Autoevaluarea procesului de

dezvoltare a Liceului
Teoretic „Mihai Viteazul”
pentru anii 2010-2015
din perspectiva
asigurării ,,Managementului
schimbarii in unitatea scolara,,
Institutia Publica
Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul,,
Chisinau pentru anii 2016-
2020.

1
 Şcoala prietenaosă copilului –
Institutia Publica LICEUL TEORETIC
MIHAI VITEAZUL

2
• Ţinînd cont de cercetările contemporane în
domeniul dezvoltării instituţiei educaţionale, dar
şi de condiţiile existente la ora actuală în
sistemul educaţional din Republica Moldova,
experienţa institutiilor-inovative de invatamint
din mun. Chisinau, echipei manageriale si
cadrelor didactice din Liceul Teoretic ,,Mihai
Viteazul,, , consider ca există posibilităţi reale
de a crea, premize serioase pentru o
dezvoltare continuă durabilă a
instituţiei de invatamint preuniversitar
,prin aplicarea unui model structurat şi coerent
care ar facilita realizarea schimbării
corespunzator cerintelor Codului Educatiei RM în
sensul obţinerii rezultatelor aşteptate.
3
4
 Prima etapă de creionare a procesului de
dezvoltare continuă din Programul de
dezvoltare a Liceului ,corespunzator Strategiei
de dezvoltare a invatamantului in RM
,,Educatia 2020 ,noii viziuni asupra Educatiei
stipulate in Codul Educatiei ,au constituit-o
următoarele activităţi:
Crearea viziunii Autoevaluarea Analiza condiţiilor
şi formularea performanţei interne şi externe
misiunii Liceului Teoretic
instituţiei „Mihai
noastre Viteazul”

5
 I. Personalul didactic şi managerial au ţinut cont permanent de orientarea
generală a activităţii instituţiei, dincolo de problemele de zi cu zi ale liceului,
ce a fost foarte important în perioada iniţierii inovaţiei. Din anul 2012 s-a
stabilit deja că una din cele mai importante devine conceptia si metodologia
de schimbare /dezvoltare sub semnul calitatii si formarii de competente/
Crearea viziunii instituţiei educaţionale nu a fost altceva
decît oferirea răspunsului la o întrebare care îi frămîntă pe toţi
elevii, părinţii, cadrele didactice, autorităţile publice locale; şi anume:
În calitatea noastră de Institutie Publica Liceul Teoretic Mihai Viteazul ,
unde vrem să ajungem (cum vrem să fim?) într-o perspectivă de 5 –
10 ani?
Viziunea creată nu a fost una generală sau obştească , ea a fost centrată pe
categorii concrete, şi anume:
Performanţele elevilor;
Personalul – corpul didactic şi managerial;
Resursele financiare şi materiale ale instituţiei;
Echipamentul de care dispune Liceul;
Sediul;
Relaţiile cu comunitatea;
Relaţiile cu autorităţile educaţionale şi alte organizaţii (la nivel local, de sector,
municipiu, naţional şi internaţional);
Altele...(corespunzător specificului instituţiei in dezvoltare). 6
 Este important să menţionez faptul ca aceste componente ale
viziunii instituţiei noastre au fost selectate cu grijă de către cei
implicaţi în formularea acestei viziuni.
Contextul local în care funcţionează Liceul, precum şi istoria
institutiei, realizările anterioare şi multe altele... au contribuit la
identificarea unor componente ale viziunii care în mod firesc, ar
putea să nu fie prezente în cadrul altor instituţii:
Cum ar fi:
-Determinarea si analiza directiei de promovare a schimbarii in
institutie,conform tipologiei fundamentale a schimbarii:declansarea
schimbarii,implimentarea schimbarii ,postschimbarea;
-Crearea de condiţii elementare pentru instruire si autoinstruire;
-Elaborarea de grile manageriale privind monitorizarea proceselor de
schimbare:
-Modernizarea Cabinetului Metodic, şi a altor incaperi necesare
bunei desfasurari a procesului de predare-invatare-evaluare in
institutie;
-Deschiderea Centrului de resurse
-Identificarea metodologiei PDS ca modalitate de dezvoltare
organizationala;
-Instituirea unor standarte unice de conduita a cadrelor didactice;
-Crearea accentelor ţintă în agenda pedagogului:
-Reducerea practicilor inadecvate ce pot aparea in mediul educational;
-Credibilitatea şi dragostea faţă de copii;
-Dezvoltarea si cresterea profesionala;actiuni necesare de inbunatatire 7
a performantei profesionale;structura portofoliului profesional.
În domeniul managementului educaţional activitatea de bază a colectivului profesoral
este orientată spre perfecţionarea sistemului de monitorizare pedagogică; crearea
sistemului de observare a dezvoltării şi a creşterii competenţelor elevilor;
perfecţionarea sistemului de recalificare şi formare continuă a cadrelor didactice şi
manageriale; elaborarea tehnologiilor de predare –învăţare-evaluare, pornind de la
multiplele inteligenţe ale elevilor; aplicarea unui monitoring al nivelului de
competenţe ale contingentului de elevi admişi în liceu; perfecţionarea sistemului de
completare şi de respectare a cerintelor privind documentaţia şcolara; , crearea unei
politici comune a organelor de conducere şi autoconducere din liceu; perfecţionarea
sistemului de control al studiilor suplimentare,crearea bazei didactico-materiale
moderne la fiecare disciplina scolara, conlucrarea cu Asociaţia obştească a parintilor
in sprijinul învăţămîntului liceal.
În domeniul formării şi dezvoltării personalităţii elevilor se pune accent accent pe
formarea şi dezvoltarea culturii generale la elevi şi lărgirii concepţiei despre lume;
dezvoltarea sistemului de activităţi curriculare şi extracurriculare; dezvoltarea
condiţiilor de formare a conştinţei cetăţeneşti şi formării culturii civice, prioritare
fiind valorile universale şi naţionale; elaborarea sistemului de implementare a noilor
conţinuturi educaţionale prin intermediul claselor cu profil : muzical-coral, teatru,
coregrafic, tehnologii, sport pentru autodezvoltarea personala durabila a fiecarui elev;
organizarea ştiinţifică a muncii elevilor,excursiilor in Moldova si peste hotarele ei,
incheierea acordurilor de parteneriat cu institutii de invatamint preuniversitar din
Republica Moldova,alte tari; schimb de experienta in problemele contribuirii la
dezvoltarea personalitatii ,la independenta intelectuala ,la integrarea absolventilor in

viata profesionala si participarea lor activa la dezvoltarea societatii .

8
Astfel viziunea are prevăzute din
start cîteva funcţii importante:
 Pe termen scurt
şi
pe termen lung,
şi în ultima instanţă acest efort comun a
sporit performanţele elevilor,promovarea
valorilor general-umane si a aspiratiilor
de integrare europeana.

9
Un ghid care n-a constrîns flexibilitatea ,n-a limitat
oportunităţile instituţiei, a fost Misiunea Liceului. Un ghid
concentrat în Planul managerial unic, care asigură toţi aceşti
ani, Cine
răspuns la cîteva întrebări:
îşi propune să realizeze ceva?
Care sunt competentele acestor persoane? Responsabilitatile?
Cum ne propunem să realizăm?
Ce ne propunem să realizăm?
Pentru cine vom realiza aceste scopuri?
Si cum sa reusim ca fiecare zi traita in liceu sa fie mai buna decit precedenta?
Comunicarea prin diverse mijloace a misiunii formulate a
asigurat stabilirea raporturilor şi relaţiilor de colaborare eficientă şi în identificarea situaţiei
în care se afla instituţia; un efort de autoevaluare a propriei performanţe şi o analiză a
rezultatelor obţinute anterior, identificată fiind distanţa care separă ceea ce este de dorit de
ceea ce este în realitate.
S-au găsit răspunsuri la întrebări, care au contribuit la identificarea informaţiilor valoroase în
baza cărora au fost formulate priorităţile de dezvoltare şi planurile de acţiune din ele:
Care sînt domeniile cele mai importante (perspective critice) ce trebuie să fie evaluat ?
(subiectele evaluării)?
Cine va participa la procesul de autoevaluare?
Care este responsabilitatea celor implicaţi în procesul de autoevaluare?
Cum vor fi utilizate datele obţinute în urma autoevaluării?
Desigur, încă o întrebare firească:
Ce anume trebuie să fie evaluat?
Noi, în mod independent, pas cu pas am indentificat acele domenii de activitate, care erau
frînă cerinţelor, formulate de grupul de lucru din Liceu , autorităţile educaţionale; am
contribuit la identificarea domeniilor prioritare pentru efortul propus. Continutul noii
strategii educationale formuleaza ideile, formele si metodele de atingere a unui asemenea nivel
de pregatire a fiecarui individ ,care i-ar permite tarii sa-si consolideze limba,cultura ,teritoriul
si societatea comunitara , precum si realizarile generatiilor predecesoare ,pentru a dezvolta 10
potentialul natiunii si a societatii, crearea unui sistem de invatamant de calitate ,o abordare
sistemica si coerenta a politicii educationale din RM.
Cultura organizaţională; diferenţierea şi individualizarea învăţării ;Problemele asupra cărora
lucreza corpul didactic al liceului: „Formarea personalităţii elevului prin stimularea
activităţii independente,, ,Asigurarea parteneriatului cu parintii in procesul
de evaluare a succeselor copiilor in dinamica,,- stabilirea unui climat relational
sigur,bazat pe incredere ,solidaritate si respect,pe principiile flexsibilitatii si tolerantei ne-au
orientat ,in continuare , spre:
Implementarea programelor individuale de învăţămînt; modernizarea claselor cu profil estetic,
tehnologic,sportiv;
Actualizarea Academiei Obşteşti a Părinţilor .Crearea bazei de date privind posibilitatile
profesionale ale parintilor prin integrarea competentelor lor in modernizarea educatiei la
nivelul liceului;
.Asigurarea bazei didactico-materiale adecvate la fiecare disciplina scolara, completarea
permanenta a fondului de carte;
Modernizarea procesului educaţional; formarea continuă a pedagogilor liceului ,implicatii
psihopedagogice ale comunicarii didactice , acigurarea continuitatii Proiectului metodic intern
,,Sa stii a invata,,participarea activa in diverse Proiecte nationale si internationale;
Asigurarea unui învăţămînt de calitate;
Constituirea Centrului ştiinţifico-metodic.Promovarea perspectivelor de abordare a raportului
predare-invatare-evaluare in didactica institutiei, didactica moderna,didactica postmoderna.
Instituţionalizarea unui model managerial inovativ.Lectia -ca forma de baza a organizarii
procesului de formare a competentelor la elevi :Corelatia :obiective-continuturi-strategie
didactica.Asigurarea sistemului metodelor inovative de invatamint in liceu ;
Elevul-presonalitate creatoare, activa,independenta,matura si capabila de a face fata cerintelor ,
reiesind din specificul globalizarii Educatiei . Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”-institutie-model.
11
• Participind la Programul de modernizare a sistemului educational in
• Republica MOLDOVA ne-am propus:
• Constientizarea nevoiii de schimbare a mentalitatii pedagogului,care ar
facilita realizarea schimbarii in sensul obtinerii calitatii rezultatelor
educatiei conform indicilor Codului Educatiei din RM.
• Implimentarea schimbarii in Educatie in contextul prevederilor
Strategiei ,,Educatia 2020,, , a Codului Educatiei RM , Codului de etica al
cadrului didactic :
• De la o filosofie modernista spre o filosofie postmodernista;
• De la pedagogia de pure cunostinte spre pedagogia competentelor;
• De la o dezvoltare liniara -,,scop-rezultat,, spre o dezvoltare durabila ,o
armonie complexa in baza gindirii multidemensionale (>3D);
• De la analiza spre sinteza;
• De la evaluare pe medie a elevilor spre evaluarea traseului individual al
personalitatii elevului;
• De la strategia centralizata a evaluarii rezultatelor scolare –la autonomie in
alegerea formelor si strategiilor de evaluare continua a rezultatelor scolare.
• Asa o redemarare metaforic fiind ilustrata la sedinta Consiliului Profesoral
ca trecerea liceului de la ,,lampi ci gaz,, spre electrificare Modernizarea
,,lampilor de gaz,, nu poate duce la electrificarea liceului si asta confirma
necesitatea redemararii institutiei.

