
tratament
  Antipsihotic din a doua generatie
 Risperidonum Consta
(Rispolept Consta) 37.5 mg, 50
mg
 37.5 sau 50 mg la 2 s˘apt˘amâni

TRATAMENT  Olanzapinum (Zypadhera)

 Antipsihotic din prima
generatie
 Haldol decanoat 50 mg o data sau
de doua ori pe luna
 Zuclopentixol decanoat (Clopixol
depot) 200 mg o data la 2
saptamani
  D. Terapie electroconvulsivanta (TEC):
agitatie psihomotorie, schizofrenia
catatonica, sindrom neuroleptic
malign, schizofrenie rezistenta.
 E. Psihoterapie - de ex, terapie
cognitiv- comportamentala care
TRATAMENT actioneaza în directia unui control al
simptomelor psihotice prin explorarea
unor interpretari alternative ale
acestora care sunt mult mai adaptative
si conduc la un grad mai scazut al
distresului provocat de acestea.
  Interventii psihosociale
- psihoterapie suportiva
- masuri de psihoeducatie familiala
-antrenarea abilitatilor sociale în
TRATAMENT vederea îmbunatatirea interactiunii
sociale, dar si remedierea deficitelor în
plan functional (autoîngrijire, activitati
casnice, sociale, cumparaturi,
rezolvarea de probleme)
  A. Prezenta unuia (sau a mai multe)
din urmatoarele:
1) Idei delirante
2) Halucinatii
3)Limbaj dezorganizat (deraiere frecventa
sau incoerenta)
4)Comportament catatonic sau flagrant
dezorganizat.
TULBURARE  B. Durata unui episod al perturbarii este
de cel putin 1 zi, dar de mai putin de
A PSIHOTICA 1 luna, cu eventuala revenire completa
SCURTA la nivelul premorbid de functionare.
 C. Perturbarea nu este explicata mai bine
de o tulburare afectiva cu elemente
psihotice, de tulburarea schizoafectiva
sau de schizofrenie si nu se datoreaza
efectelor fiziologice directe ale unei
substante ori ale unei conditii
medicale
generale.
  Sunt satisfacute criteriile A, D si E
ale schizofreniei.
TULBURAREA  B. Un episod al tulburarii (incluzând
SCHIZOFRENIFO fazele prodromala, activa si
reziduala) dureaza cel putin o luna,
R MA dar mai putin de sase luni.
  A. O perioada neîntrerupta de maladie în
cursul careia, la un moment dat exista, fie
un episod depresiv major, un episod
maniacal, ori un episod mixt, concomitent
cu simptome care satisfac criteriul A pentru
schizofrenie. (Episodul depresiv major
trebuie sa includa criteriul A1: dispozitie
depresiva).
 B. În cursul aceleia si perioade de maladie,
au existat idei delirante sau halucina
TULBURAEA tii timp de cel putin 2 sapamâni în
SCHIZOAFECTIV absenta unor simptome afective notabile.
 C. Simptomele care satisfac criteriile
A pentru un episod afectiv sunt prezente o
portiune considerabila din durata totala
a perioadelor activa si reziduala a
maladiei.
 D. Perturbarea nu se datoreaza
efectelor fiziologice directe ale unei
substante
sau unei conditii medicale generale.
  A. Idei delirante nonbizare (adica,
implicând situatii care survin în viata reala,
cum ar fi faptul de a fi urmarit/a, otravit/a,
infectat/a, iubit/a de la distanta, înselat/a
de sot/ie sau de amant/a) cu o durata de
cel putin 1 luna.
 B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a
fost satisfacut niciodata (halucinatiile
tactile si olfactive pot fi prezente în
tulburarea deliranta, daca sunt în raport
TULBURARE cu tema deliranta).
 C. În afara impactului ideii delirante ori a
A ramificatiilor sale functionarea nu este
deteriorata semnificativ, iar
DELIRANTA comportamentul nu este în mod evident
bizar.
 D. Daca episoadele afective au survenit
concomitent cu ideile delirante, durata
lor totala a fost scurta în raport cu durata
perioadelor delirante.
 E. Perturbarea nu se datoreaza efectelor
fiziologice directe ale unei substante, ori
ale unei conditii medicale generale.