12
,,Managementul educational cu cerinte
clare pentru toti angajatii.Conducerea
procesului de schimbare si a inovatiilor
in sistemul educational,, .
Manifestind interes pentru toate
aceste activitati si actionind efectiv
pentru punerea lor in practica si pentru a
confirma parteneriatul activ cu DGETS
mun .Chisinau la realizarea
invatamintului centrat pe elev,corpul
didactic al Liceului se afla in permanenta
cautare a strategii lor educationale de 13
 Să ştii a învăţa!
Problema „să ştii a învăţa” actualizată prin Concepţia
modernizării învăţămîntului (2006), Standardele
Europene EQF (2005), Programul de dezvoltare a
învăţămîntului în municipiul Chişinău ,Planul de
activitate al DGETS, a fost abordată în liceul „Mihai
Viteazul” şi realizată in continuare prin proiectul
metodic „Treizeci şi una de tehnici noi de
învăţare”,care a avut început in anul 2006, si reflectă
unul din cele opt obiective indicate în Programul de
dezvoltare a învăţămîntului în municipiul Chişinău ,
Planul de activitate al DGETS – managementul
cunoştinţelor.
Misiunea proiectului metodic – de a forma la elevi
competenţa de a învăţa.
Actorii principali:48 de profesori şi elevii claselor I-IV;
V-XII.
Planul de acţiuni este prezentat în schema de jos.
14
 Realizarea lecţiilor cu obiectivul
major „Să ştii a învăţa” –cl.5(4
tehnici/metode), cl.6 (4), cl.7 (4),
cl.8 (5), cl.9 (4), cl.10 (4), cl.11
(4), cl.12 (2).

Iniţierea Anchetarea
proiectului profesorilor. Darea de
Argumentarea Anchetarea seamă despre
proiectului elevilor finisarea
proiectului
Redactarea
recomandărilor
metodice
   
IX X XI XII I I III IV VI
I V
Elaborarea Managementul - Anchetarea
proiectului cunoştinţelor profesorilor
Elaborarea - Anchetarea elevilor
matricei lecţiei; - Analiza
comparativă a
succesului şcolar
15
Nu simplu a fost de a efectua o sondare a condiţiilor existente atît
în interiorul instituţiei, cît şi în mediul extern.
 •Am folosit instrumentul SWOT, care ne-a permis să îmbinăm în mod
reuşit rezultatele autoevaluării cu analiza acelor condiţii pe care le oferă
mediul extern, fapt care a facilitat simţitor luarea de decizii la etapa de
planificare:

• Punctele forte(Strengths)
• Definiţia Orice succes al instituţiei educaţionale care favorizează realizarea exigenţilor
funcţionale şi care contribuie la evitarea sau la minimalizarea dificultăţilor în activitatea
instituţiei respective.Întrebări – cheie:- Ce ne reuşeşte cel mai bine?- Prin ce ne deosebim
de alte instituţii?- Care sînt resursele noastre de succese continuie în domeniul respectiv?
• Exemple tipice- Motivaţia, competenţele şi abilităţile avansate ale personalului instituţiei;-
Performanţele cadrelor didactice în anumite domenii;- Sprijinul din partea membrilor
ACADEMIEI obstesti a parintilor

• Punctele slabe (Weaknesses)

• Insuficienţe interne ce creează anumite dificultăţi în realizarea obiectivelor
instituţiei.Întrebări – cheie:- Ce realizăm noi mai puţin reuşit?- Ce segmente ale activităţii
instituţiei îi deranjează cel mai mult pe elevi, parinti, cadre didactice?
• - Exemple tipice-
• Lipsa performanţelor în anumite domenii;
• - Lipsa motivaţiei personalului didactic sau managerial;
• - Nivelul limitat de competenţă proprie a unor angajaţi;
• - Insuficienţa de resurse. 16
Oportunităţi (posibilităţi)
(Opportunities)Orice condiţii externe sau interne care pot favoriza
îmbunătăţirea performanţelor instituţiei.Întrebare – cheie: - Ce schimbări din
exterior au intervenit şi pot favoriza atingerea unor noi performanţe de către
toţi membrii instituţiei?
Exemple tipice- Schimbări în legislaţia educaţională;- Implementarea unui
model nou de administrare; -Asigurarea unei culturi organizationale a
institutiei;- Aplicarea noilor metodologii de activitate;conceptualizarea
fenomenului schimbarii si a modelului de schimbare /perfectionare a institutiei
in perspectiva noilor prevederi ale Codului Educatiei PM.- Invitarea
consultanţilor în domeniu.

Pericole, ameninţări(Threats)
Circumstanţe din exterior care pot influenţa negativ activitatea instituţiei,
precum şi practici necompetitive sau depăşite din interiorul organizaţiei care,
fiind menţinute, vor duce inevitabil la scăderea performanţelor şi prestigiul
instituţiei.Întrebări – cheie:- Ce schimbări de ordin administrativ, s.a.. pot
influenţa activitatea performantă a instituţiei noastre?- Ce ne împiedică să
manifestăm o performanţă mai ridicată?
Exemple
- Schimbări nefavorabile în domeniul administrativ;
- Menţinerea în continuare a persoanelor necompetente în funcţii importante; 17

- Menţinerea unor relaţii tensionate în interiorul colectivului.

• Ca urmare a constatărilor făcute la această etapă, au fost operate
modificări şi în concluziiile formulate în urma autoevaluării.
• Întrebările la care se căuta răspunsuri şi la această etapă de trecere
la Programul urmator de dezvoltare a Liceului sînt următoarele:
• Ce poate ameninţa realizarea misiunii şi viziunii instituţiei noastre?
• Ce poate favoriza / contribui în sens pozitiv la realizarea acestora?
• Pentru ca această cercetare să fie una realistă şi să ducă la decizii
calitative persoanele implicate în planificare (nu 48, dar 120 de
angajati), vor avea grijă să deţină suficientă informaţie relevantă
despre situaţia reală de la cele 4 niveluri.
• Aici contribuţia fiecărui cadru didactic este una crucială, iar
disponibilitatea de a se asculta si auzi reciproc, de a lua în
consideraţie aceste contribuţii –este foarte importanta.
• In baza performanţei de pînă acum, dar şi în baza identificării a ceea
ce doreşte să fie Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” a urmat elaborarea
Planului Strategic de dezvoltare, care contureaza Programul de
dezvoltare a Liceului[in continuare-Program] pentru urmatorii 5 ani

1. Formularea priorităţilor de dezvoltare

2. Elaborarea strategiilor de dezvoltare
3.Elaborarea indicatorilor de performanţă.

18
Această planificare este un factor esenţial şi ne oferă posibilităţi largi de dezvoltare,
reiesind din Problema propusa de corpul didactic:
,,Institutia moderna si pedagogul: potential,tehnologii si
parteneriat cu alti factori sociali,,.
Consideram ca, noi, toţi membrii colectivului Liceului , „simţim” direcţia în care
ne desfăşuram activitatea; depunind efort personal in elaborarea anuala a unui
plan operational bine structurat, precum şi necesitatea respectării ulterioare a
celor prevăzute în acest document de toti angajatii.
În I rînd – Programul a devenit puternic fiind legat de misiunea şi viziunea
Liceului;
În al II rînd: contează mult calea elaborării, angajarea întregului colectiv în acest
proces, împărtăşirea diferenţelor de opinii, identificarea şi stabilirea de comun
acord a paşilor acţiunii constituite untr-un imperativ al termenului stabilit.
În al III rînd: procesul de planificare este participativ, fiecare cunoaşte „ce”, „de
ce” şi „cum” se realizează acesta.
Mai mult ca atît, este important să se ia în consideraţie şi alţi factori din afara
Liceului, aceştia fiind informaţi asupra acţiunilor planificate.
În al IV rînd, experienţa ne demonstrează că nici un plan nu este în stare să
anticipeze toate eventualităţile.
19
Pentru a se menţine pe aceeiaşi undă cu prezentul
program ,efortul comun, prevedem si actualizare
permanenta a Programului de dezvoltare , sa nu devina
depăşit şi irelevant peste un an-doi.
În acest sens, planificarea este considerată un
proces continuu şi nu un eveniment nerepetitiv.
Proiectarea continuie a tuturor structurilor institutiei ,
contribuie la menţinerea procesului de dezvoltare intru-
n ritm energic.
De aceea implicaţi sunt toţi membrii colectivului,
cunoscînd foarte bine intenţiile şi acţiunile. (Ciclograma
saptamanala –monitorizata zilnic de administratorul de
serviciu,Consiliul Liceal al elevilor)
Planificarea, fiind un proces continuu, plaseaza
ideile iniţiale pe pozitii de reformulare,dupa necesitate,
conform noilor circumstanţe. Replanificarea
transparenta ne permite să obţinem noi performanţe. 20
 Cum formulăm priorităţile?
Care vor fi direcţiile majore de activitate a Liceului pentru
următorii 5 – 10 ani?

Formularea priorităţilor Elaborarea strategiilor Elaborarea

de dezvoltare de dezvoltare indicatorilor de
performanţă

Informaţii privind
- gradul de realizare a
Formularea obiectivelor de Formularea Nivelul de Devotament şi obiectivelor
dezvoltare pe termen obiectivelor de competenţă dăruire propuse;
lung dezvoltare pe a cauzei - gradul de
termen scurt personalului corespundere a
implicat activităţilor
realizate,
priorităţilor
formulate.
Fiecra obiectiv: - resursele materiale şi umane a
- specific, relevant; Liceului;
- măsurabil;
- limitat; relaţii de colaborare cu parintii
- realizabil; si cu alte organizaţii
21
- atractiv;
 Prin pizma celor expuse mai sus, se propune ca Programul
urmator de dezvoltare a Liceului să prezinte o formă bine
închegată şi coerentă în raport cu misiunea şi viziunea instituţiei
noastre.

Structura Programului de dezvoltare a Liceului Teoretic

„Mihai Viteazul

Partea strategică Partea operaţională

22
Structura Programului de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul

Partea strategică Partea operaţională

• viziunea instituţiei; - obiectivele pe termen scurt

• - misiunea instituţiei; (pentru a.2016-2020);
• -analiza performanţei /situaţii actuale/; - indicatori la nivel de
• - priorităţile de dezvoltare pe termen obiective pe termen scurt
• lung (strategic); (operaţionale);
• - analiza condiţiilor de ordin intern - activităţile pentru anul
• şi extern; viitor de studii repartiza-,
• - obiectivele pe termen lung, rea lor în timp cu termene
• strategice (5 ani); limite, fixate;
• - indicatori la nivel de obiective strategice; - resursele necesare pentru
• - strategiile de realizare a obiectivelor realizarea tuturor
• pe termen lung. activităţilor;
• - persoanele responsabile
•
• pentru realizarea fiecărei
• activităţi;
• + - sursele de informare şi
•
• -
verificare din care va fi
posibil să se determine
!
• eficienţa realizării fiecărei
• activităţi planificate;?
În ce măsură obiectivele şi activităţile pe
termen scurt, fiindrealizate, vor
conduce la realizarea priorităţilor În ce măsură obiectivele şi activităţile pe
noastre. ? termen scurt, fiindrealizate, vor conduce la
realizarea priorităţilor noastre.Gradul de
23
relevanţă a deciziilor operaţionale în raport
cu priorităţile strategice.
Etapa de evaluare şi planificare(2012-2015),(2016-2020) a oferit un sens dorinţei
colectivului Liceului Teoretic ,,Mihai Viteazul,, şi efortului comun pentru
dezvoltarea continuă a Liceului nostru. Acest fapt nu este suficient însă pentru ca
schimbarea dorită să se realizeze. Este important ca tot ceea, ce constituie
conţinutul planului de dezvoltare să se transforme în realitate.
Activitatea de implimentare Monitorizarea şi colectarea Activităţi de ajustare şi
informaţiei corectare
Urmărirea şi analiza
coordonatorii permenentă procesului În cazul
devierilor de la
intenţiile iniţiale

- colectarea datelor referitoare la realizarea - revizuirea obiectivelor şi compenentelor

- dezvoltăm abilităţi de lucru cu colegii:
- grupurile de lucru
devin mecanizm real pentru coordonarea iniţiativelor
de dezvoltare a Liceului;
- sistemele de comunicare planificate atent şi
permenent monitorizate;
- dialog continuu despre practicile de predare-
învăţare, asigurarea proiectului metodic:
„Învaţă să înveţi”
proiectului ( analiza documentelor, observaţii
privind realizarea procesului, discuţii, analiza
probelor de evaluare, diverselor chestionare);
- interperetarea rezultatelor şi tragerea concluziilor
referitoare la diverse etape de realizare a
proiectului;
dificil de realizat ale proiectului;
- renunţarea la unele activităţi sau
modificarea modului de realizare;
- redistribuirea resurselor;
- atragerea resurselor suplimentare;
- identificarea unor surse de alternativă;
- oferirea stimulentelor suplimentare
pentru personalul implicat;

Unde suntem?
Conducer măsurarea) Cine?
e

Cum ajungem acolo? Unde ar trebuie să fim?

(corectarea) (evaluarea)
Menţinerea
informaţiei
despre
progres
24
- stabilirea de comun acord a - luarea deciziilor operaţionale cu - deciziile cu privire la
unei viziuni clare pentru privire la modificările ce activităţile de ajustare şi
Liceu; necesită a fi operate în cazul în corectare luate cu
- expertiza practică la nivel de care procesul de implimentare implicarea persoanelor
catedre,structuri interne; condiţionează apariţia unor sau grupurilor
- menţinerea echilibrului între rezultate neplanificate; interesate;
coeziunea lucrului în grup şi - identificarea ulterioară a - se ţine cont de deciziile
gîndirea critică, rolul priorităţilor strategice care strategice care au fost
liderului în menţinerea urmează a fi realizate. luate la atapa de
acestui echilibru; planificare (astfel încît
- implicarea tuturor membrilor respectivele activităţi să
colectivului, pe cît va fi se desfăşoare în cadrul
posibil în procesul de conturat de acele decizii
conducere, împărţind şi să nu fie contradicţie
responsabilităţile şi cu acestea, generînd
împuternicind personalul; Dezvoltarea rezultate neplanificate.
personalului
(oportunităţi Implicare
de învăţare (abordare
în comun) participativă)

- localizarea pe nevoile existente

în Liceu;
- respectarea dreptului fiecărui
profesor la dezvoltare profesională;
- stabilirea zilelor de training pentru
colectiv, evaluarea relevanţei şi
eficacităţii acestora;
- includerea în bugetul Liceului
a cheltuielilor pentru dezvoltarea
personalului;
- încurajarea implicării elevilor,
cadrelor didactice, părinţilor,
comunităţii...
- participarea asigurată de
anumite reglementări;
- crearea unui climat deschis;
- implicarea suportului extern planificat 25
cu grijă.
 Efort comun în crearea condiţiilor pentru
Programul de dezvoltare a Liceului Teoretic „Mihai
Viteazul”anii2015-2019
Asigurarea condiţiilor favorabile dezvoltării continue.

1. Condiţii la nivel de clasă;

2. Condiţii la nivel de management al instituţiei;
3. Condiţii la nivel de instituţie ca sistem;
4. Condiţii la nivel de comunitate;
5. Condiţii la nivel de reţea de instituţii educaţionale.

I.1. – clasa reprezintă un mediu favorabil învăţării în sensul

dezvoltării mai curînd a capacităţilor elevului, decît în sensul
numai a realizării planului de studiu.

- Elevul este implicat în luarea deciziilor privind propria sa

învăţătură, care presupune oferirea sugestiilor vizavi de ce se învaţă şi
cum este realizat procesul educaţional;
- elevul este responsabil alături de profesori şi părinte de
rezultatele învăţării;
- profesorul este mai curînd un facilitator al învăţării decît un
emiţător de conţinuturi pe care elevul ar trebui să le asimileze. 26
1.2. Implicarea personalului în luarea deciziilor de ordin
strategic şi operaţional, prin oferirea unei autonomii mai
largi în domeniile acoperite de competenţele existente;

• - Oferirea resurselor informaţionale corecte şi complecte

pentru asigurarea calităţii deciziilor luate în mod participativ;
• - Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea
învăţării continue a personalului prin participarea, în cadrul
programelor de dezvoltare a competenţelor profesionale, la
întruniri de schimb de experienţă în cadrul, dar şi în afara
Liceului;
• - Organizarea conducerii transformaţionale bazate pe
încurajarea participării, delegării de responsabilităţi şi
autoritate, monitorizarea activităţilor şi evaluarea rezultatelor
pentru valorificarea lor ulterioară;
• - Asigurarea coeziunii şi cooperării dintre membrii
personalului pentru realizarea obiectivelor propuse.

27
 I.3. – Existenţa viziunii împărtăşite la nivelul întregului Liceu;
- Acţionare în baza, priorităţilor identificate în mod
participativ care rezultă din viziunea de viitor;

• - Cultura organizaţională din cadrul Liceului este adecvată realizării obiectivelor propuse şi este
determinată de viziunea de viitor a Liceului;
• - Implicarea într-un dialog constant cu alte instituţii;cu organele ierarhic superioare

• I.4. – colaborarea constantă între Liceu şi comunitate, realizată atît cu

indivizii, cît şi cu diverse instituţii private, neguvernamentale şi de stat;

• - integrarea interesului constant al Liceului în realizarea necesităţilor comunităţii;

• - obţinerea prestigiului de participare a Comunităţii în viaţa Liceului atît prin
implicare în luarea deciziilor strategice, cît şi prin participarea la soluţionarea problemelor
ordinare;
• - Menţinerea şi perfecţionarea rolului de centru al comunităţii prin oferirea
oportunităţilor şi condiţiilor pentru ca orice membru al acesteia să înveţe;
• - Demonstrarea devotamentului personalului instituţiei faţă de principiul dezvoltării
continue şi asigurării calităţii educaţiei;

• I.5. – Manifestarea dorinţei de a împărtăşi propriile experienţe (prin

diferite forme) atît cele de succes cît şi cele mai puţin reuşite (oferind altor
instituţii posibilitatea să înveţe,sau sa ofere ajutor metodic);

• - Asimilarea practicilor şi experienţilor de succes oferite de alte instituţii din reţeaua

educaţională;
• - Conştientizarea, sistematizarea resurselor necesare pentru asigurarea dezvoltării
continue de succes a Liceului. 28
 II. Valori promovate
• Elevii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” sunt formaţi în spiritul valorilor
globale, al autonomiei personale, raportării creative şi flexibile la
grupuri şi organizaţii din cadrul societăţii. Asumarea calităţii constituie
o prioritate absolută.
• Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” tinde spre exponentul excelenţei
în educaţie pentru că:
• Are rezultate şcolare foarte bine la examene de absolvire, concursuri
naţionale şi internaţionale;
• Absolvenţii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” - sunt admişi la facultăţi
pe locurile de la buget in Republica Moldova, Romănia,Ucraina,
Franţa,Marea Britanie, Rusia,Canada s.a.,
• Majoritatea cadrelor didactice au înalte competenţe în specialitate ,sunt
autori de manuale,elaboreaza noi tehnici de invatare, corespunzatoare
strategiilor educationale de succes;organizeaza si stagii de practica
pentru studenti din institutiile superioare de invatamint din RM
(USM,Universitatea pedagogica de stat ,,Ion Creanga,,,Universitatea
pedagogica de stat Tiraspol,Colegiul pedagogic ,,Alexei Mateevici,,);care
are relevanta fundamentala pentru performanta;
• Elevii Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” sunt benefeciari ai proiectelor
europene, implicaţi în activităţi de voluntariat şi sunt membri ai
Consiliului Liceal, constituit la iniţiativa acestora, Clubului municipal
„Adolescentul” pe lîngă DGETS mun.Chişinău;
• Părinţii sunt constituiţi în Asociaţia Obsteasca a Părinţilor, cu
personalitate juridică si responsabilitati clare in asigurarea calitatii in
Educatie; ;
• Cursurile de instruire se desfăşoară în spaţii dotate corespunzător
nevoilor de formare şi securitate ale elevilor;
• Realizează un management pragmatic şi performant. 29
 Cultura organizaţională a Liceului Teoretic
„Mihai Viteazul” are la bază următoarele
obiective în demersul educaţiei:

• Promovarea educaţiei centrate pe elev;

• Asigurarea unor şanse egale de educaţie pentru toţi elevii;
• Asigurarea mediului educational ,care permite formarea la elevi a valorilor
si competentelor necesare pentru viata,performante individuale la maximum;
• Asigurarea descentralizării, a puterii decizionale şi a practicilor democratice
la nivelul instituţiiei de învăţămînt;
• Implicarea comunităţii în viaţa şcolară.
• Obligativitatea de cunoastere si aplicare a normelor de conduita(Codul de
etica al cadrului didactic)

30
 III. MISIUNE ŞI VIZIUNE
• Misiunea Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” poate fi esenţializată în cuvintele
„Mereu mai buni ,cel puţin egali cu noi înşine”, „Şcoala prietenoasă copilului”,
,,Cea mai buna zi din veata mea este astazi,, si are rol de avangardă în
modernizarea şi reformarea învăţămîntului preuniversitar. Este componentă activă
în integrarea europeană . Educaţia
este înţeleasă ca valoare pentru cel ce învaţă. Demersurile educaţionale sunt
centrate pe urmatoarele principii:
• A învăţa să ştii
• A învăţa să faci
• A învăţa regulile conveţuirii
• A învăţa să fii

• Eforturile şcolii se vor concentra permanent pe căutarea oportunităţilor de

îmbunătăţire a fiecărui produs sau serviciu, pentru furnizarea unor experienţe de
învăţare de înaltă calitate.
• Preocuparea centrală, în intervalul 2016 – 2020 : Implimentarea în
cadrul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” a unui sistem de
dezvoltare a calităţii în educaţie bazat pe respectarea principiilor
care formulează cerinţele sistemului de management al calităţii
contemporane.

31
IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN
• Puncte tari:

• Traditia şi cultura liceului

• Oferta educaţională realistă ţi flexibilă
• Asumarea unui învăţămînt european modern
• Conştientizarea de către elevi si parinti a necesitatii implimentarii
Managementului schimbarii
Insertia adecvată a absolvenţilor în instituţiile de învăţămînt superior din Moldova
şi din alte ţări
• Şanse egale de integrare şcolară pentru elevii din mun.Chişinău
• Cadre didactice cu înalte competenţe
• Management performant
• Existenta unor structuri asociative, ce menţin politicile educaţionale ale instituţiei

• Puncte slabe:

• Insuficienta preocupare pentru activităţi de tip antreprenorial dedicate

elevilor;motivatia elevilor de a se pozitiona pe piata muncii ramine fara oferte din
partea statului;
• Insuficienta motivare şi implicare a unor profesori, elevi şi părinti în viaţa şcolii;
• Deficiente în comunicarea internă dintre unii profesori la disciplinele şcolare,
comunicarea de succes în problemele interdisciplinare;

32
 • Oportunităţi:

• Prestigiul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” în comunitate-

desemnat cu ,,Ordinul de Onoare,, al RM ;
• Oferta largă de cursuri de formare organizate de Institutul de
Ştiinţe a Ministerului Educaţiei şi alţi furnizori de formare
acreditate de Ministerul Educaţiei;
• Accesarea unor surse de finanţare prin structurile asociative a
municipiului Chişinău şi RM.
• Institutionalizat Centrul de Informare Europeana.

• Riscuri:

• Instabilitatea cadrului legislativ

• Dificultăţi financiar – materiale
• Rezistenţa la schimbare, la nivelul întregii societăţi
• Lipsa de perspectivă pentru absolvenţi
• Prestigiul nerestabilit al profesorului
• Salarizarea non-stimulatoare pentru presonalul din învăţămînt
33
V. ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE
• Ţintele strategige – indică scopurile majore ale organizaţiei,
grupate pe 4 arii de interes:

1. curriculum
2. resurse umane
3. resurse materiale
4. dezvoltarea organizatională

• Opţiunile strategige – ierarhează priorităţile din interiorul

fiecărei ţinte. Ţintele şi opţiunile strategige au fost stabilite
prin raportare la modelul european de excelenţă .
• NOTĂ: Planurile operaţionale cuprind
proceduri de atingere a ţintelor, cu
respectarea opţiunilor strategige, grupate pe
domenii. Un domeniu poate cuprinde una
sau mai multe ţinte strategige.
• Tabelul următor in anii 2016-2020 poate suferi modificări
în funcţie de evoluţiile unor fenomene sociale, economice şi
de politici educaţionale ori a apariţiei unor fenomene noi,
greu de prefigurat în prezent.
34
 ŢINTA STRATEGICĂ OPŢIUNI STRATEGIGE
Ţ1. Orientarea spre serviciile O1. Învătarea centrată pe elev, prin utilizarea unor strategii
educationale de calitate interactive şi inductive, învăţarea prin cooperare,
formarea competenţelor- cheie
pentru educaţia permanentă.
O2. Pregătirea elevilor pentru iniţierea,evaluarea şi dominarea
schimbărilor
O3. Adaptarea permanentă şi continuă a tematicii orelor de
diriginţie prin întroducerea unor obiective de transfer,
precum „a învăţa să fii”, „a învăţa să ştii”, „a învăţa
regulile conveţuirii”.
O4. Formarea deprinderilor de a valorifica diversitatea.

35
Ţ2. Orientarea pe elev O1. Elaborarea studiilor sistematice privind
nevoile educaţionale ale educabililor, actuali sau
potenţiali elevi ai Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”
O2. Respectarea caracteristicilor de vîrstă, psihocomportamentale, a
diferenţelor de ritm, volum, profunzime şi stil în activităţile de învăţare
O3.Întocmirea unei scheme orare, care să respecte curba efortului zilnic şi
săptămînal al elevilor
O4. Proiectarea, organizarea şi evaluarea conţinuturilor într-un scenariu
didactic caracterizat prin deplasarea accentului de la asimilarea de
informaţii nerelevante la demersuri formative.
O5. Racordarea experienţei de învăţare pe arii curriculare la caracteristicile
etapelor ontogenetice ale elevilor şi la evoluţiile din domeniul
cunoaşterii.
O6. Oferirea unei imagini unitare asupra fenomenelor şi proceselor studiate
în cadrul diferitelor discipline de învăţămînt prin utilizarea
INTERDISCIPLINARITĂŢII ca modalitate de
organizare a conţinuturilor.
O7. Asocierea interdisciplinarităţii, transdisciplinarităţii cu strategii
inovatoare de organizare a conţinuturilor.
O8. Dezvoltarea ofertei educationale , adaptată nevoilor şi intereselor
copiilor. Stimularea competenţelor argumentative, aplicarea şi
evaluarea procesuală a pachetelor opţionale pentru fiecare nivel de
studiu.
O10. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi afectivă pentru elevii Liceului
la toate treptele de şcolarizare.
O11. Stimularea şi promovarea elevilor capabili de performanţă prin
conţinuturi curriculare care să integreze cunoaşterea prin procese de
gîndire superioare.
O12. Participarea la programe de mobilitate si schimburi culturale.
O13. Măsurarea nivelului de satisfacţie al beneficiarilor direcţi şi indirecţi,
prin chestionare aplicate periodic.
O14. Asigurarea feedbackului pentru grupurile semnificative de interes 36
(elevi, părinţi, cadre didactice, comunitate), prin întîlniri curente şi
postarea pe site-ul Liceului a rezultatelor acţiunilor relevante.
Ţ3. Conducerea şi constanta
intenţiilor şi scopurilor
Ţ4. Management prin proces şi fapte
O1. Implimentarea managementului
orientat spre calitate.
O2. Dezvoltarea marketingului educaţional pentru promovarea
brandului: Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” – Excelenţa în
educaţie.
O3. Crearea ataşamentului beneficiarilor faţă de valorile
promovate în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”
O1. Definirea caracteristicilor de calitate pentru toate domeniile
organizaţionale.
O2. Încurajarea creativităţii şi considerarea oamenilor ca
generînd calitatea
O3. Cunoaşterea clară a rolurilor şi
responsabilităţilor
O4. Considerarea calităţii ca mijloc de creştere a satisfacţiei
beneficiarilor.
O5. Dezvoltarea bazei materiale; modernizarea laboratoarelor
de fizică şi informatică, ed.tehnologică si teatru,arte, sport.
O6. Asigurarea permanenta a centrului de informare si
documentare, cu fondul necesar de carte, conexiune
la internet şi sistem informatizat de monitorizare in
toate salile de clasa.
O7.Modernizarea Centrului de informare Europeana.
37
Ţ5. Dezvoltarea şi implicarea O1. Motivarea personalului ,folosind stimulente pozitive (la
personalului didactic solicitări argumentate)
O2. Învăţarea permanentă, prin participare la cursuri de
formare şi schimb de bune practici cu alte unităţi de
învăţămînt din mun.Chişinău, RM şi internaţionale.
O3. Stimularea muncii în echipă şi dărîmarea barierelor
interdepartamentale.
O4. Extinderea responsabilităţii
individuale spre creşterea
performanţei de sistem.
O5. Dezvoltarea loialităţii faţă de elev, faţă de instituţie şi faţă de
valorile acesteia.
O6. Evaluarea performanţei
profesorilor pe baza obiectivelor de
nivel înalt.

38
Ţ6.Învăţare, inovare şi îmbunătăţire
continue
Ţ7.Dezvoltarea parteneriatelor
Ţ8. Responsabilitatea socială a şcolii
O1. Abordarea holistică a dezvoltării instituţionale.
O2.Centrarea eforturilor pe obţinerea de valoare adăugată şi
creată, nu doar ajustată.
O3. Măsurarea sistematică a
dezvoltării şi îmbunătăţirii
continue a managementului
schimbarii in Educatie.
O1. Elaborarea unei strategii ce vizează menţinerea
parteneriatelor vechi şi încheierea altora noi,
pe principiul „cîştig – cîştig”, pe termen scurt
şi pe termen lung.
O2.Sensibilizarea agenţilor economici la problematica liceului şi
comunităţii, în vederea măririi volumului resurselor
extrabugetare.
O1. Stimularea participării la rezolvarea
problemelor comunitare, prin activităţi de
voluntariat ale elevilor şi profesorilor inclusiv
prin asocierea părinţilor ,ONG,absolventilor
liceului.
39
 Actualitatea temei

Strategia de dezvoltare a învăţămîntului în R.Moldova „Educaţia 2020”, Codul Educaţiei stipulează o nouă viziune
asupra educației, învățămîntului, care implică schimbări la nivel de sistem educaţional, unitate de învăţămînt.
Educația în actualitate este consemnată de oportunitatea formării de competen țe și implementarea conceptului
calității.
Schimbarea mediului în care funcţionează unitatea de învăţămînt, transformările de anvergură din şcoală – noile
obiective educaţionale, noile programe şi manuale, tehnologii didactice, implicarea mai largă a comunităţii determină o
nouă poziţie a directorului de şcoală în sistem. Aceasta solicită un alt conţinut şi un alt caracter al managementului
educaţional în vederea formării unui sistem şcolar creator, captivant, atractiv, riguros şi/sau reviguros, care să pună
accentul pe învăţarea continuă toată viaţa pentru a face faţă provocărilor timpului.
Gradul de cercetare a subiectului respectiv este destul de însemnat ținînd cont de semnifica țiile schimbării în
educație, îndeosebi, apreciem lucrările cercetătorilor-specialiști în domeniu A. Huberman, D. Hopkins D., Mel
Ainscow, Mel West, J. Patterson, Noel M. Tichy, Eli Cohen, Neculau A., Anghelache V., C. Rusu., M.Vlăsceanu, Nica
Panaite, Iftimescu Aurelian, Emil Păun ș.a, inclusiv din R.Moldova - V. Gh. Cojocaru, Vl. Guțu, D. Patrașcu, Vl.
Pâslaru, V. Andrițchi, S. Baciu, A. Cara.
Cu toate acestea, situația în domeniul strategiei și metodologiei schimbării, a managementului schimbării în
învățămînt solicită noi investigații pe potriva dimensiunilor schimbării și complexității proceselor demarate în
învățămînt.
 Scopul cercetării

constă în conceptualizarea cadrului

metodologic-managerial al schimbarii
în şcoală din perspectiva promovării
instruirii bazate pe competențe,
asigurării calităţii educaţiei.
 Obiectivele cercetării
diagnoza situaţiei din şcoală din perspectiva calităţii;
conceperea bazelor teoretice şi practice ale fenomenului
schimbării;
conceptualizarea managementului schimbării în şcoală;
determinarea metodologiei schimbării la nivel de unitate
școlară;
identificarea domeniilor de schimbare în şcoală;
identificarea reperelor conceptuale şi metodologice ale
Proiectului de dezvoltare a şcolii;
configurarea sistemului metodologic-managerial al
schimbărilor educaționale din școală;
dezvoltarea organizațională/ performanţele L.T „M.Viteazul”
mun. Chișinău.
 CUPRINS
• ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE ..................................
• 1.1 Schimbarea și perspective de abordare în educație ……………...………
• 1.2 Strategia dezvoltării învăţămîntului din R.Moldova și premise pentru schimbare la
nivel de unitate școlară ……………………………..………….
• 1.3Semnificațiile managementului schimbării individuale și la nivelul organizației
școlare ….….
• 1.4 Direcții, principii și mecanisme de promovare a schimbării în școală ….
• 1.5 Concluzii la capitolul 1…………………………………………...………
• 2. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN
ȘCOALĂ ………………………………………….
• 2.1 Diagnoza și planificarea schimbărilor în școală .......................................
• 2.2 Cultura organizaţiei școlare ca factor determinant al schimbării .............
• 2.3 Modele și instrumente ale managementului schimbării educaționale……
• 2.4 Sistemul metodologic-managerial în dezvoltarea individuală şi instituţională ………
• 2.5 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală ..........
• 2.6 Concluzii la capitolul 2 ……………………………………………….....
• CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI
 1.1 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN
EDUCAȚIE

• Schimbarea este un proces evolutiv şi dinamic, care duce la trecerea dintr-o stare de
echilibru în alta. Schimbarea poate avea loc la nivel de (sub)sistem, organizaţie, individ
• Schimbarea în educație are un caracter obiectiv,continuu face parte dintr-un proces de
transformare generală, universală, valabilă la scara sistemului social, a principalelor
subsisteme ale acestuia-natural, economic, politic, cultural, comunitar
• Codul Educației și Strategia „Educația 2020” prevăd schimbare la nivel de sistem-formare de
competențe și implementarea conceptului calității, integrarea tic în procesul educațional-
schimbări perțiele, de structură, conținut, conducere , inovații..
• S= (A+B+D) <X , etapele schimbării-declanșare, implementare,postschimbare...
• Schimbarea la nivel individual în:cunoștințe, atitudini, comportament individual și de grup
• Schimbarea la nivel organizațional:viziune+scop,obiective+motivare+resurse+plan de acți.
• Principiile scimbării educaționale: fundamentării axiologice a schimbării; racordării
la social; proiectării schimbării; stimulării motivației pentru schimbare;
schimbării prin acțiune;eficienței schimbării.
1.2 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE
 1. 3 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE

Direcții, principii și mecanisme de promovare a schimbării în școală

• O schimbare de esență în actualitate este incluziunea școlară;
• Orientarea curriculumului școlar pe formare de competențe;
• Schimbarea prin inovaţie la nivel de conţinut și tehnologie a învăţământului;
• Schimbarea prin inovaţii la nivelul mediului educaţional;
• Schimbarea sistemică, cuprinzătoare în unitatea școlară din perspectiva
implementării conceptului calității în educație;
• Schimbarea/perfecționarea școlii prin cultură. „Singurul lucru pe care îl fac
directorii și contează cu adevărat este cultura școlii Schein
• Redimensionarea culturii organizaționale a școlii-cheia dezvoltării
 1.4 ABORDAREA SCHIMBĂRII ÎN EDUCAȚIE

 Prin analiza literaturii de specialitate am dedus că schimbarea este un proces evolutiv şi

dinamic, care duce la trecerea dintr-o stare de echilibru în alta. Schimbarea poate avea loc la
nivel de (sub)sistem, organizaţie, individ
 Prin cele prezentate în baza analizei-sintezei literaturii de specialitate și a
practicilor educaționale proprii am confirmăm că schimbarea se produce cînd
apar noi valori instituante în conceperea unui sistem de organizare. A schimba, a
moderniza şcoala sau o instituţie înseamnă a o transforma într-un centru integrat
de energie, amplificat de informaţii şi competenţe, care poate funcţiona după
criterii clare şi acceptate de toţi actorii sociali (elevi, profesori, directori,
părinţi).
 Experiența personală în conducerea liceului „M.Viteazul”, permite a concluziona
că reuşita şi eficienţa instituţiei şcolare depinde în mare măsură de
managementul schimbării, avînd menirea să asigure coerenţa și armonizarea
acţiunilor în direcţiile: situaţia de schimbare – strategia – obiective – structura
organizaţională – sisteme şi metode de management – resurse disponibile –
cultura organizaţională.
 Dezvoltarea organizațională este o strategie educativă care impune un efort
planificat și bine gestionat, mobilizarea tuturor resurselor, schimbarea de
mentalitate
 Astfel, am realizat obiectivele 1-3
 2. 1. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL
AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ

• Schimbarea prin elaborarea și realizarea deplină a Proiectului de dezvoltare a școlii –PDȘ

• Specialişti în problemă (Şerban Iosifescu, M. Dragomir şi alţii) reprezintă proiectarea drept „stabilirea
traiectului ipotetic de la „ceea ce este” (starea actuală a (sub)sistemului sau procesului organizaţional) la
„ceea ce trebuie să fie (starea dezirabilă a (sub)sistemului sau procesului respectiv” (Wilkingson şi Cole)
În elaborarea PDȘ schema de urmat în procesul de proiectare/planificare este:
• Unde suntem? Planificare/Cum ajungem? Unde vrem să fim?
Culegerea de informaţii Prevederea schimbării Monitorizarea şi
• şi analiză prin scanarea „Inventarea” strategiei evaluarea procesului
• organizaţiei şi a mediului şi a tacticii. Alegere/decizie
• Proiectarea dezvoltării școlii vizează:
• Diagnoza sistemului educaţional din perspectiva valorilor şi principiilor noului concept de
calitate;
• Stabilirea misiunii unităţii şcolare;
• Nivelul strategic;
• Nivel tactic;
• Nivel operaţional În context, accentul se pune pe redimensionarea culturii
organizaționale
 2. 2. SISTEMUL METODOLOGIC-MANAGERIAL
AL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE ÎN ȘCOALĂ
Diagnosticare

Curriculum și competențe Viziune,

Conceptualizarea decizie
propriului
curriculum
Planificare
Dezvoltarea
Proiectare personalului
Comunicare
Managementul în Implementare Monitorizare
perspectiva formării Motivare
Managementul
competențelor și a calității
educațional Logica învățării
educației
Rezultate
Formare de Standarde
competențe educaționale

Evaluare Perfecționare
Finalități educaționale, prin schimbare
solicitările actuale Modernizare de cultură
Cultura organizațională

Modelul funcțional al managementului schimbării în școlală

 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi
efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală

• Importanța și gradul de satisfacție a elevilor claselor a opta+a zecea de disciplinele școlare, %

 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi
efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală

• Timpul cheltuit zilnic la computer de către elevii claselor a opta+ a zecea pentru
pregătirea temelor pentru acasă în 2012 și 2014, %
 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi
efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală

• Utilizarea Internetului de către elevii claselor a opta+a zecea pentru pregătirea temelor
pentru acasă în 2012 și 2014, %
 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi
efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală

• Ponderea pedagogilor care consideră că creşte interesului față de disciplină, calitatea și

reușita la învățătură în ultimii 3 ani, %
 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi
efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală

• Ponderea pedagogilor care consideră că testele de evaluare corespund următoarelor

aspecte, %
 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi
efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală

• Percepţiile cadrelor didactice privind factorii care au condus la sporirea reuşitei la învăţătură şi a
calităţii studiilor elevilor, %

Percepţiile cadrelor didactice privind factorii care au condus la reducerea reuşitei la învăţătură şi a calităţii studiilor elevilor, %
 Criterii şi caracteristici de eficienţă şi
efectivitate a procesului de schimbare din
şcoală

Implicarea părinţilor în activitatea L.T. „M. Viteazul”

 Concluzii generale și Propuneri
1. Prin studiul efectuat am adus dovezi pertinente asupra nevoii de
schimbare a conceptului de conducere, fapt ce necesită implementarea
unui management modern autentic, participativ în sensul
implicării/participării tuturor actanţilor educaţionali la proiectarea,
desfăşurarea şi evaluarea proceselor şi activităţilor educaţionale, un
management creativ în sensul valorizării şi valorificării personalităţii
umane.
2. Studiul literaturii de specialitate și experiența în activitatea L.T. „M.
Viteazul”, mun. Chișinău, ne confirmă nevoia respectării metodologiei
schimbării ghidată de managementul schimbării, care utilizează în acest
caz metode și instrumente specifice, precum Matricea pe domenii de
management tehnologic, politic, cultural (în prezent și viitor), Modelul
ACE FIRST eficace/ineficace .
 Concluzii generale și Propuneri
3. Prin investigarea făcută am elaborat Modelul funcțional al schimbării
din școală, care este unul de natură sistemică, integrativ și deschis, și care
certifică că schimbarea/dezvoltarea școlii are loc în mod planificat, avînd
ca obiectiv perfecţionarea radicală a practicilor anterioare şi instituirea
în instituţia de învăţămînt a unei noi ordini, care vizează dezvoltarea
organizaţională influenţată de o serie de factori: strategia
organizaţională, cultura organizaţională, relaţii intergrupuri, interacţiuni.
4. Schimbarea comportamentului la nivel individual și organizațional este
determinată de cultura organizațională concepută drept codul genetic al
organizației care semnifică identitatea acesteia și practicarea sistemului de
criterii și indicatori care semnifică procesul de scimbare instituțională cu
prezentarea rezultatelor activității L.T. „M. Viteazul”, mun. Chișinău, în
ultimii ani, dovedește eficiența și efectivitatea schimbărilor produse în
instituția respectivă.
 Actualitatea temei

• Omul lumii moderne trebuie să fie un Om competent-să știe, să poată face ceea ce știe, să ia atitudine
• Competența este un termen, o entitate în jurul căreia se „înv îrt” discuțiile tuturor specialiștilor, savanților,
practicienilor din diferite domenii, se crează teorii, concepte , care se probează în practică;
• Lucrul bine făcut, de calitate necesită competență-mobilizarea resurselor pentru a realiza, a face, a crea
• Educația și formarea profesională de calitate crează premise pentru o viață de calitate;
• Strategia dezvoltării învăţămîntului în R.Moldova ”Educaţia 2020”, Codul Educației accentuează necesitatea
reorientării educaţiei de toate treptele şi nivelele spre formarea de competenţe.
• Uniunea Europeană a inițiat 8 competențe cheie necesare a fi însușite de către omul contemporan;
• Problematica în cauză se regăseşte în lucrările savanţilor consacraţi, precum: Piaje, C. Leontiev,
Landsheere, Ph. Meirieu, F. Raynal, B. Ray, P. Jonnaert, Ph. Perrenoud, M. Minder, X. Roegiers, M. Călin,
C. Cucoş, L. Şoitu, I. Vlădescu, C. Cucoş, D. Salade, Vl. Pâslaru, V.Gh. Cojocaru, A. Ghicov, S. Cristea,
C.Bogaert, M. Dulamă, S. Delmarle ş.a. inclusiv, în lucrările unor cercetători din R.Moldova, precum, Vl.
Pâslaru, Victoria Cojocaru, V.Gh. Cojocaru, Vl. Guţu, O. Dandara, D. Patra șcu, I. Achiri, V. Olaru.
• Problema privind instruirea axată pe competenţe este actuală ţinîndu-se cont de nevoia înlăturării difirenţelor
existente în conceperea teoretică a complexităţii fenomenului de competenţă şi practicile reale de formare a
acestora, care reclamă reconsiderarea activităţii de predare-învăţare-evaluare în noile condiţii.
 Scopul
cercetării

constă în conceptualizarea metodologiei

de formare a competențelor, în special,a
competenței de comunicare în limba
română în contextul prevederilor
formării competențelor-cheie stabilite de
UE și curriculumul școlar.
 Obiectivele cercetării

• examinarea complexității termenului de competență și a

semnificațiilor sale;
• delimitarea conceptelor de competență, performanță și
abilitate;
• specificarea competențelor-cheie stabilite de UE;
• abordarea sistemică, procesuală, situațională și praxiologică a
activității de formare a competențelor;
• elaborarea modelului conceptual-metodologic al
managementului competențelor;
 CUPRINS

INTRODUCERE
1.CURRICULUM ȘI COMPETENȚE
1.1Competența: concept și semnificații
1.2 Competenţele-cheie şi incursiunea lor în curriculumul şcolar
1.3 Curiculumul școlar din perspectiva formării competențelor
1.4 Competențe didactice și competențe manageriale
1.5 Concluzii la capitolul 1

 2. MANAGEMENTUL BAZAT PE COMPETENȚE

2.1 Esența conducerii școlii pe bază de competențe
2.2 Didactica formării competențelor
2.3 Monitorizarea-evaluarea formării de competențe în școală
2.4 Criterii şi caracteristici de competență individuală și colectivă
2.5 Concluzii la capitolul 2
CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 1.1CURRICULUM ȘI
COMPETENȚE
 Termenul de competenţă n-are o definiţie unanim acceptată
 „Competenţa este capacitatea cuiva de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri
adânci a problemei în discuţie” (DEX);
 „Capacitatea de a acționa eficient într-un tip definit de situații”;
 „Faptul de a ști să îndeplinești o sarcină”;
 „Competențele sînt parțial abilități, parțial cunoștințe și talente”;
 „Competența este rezultatul prelucrării complexe a unei situații de către o persoană sau un grup de
persoane , într-un context dat”;
 „Competenţa este o totalitate de abilităţi şi capacităţi de care este capabil elevul, adică potenţialul lui,
procesul fiind influenţat de cauze interne şi externe ”(C. Cucoş)
 O definiție a cercetătorului belgian X. Roegiers rămîne a fi cea mai universal acceptată- ”un ansamblu
integrat de resurse mobilizat în vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu
de situaţii – problemă”.
 1.2CURRICULUM ȘI
COMPETENȚE
Un context

Un cadru situaţional:
• Familii de situaţii
Situaţii
O competenţă se dezvoltă în
situaţie: situaţia este punctul ei
înţelegerea de către o persoană
de pornire (sursa) şi punctul de
sosire (criteriul)
O componenţă se manifestă prin
rezultatele coordonate ale unui
ansamblu de acţiuni pe care o
persoană le interprinde.
Un cadru de acţiune:
O persoană sau un grup de persoane în O sferă de experienţe trăite în situaţii • Mobilizarea unui
acţiune şi în situaţie aproape izomorfe
ansamblu de resurse;
• Persoană sau un
O componenţă depinde de
grup de persoane în
a ceea ce se aşteaptă de la ea
într-o situaţie precisă.
O componenţă se sprijină pe acţiune în situaţie;
un anumit număr de resurse Un cadru de resurse:
Resurse interne
Resurse externe
• Relaţia cu ansamblu
de situaţii;
O competenţă rezultă dintr-o O competenţă nu se • Un cadru de acţiune;
prelucrare eficace şi acceptabilă manifestă decît dacă
a unei situaţii rezultatele acţiunilor
persoanei în situaţie sunt
• Un context;
considerate reuşite şi
acceptabile • Caracter adeseori
disciplinar;
• Caracter finalizat;
Un cadru de evaluare:

Categorii de acţiuni; Aşteptări; • Un cadru de evaluare

Acţiuni; Criterii.
Prelucrări competente.

• О rețea conceptuală a noțiunii de competență Jonnaert Philippe

 1.3CURRICULUM ȘI
COMPETENȚE

 Competența reprezintă un ansamblu

de cunoștințe procedurale, capacități și
atitudini necesare și folosite în
realizarea unei sarcini într-un context,
situație.

 Elementul esenţial al noţiunii de

competenţă este îndeplinirea eficientă a
unei sarcini care are sens şi vizează un
scop, un rezultat aşteptat, o finalitate.

Modelul integrator al competenței propus de

F. Voiculescu
 1.4CURRICULUM ȘI
COMPETENȚE
• Vl .Pâslaru precizează Valorile competenţei făcînd referință la J. Henry şi J.Cormier
indică următoarele caracteristici de bază ale competenţei:
• este complexă: integrează cunoştinţele, strategiile, abilităţile, atitudinile într-un
proces complex de manifestări;
• este relativă: deşi este o finalitate a educaţiei, competenţa nu obţine niciodată o
formulă finală, ea dezvoltându-se continuu pe parcursul vieţii;
• este potenţială: spre deosebire de o performanţă, care poate fi măsurată sau
constatată şi se referă la trecut sau prezent, competenţa poate fi proiectată (deci este
obiectiv – Vl.P.) şi evaluată (deci este finalitate.– Vl.P.), posibilitatea mobilizării sale
generând diferite performanţe în viitor, în diferite contexte de învăţare independentă;
• este exercitată într-o anumită situaţie: se dezvoltă gradual prin modificarea
situaţiilor educaţionale;
• este completă şi insecabilă: nu este divizibilă
• este transferabilă: se aplică în situaţii noi (schimbând mijloacele sau îmbunătăţind
procedurile);
• este conştientizată şi asociată necesităţilor şi intenţiilor – deci include ideea de
finalitate şi poate fi gestionată de cel care o deţine, avansându-se astfel în
metacogniţie .
 1.5 CURRICULUM ȘI
COMPETENȚE
• Competenţa şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi (deprinderi, capacităţi) şi atitudini (valori)
dobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al
acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală (Roegiers).
Pe parcursul implementării Curriculumului şcolar bazat pe competen țe profesorii iau în calcul construcţia finalităţilor în
învăţămîntul preuniversitar:
• Elevul, cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii.
• Profilul de formare al absolventului de învăţămînt secundar general, conceput în raport cu idealul educaţional şi cu nevoile de
formare.
• Sistemul de principii şi de valori ale educaţiei.
• Sistemul de competenţe-cheie .
• Sistemul de competenţe transversale/transdisciplinare, stabilite pe trepte de învăţămînt (primar, gimnazial, liceal);
• Sistemul de competenţe şcolare specifice / pe discipline şcolare.
Profesorii, pentru formarea la elev a competenţelor, vor persevera ca acesta:
• să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final;
• să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea
cunoştinţelor obţinute;
• să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în aşa fel cunoştinţele funcţionale în viziunea proprie;
• să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifestînd
comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.
 1.6 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE

Profilul de competenţa al cadrului didactic joacă un rol esențial în realizarea dezideratului

de formare a competențelor la elevi şi înglobează:
• competenţe de proiectare curriculară;
• competenţe interpersonale;
• competenţe de management al învăţării şi al clasei de elevi;
• , competenţe de reflecţie pedagogică şi didactică;
• competenţe de management al carierei;
• competenţe de reflecţie asupra dezvoltării profesionale şi personale.

Profilul de competență a managerului școlar este conturat de caracteristicile managerului

acceptate de UE, dar și de standardele de competență recent puse în discuție de către ME,
precum și cele ale cadrului didactic.

În lucrare prezentăm Standardele de funcție ale directorului de școală și Standardele de

formare ale managerilor școlari
 1.7 CURRICULUM ȘI COMPETENȚE

În concluzie:
• Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa proprie am constatat că
competenţa nu are o definiţie unanim acceptată, dar perceperea acestui concept dinamic, cu
o mare încărcătură axiologică şi praxiologică,cu o mare pondere practică, însuşirea şi
posedarea acestora are o însemnătate crucială în prezent pentru dezvoltarea individuală, de
grup şi organizaţională.
• Abordarea curriculumului şcolar şi a competenţei din diferite perspective a elucidat
caracteristicile acestor entităţi în contextul conceptului de calitate şi a adus dovezi
convingătoare privind oportunitatea centrării activităţii didactice şi de conducere pe formarea
de competenţe, promovîndu-se astfel dezideratul de la “o logică a puterii” la “o logică a
competenţei”.
• Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de
planificare-organizare-monitorizare-evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-
luare a deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea.
Astfel, am realizat primele 3 obiective ale cercetării 
 2. 1 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR

Pe de o parte , conducerea organizației înaintează cerințe de comportamente și oferă recompense a salaria ților, iar, pe de
altă parte , salariații prezintă oferta lor de comportamente și cercere de recompense. Acestea și determină competen țele
stabilite în definitiv în cadrul negocierii . Competența este criteriul de bază.
 2.2 MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR

În perspectiva promovării instruirii centrată pe competenţe se reconfigurează

şi principiile didacticii, care înglobează:
• Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor ;
• Principiul intuiţiei;
• Principiul îmbinării teoriei cu practica;
• Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
• Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţămînt;
• Principiul tratării individuale a elevilor;
• Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a
inteligenţei;
• Principiul învăţării prin acţiune (dimensiunea acţională în învăţare);
• Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale;
• Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei cognitive;
• Principiul abordării logice şi psihologice în învăţare.
 2.3 MANAGEMENTUL BAZAT
PE COMPETENȚE
•Perspectiva formării de competențe implică o
regîndire a didacticii în toată complexitatea sa ,
susținută de teoriile educaționale, curriculumul
orientat spre competențe, precum și strategiile de
învățare

•Asimilarea competenței reclamă:

•reorganizări ale curriculumului: tipuri de discipline, corela ții
și ponderi ;
•schimbări ale rolurilor cadrelor didactice și ale elevilor;
•valorificarea metodelor clasice într-o nouă perspectivă și
implementarea metodelor activ-participative;
•revizuirea sistemului de evaluare educa țională;
•redefinirea managementului organiza ției școlare;
•o nouă calitate a mediului de învă țare.....
Consemnarea didacticii în actualitate
 2.4 MANAGEMENTUL COMPETENȚENȚELOR

• Formare de competențe
reclamă o nouă viziune
asupra procesului de
învățămînt cu referință la
Fluxul de intrare (agenții
implicați în procesul de
învățămînt, resursele),
procesul de predare-
învățare-evaluare și Fluxul
de ieșire- produsul
activității
• Competența este o țintă a
formării, un obiectiv și un
rezultat așteptat sau un
produs al învățării

Procesul de învăţămînt: componente şi interacţiune [după M. Mircescu]

 2.5 MANAGEMENTUL
COMPETENȚELOR

Modelul conceptual-metodologic al managementului competențelor este funcțional, sistemic, deschis, integrativ cu valoare praxiologică
evidentă și cu tentă de paradigmă (ne dezicem de vechile tipare ale instruirii)
Performanțele individuale și
organizaționale

Performanţele elevilor liceeni la Limba şi literatura română

Performanțele individuale și
organizaționale

Performanţele elevilor liceeni la Matematică

Performanțele individuale și
organizaționale

Performanţele elevilor la Limba străină

 Performanțele individuale și
organizaționale

Performanţele elevilor-liceeni în ultimii 5 ani, LT „M. Viteazul”

 Performanțele individuale și
organizaționale

Reuşita elevilor din Liceul Teoretic „M. Viteazul”, 2010-2014

 Performanțele individuale și
organizaționale

1.54
8.1 57.59 % calităţii
% reuşitei
media
98.46 eşec

Reușita elevilor din LT „M. Viteazul”, anul şcolar 2013-2014

Performanțele individuale și
organizaționale

Randamentul academic la paralela claselor a V-a

 Performanțele individuale și
organizaționale

Randamentul academic la paralela claselor a VII-a, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, anul şcolar 2010-2014
 Performanțele individuale și
organizaționale

Randamentul academic al claselor liceale, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, în ultimii 5 ani
 Performanțele individuale și
organizaționale

Analiza comparativă a mediilor şcolare (învăţămînt gimnazial/liceal) în ultimii 5 ani

 Concluzii generale
1. Prin analiza literaturii de specialitate, a investigaţiilor savanţilor
specialişti, precum Ş.Iosifescu, S. Cristea, O.Hofman, V.Gh.
Cojocaru, D. Patraşcu, Victoria Cojocaru ş.a s-au adus argumente că
în condiţiile de implementare a curriculumului şcolar bazat pe
formarea de competenţe, a conceptului de calitate în educaţie,
managementul bazat pe competenţe devine factorul crucial în
valorificarea capacităţii instituţionale şi valorizarea individuală,
aplicarea căreia la nivel de unitate şcolară asigura realizarea
obiectivelor şi standardelor educaţionale prestabilite,mobilizînd în
acest scop toate resursele umane şi nonumane în vederea realizării
lor.
2. Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa
proprie am adus în lumină diverse definiţii ale competenţei şi a
caracteristicilor, tipologiei sale, identificînd delimitările conceptual
între competenţă şi performanţă, calitate, elucidînd plenar
importanţa aestora la nivel individual, de grup şi organizaţional.
 Concluzii
generale
3. Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe
implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-
evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a
deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu
comunitatea.
4. Analiza surselor teoretice şi a practicilor educaţionale ne-a permis
să scoatem în evidenţă Modelul conceptual al managementului
bazat pe competenţe, care este unul funcţional, sistemic,
deschis, integrativ cu mare pondere praxiologică.
5. Studiul de caz prezentat cu privire la formarea competenţei de
comunicare confirmă complexitatea şi integritatea acţiunilor
didactice şi manageriale în procesul de formare a competenţelor,
nevoia unor eforturi profesionale conjugate, susţinute din partea
profesorilor şi a conducerii instituţiei educaţionale.
 PROPUNERI

1. Este nevoie de recomandări pentru cadrele didactice la

disciplinele școlare prind metodologia de formare a
competențelor, de literatură de specialitate în
domeniul vizat.

2. Centrele de formare continuă trebuie să-și restructureze

conținuturile activității de formare în sensul pregătirii
cadrelor diactice în aspect conceptual, metodologic,
tehnologic de formare a competențelor la elevi.

3. Este nevoie de o generalizare a experienței în domeniul

vizat și propagare a acesteia de către organele
abilitate.
 VI.CURRICULUM.
• Răspunzînd nevoii de dezvoltare a competenţelor şi
propunînd un învăţămînt centrat pe competent, nu pe
conţinuturi, oferta educaţională a Liceului Teoretic
„Mihai Viteazul” este astfel concepută ,încît asigură un
model educaţional armonios şi pragmatic orientat spre
crearea generaţiilor de elevi la un nivel înalt de
cunoştinţe, competente si aptitudini.
• Proiectarea conţinuturilor se face în funcţie de
obiectivele şi competenţele promovate de curriculum-ul
specific fiecărei discipline scolare.
• S- au avit în vedere prioritătile şi nevoile
educaţionale şi de dezvoltare personală a grupurilor
ţintă, eficientizarea resurselor umane şi materiale ale
liceului, flexibilitatea şi personalizarea conşinuturilor,
valorizarea curiozităţii cognitive şi s-a definitivat cu
consultarea beneficiarilor direcţi şi a părinţilor acestora
pentru a răspunde unor factori-cheie.
• Prin activităţile realizate urmează dezvoltarea unor
aptitudini şi competenţe precum: comunicare, lucrul în
echipă, autocunoaştere, autoevaluare permanenta,
soluţionarea operativa a problemelor aparute.
88
 Nimeni nu poate spune, cu certitudine, că un demers este mai bun, în valoarea
absolută, decît altul. Putem spune, însă, pe de altă parte, cu certitudine, că un
demers este sau nu adecvat contextului sau situațiilor concrete avute în vedere. De
aceea, opțiunea pentru o modalitate sau alta de proiectare sau chiar crearea unui
nou ”tipic” de proiectare trebuie făcută în cunoștință de cauză și justificat de
particularitățile situației concrete în care se găsește unitatea școlară.

Avînd în vedere că sistemul de învățămînt a fost și încă este centralizat,

formularea explicită a misiunii fiecărei școli nu a fost considerată necesară: era
suficientă cunoașterea misiunii generale a sistemului, fiind chiar descurajate
diferențele. Dar, se pare, că procesul de descentralizare a fost și a rămas inevitabil
și, ca urmare, fiecare școală trebuie să satisfacă, pe lîngă nevoile generale de
educație specificate în norme, regulamente și statute, și nevoi specifice legate de
situația concretă a comunității în care funcționează.

89
 Aceste două evoluții impun ca fiecare școală să-și definească o personalitate
proprie, determinată de locul ei în comunitate, de valorile exprimate și de oferta
educațională, care să fie exprimată în misiune. Misiunea este foarte importantă
deoarece ea trebuie să orienteze comportamentul de zi cu zi al elevilor, părinților și
cadrelor didactice. Dacă nu ne comportăm așa cum spunem că trebuie să ne
comportăm, misiunea ăși pierde orice valoare de ”chintesență” a strategiei de
dezvoltare. De exemplu, dacă considerăm că afirmația: ” fiecare din elevii noștri
poate fi un geniu, dacă putem identifica talentul și găsi cheia pentru a-l elibera”
poate fi parte a misiunii, aceasta presupune printre altele:
•Să respectăm fiecare elev în parte, în orice împrejurare, oricît de modeste ar fi
rezultatele școlare la un moment dat;
•Să diversificăm oferta școlară astfel încît fiecare elev să găsească ceva util și plăcut
de făcut;
•Să utilizăm, la clasă, metode active, care asigură un climat pozitiv și implicarea
elevilor în propria dezvoltare;
•Să oferim ajutor elevilor care, din diferite motive, au performanțe reduse;
•Să nu facem ierarhii și clasamente ale elevilor, să nu comparăm elevii între ei ci
doar pe fiecare cu sine însuși, succesul școlar fiind definit drept progres în atingerea
obiectivelor de educație.

90
 Formularea scopurilor/țintelor strategice

• Reamintim, aici, faptul că nu poate fi vorba de un proiect atunci cînd ne referim la

funcționarea școlii. Pentru raționalizarea funcționării școlii utilizăm alte
instrumente de management cum ar fi planurile manageriale, fișele de post etc.
• De exemplu: respectarea programelor școlare, notarea ritmică, încheierea
situațiilor școlare la sfîrșit de semestru, respectarea orarului școlii țin de
funcționarea școlii și nu urmăresc să schimbe ceva, ci dimpotrivă, au ca principiu
stabilitatea activității
• Dacă, însă, dorim să introducem noi discipline în c.d.ș., să obținem surse de
finanțare extrabugetare, să formăm cadrele didactice din școală pentru utilizarea
unor metode noi de predare, să implicăm mai mult părinții în realizarea
activităților extrașcolare, atunci putem vorbi de proiect și de ținte strategice.

91
 Abordarea strategică

Ne-am propus petru mari opțiuni posibile privind abordările strategice:

• Opțiunea curriculară: țintele strategice fiind atinse prin disciplinele de studiu și

prin activitatea la clasă.
• Opțiunea financiară și a dotărilor materiale: țintele strategice sunt atinse prin
procurarea de resurse financiare și prin dotări materiale suplimentare.
• Opțiunea investiției în resursă umană: țintele strategice sunt atinse prin
angajarea de profesori calificați, prin formarea adecvată a personalului existent,
prin motivarea suplimentară a personalului etc.
• Opțiunea relațiilor comunitare: țintele strategice sunt atinse prin extinderea și
diversificarea relațiilor din cadrul comunității.

92
Am ales și trei exemple de scopuri strategice și vom vedea cum pot fi ele
realizate pe baza opțiunilor respective.

•Exemplul 1: Crearea în școală a unui climat de siguranță fizică și psihică.

•Exemplul 2: Dezvoltarea la elevi a competențelor sociale și de comunicare în

societatea modernă.

•Exemplul 3:Dezvoltare unui parteneriat privilegiat cu instiuții din comunitate, cu

părinții.

93
  Opțiunea curriculară
Exemplul 1: Relații deschise,amicale
Crearea în școală a între profesori și
unui climat de siguranță elevi.Disciplinele în
fizică și psihică. c.d.ș. legate de
negociere și comunicare.
Promovarea, la toate
disciplinele de studiu, a
comunicării deschise și
responsabile între
profesori și elevi.
Exemplul 2: Întroducerea în c.d.ș. a
Dezvoltarea la elevi a disciplinelor legate de
competențelor sociale negocierea și comunicare
și de comunicare în (inclusiv folosirea
societatea modernă. T.I.C.). Promovarea, la
toate disciplinele de
studiu, a comunicării
deschise și responsabile
între profesori și elevi.
Exemplul 3: Educarea elevilor, prin
Dezvoltare unui disciplinele de bază și
parteneriat privilegiat prin c.d.ș. pentru
cu instiuții din parteneriat și cooperare
comunitate, cu părinții. în comunitate.
 
Opțiunea financiară și a Opțiunea instestiției în Opțiunea relațiilor
dotărilor materiale resursa umană comunitare
Achiziționarea de Programe de formare a Solicitarea
mijloace moderne de cadrelor didactice și a primăriei/poliției locale
supraveghere (camere părinților pentru de a întări paza în
video,sisteme de alarmă comunicare, negociere și școală. Participarea la un
etc.) participare. program de mediere
comunitară realizat de
un O.N.G.
Achiziționarea de Programe de formare a Participarea la programe
calculatoare și cadrelor didactice și a guvernamentale,
conectarea la Internet. părinților pentru internaționale sau locale
comunicare,negociere și în domeniu.
participare (inclusiv
T.I.C)
Tipărirea și răspîndirea Programe comune de Relizarea în comun a
în comunitate a unor formare pentru cadre unor ectivități în școală
materiale promoționale didactice, părinți și alți și extrașcolare.
(afișe,broșuri etc.) reprezentanți ai
comunității în domeniul
comunicării și negocierii.
94
 Este evident, din exemplele date mai sus, că:

•Anumite ținte pot fi realizate, cu predilecție, apelînd la anumite opțiuni strategice;

•Cele patru opțiuni strategice sunt complementare și pentru o dezvoltare
corespunzătoare se poate realiza numai combinîndu-le;
•Și doar anumite programe și activități concrete pot contribui la atingerea multor
ținte strategice.

Dar la fel de adevărată este și insuficența resurselor și a competențelor existente.

Ca urmare, de multe ori suntem puși în situația să optăm pentru anumite direcții
privilegiate de acțiuni, în funcție de resursele existente și de eficiența estimată a
acțiunilor subsumate unei anumite opțiuni. De exemplu, putem considera că, în
școala noastră, este mai eficient să investim în pregătirea profesorilor decît să
achiziționăm calculatoare, diferită tehnică suplimentară… (avînd în vedere că putem
forma 10 cadre didactice timp de o săptămînă cu banii necesari cumpărării unui
calculator și că nu avem profesor de informatică în școală).

95
VII. PLANURI OPERAŢIONALE
• În intervalul prevazut de PDS avem în vedere concentrarea eforturilor
pentru o pregătire generală bună a elevilor , cunoştinţe aprofunde la
toate disciplinele şcolare, competenţe necesare inserţiei
sociale şi deprinderi de muncă intelectuală pentru a
putea învăţa pe tot parcursul vieţii . Întreaga activitate va fi
organizată de aşa manieră încît să se creeze în Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul” un mediu educaţional profesionist, adaptat la
standarde instrucţionale şi morale înalte,Codului etic.
• întregul
Consider că, în acest fel, toate cadrele didactice,
personal didactic auxiliar şi nedidactic au
posibilitatea să-şi pună în valoare creativitatea
pentru calitate şi în acelaşi timp să dea dovadă de
responsabilitate, construind şi realizînd activităţile specifice propuse,
adaptate domeniului căruia îi aparţin. Planurile de muncă ale
comisiilor metodice,tuturor structurilor din institutie, vor reflecta in
Planul operational anual ,(respectiv si in cele curente )prin
activităţi concrete_ obiectivele Programului
de dezvoltare a Liceului pentru anii 2016-
2020.
•
96
 PLAN OPERAŢIONAL
1. ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE
Obiective Măsuri şi acţiuni Responsabili Termen de Parteneri Indicatori de
realizare realizare
Dezvoltarea Dezvoltarea culturii calităţii la Directorii – adjuncţi, Permanent Institutii Numărul de
capacităţii nivelul instituţiei de resp.Comisiei de calitate de rapoarte de
instituţionale nvăţămînt;monitorizarea Invatamint autoevaluare
pentru activităţii Comisiei de Preunivers elaborate realist şi
asigurarea şi evaluare şi asigurare a iar, corect
evaluarea Calităţii,Comisiei de Etica acorduri
calităţii din Liceul Teoretic De
serviciilor ,,Mihai Viteazul,, parteneriat
educaţionale
Informarea si instruirea Dir-adjuncţi, membrii Permanent DGETS Numărul de cadre
oferite.
cadrelor didactice cu privire la comisiei de asigurare a mun.Chisi didactice informate
importanţa asigurării şi calităţii au
evaluării calităţii serviciilor
educaţionale
Participarea Comisiilor Dir-adjuncţi, membrii Permanent Institutul Numărul de cadre
metodice şi a altor cadre comisiei de asigurare a de didactice formate
didactice la cursuri de calităţii Stiinte ale
formare/perfecţionare în Educatiei
problematice calităţii RM
serviciilor educaţionale.
Prezentarea raportului de Dir-adjuncţi şi Octombrie Cab.Metod Raport privind
autoevaluare a activităţii responsabilii de c DGETS calitatea activităţii
instructiv-educative din anul compartimente instructiv instructiv
şcolar pe baza noilor – educative
standarde de evaluare a desfăşurate în anul
calităţii educaţiei şcolar

97
Elaborarea planurilor Responsabilii de Septembrie Inspectori- Planurile
manageriale de către comisii metodice, metodisti manageriale pentru
fiecare comisie metodică Sefii de catedre , DGETS 10 comisii metodice
pentru anul şcolar directorii-adjuncti mun.Chisinau

Asigurarea circulaţiei optime Dir-adjncţi, Permanent Consiliul liceal

a informaţiilor în interiorul Prof.de informatică al elevilor
instituţiei şi între şcoală şi
alte instituţii-

98
O.2) Promovarea Diversificarea practicilor Prof.mentori, Permanent Furnizori de Numărul de cadre
procesului de didactice din perspectiva responsabilii formare didactice formate
predare – centrării activităţilor pe Comisiilor
învăţare elev şi metodice,
centrat pe nevoile educaţionale cadrele didactice
formarea şi specifice
dezvoltarea
Crearea unor Dir-adjuncţi, Permanent Furnizori de Numărul de cadre
competenţelo
oportunităţi responsabil formare didactice formate
r- cheie la
de formare dezvoltare
elevi
/perfecţionare profesională
pentru cadrele didactice
la nivelul şcolii în
vederea
însuşirii noilor tehnici
de predare/evaluare.
Adaptarea /diversificarea Dir-adjuncţi, Ianuarie USM,Colegiul
ofertei curriculare la profesorii, Pedagogic
decizia şcolii conform diriginţii ,,A.Mateevici,,
tendinţelor actuale în prof.psihopedagog Chisinau
sociatate şi în vederea
dezvoltării competenţelor
cheie la elevi.

99
O.3) Adecvarea Realizarea ofertei Dir-adjuncţi, Ianuarie Academia obstea- Numărul si
ofertei educaţionale şi profesorii, diriginţii mai ca a parintilor calitatea actiunilor
educaţionale fundamentarea realistă prof.psihopedagog realizate raportat la
la nevoile a planului de şcolarizare Serviciul secretariat numărul de clase
comunităţii în vederea integrării propuse
locale şi la şcolare şi profesionale a
dinamica elevilor pe baza unei
forţei de diagnoze.
muncă

Identificarea şi implicarea Dir-adjuncţi, membrii Permanent Agenţi Numărul

partenerilor din rîndul Consiliului economici, partenerilor
societăţii civile în vederea admenistrativ Autorităţi locale implicaţi
susţinerii dezvoltării
instituţionale în acord cu
cererea comunităţii locale

Organizarea Dir-adjuncţi, comisia Mai Agenţi Materiale de

de promovare a economici, promovare a
acţiunilor de imaginii şcolii, Asociaţia imaginii şcolii
promovare a prof.psihopedagog părinţilor
ofertelor
educaţionale
competitive.

100
O.4) Asigurarea accesului Dir-adjuncţi, Permanent Consiliul Numărul
Asigurarea diriginţilor la serviciile Diriginţii Permanent Licealal al Profesorilor
calităţii de orientare şcolară şi Diriginţii evilor, Consiliul diriginţi
activităţilo de consiliere pentru Profesor administrativ al formaţi
r de elevi. psihopedagog părinţilor în domeniul
orientare Asociaţii, ONG- orientării şi
şcolară şi Asigurarea serviciilor uri Consilierii
consiliere de consiliere, de profesionale
profesional orientare şcolară Numărul
ă şi profesională Elevilor şi al
pentru elevi şi Părinţilor
părinţi. consiliaţi

Formarea continuă a Dir-adjuncţi, Permanent Furnizori de Numărul

diriginţilor pentru prof.psihopedagog, formare Diriginţilor
adaptarea activităţilor responsabil comisia formaţi
De consiliere şi diriginţilor
Orientare şcolară la
particularităţile
caracteristice claselor
De elevi.

101
O.5) Implimentarea Modernizarea practicilor Dir-adjuncţi, Permanent Portofoliul prof.cu
unui sistem modern didactice, centrarea responsabilii pe evidenţa progresului
de evaluare a elevilor activitătilor pe elev şi pe compartimente şcolar şi măsuri
în vederea asigurării realizarea progresului şcolar. comisiilor metodice ameliorative
învăţării şi a
Elaborarea şi administrarea Resp.comisiilor Octombrie Numărul elevilor
evaluării
testelor de evaluare iniţială în metodice, profesorii monitorizaţi prin
competenţelor- cheie
vederea diversificării de specialitate evaluarea iniţială
în educaţie
strategiilor didactice în
concordanţă cu nevoile
identificate.
Verificarea periodică a Dir-adjuncţi, Permanent Elevii claselor a IV,
formării competenţelor de responsabilii pe IX
bază prin raportare la compartimente
standardele naţionale – comisiilor metodice
organizarea evaluării
naţionale la clasele a IV şi a
IX-a
Asigurarea permanentă a Diriginţii, Permanent Număr note de 10 la
unei prof.psihopedag purtare
og,cadrele didactice
comunicări eficiente între
profesori, elevi şi părinţi,
urmărindu-se constant
formarea
competenţelor, progresul
şcolar,
motivarea elevilor pentru
propria dezvoltare
Utilizarea calculatorului, a Responsabilii Permanent Număr de lecţii în
softurilor educaţionale Comnisiei metodice care se utilizează
achiziţionate pe discipline, aparatura multimedia
folosirea mijloacelor moderne 102
de prezentare (DVD-uri), în
Actualizarea şi valorificarea Responsabilii Comnisiei Permanent Numărul elevilor
bazei de date privind metodice monitorizaţi
rezultatele evaluărilor şi
examenelor naţionale
pentru diferite discipline,
ani şcolari, niveluri şi forme
de învăţămînt.

Realizarea de asistenţe şi interasistenţe Dir-adjuncţi, responsabilii pe Permanent Numărul profesorilor

la membrii din fiecare comisie metodică compartimente comisiilor asistaţi la ore
(lunar 1-2 ore), care vor urmări metodice
centrarea pe elev a demersului didactic,
practicarea unor strategii didactice
interactive şi atingerea obiectivelor
lecţiei.

Utilizarea concluziilor oferite de Dir-adjuncţi, responsabilii pe Permanent Părinţii Numărul activităţilor de

rezultatele evaluării de compartimente comisiilor elevilor monitorizare a progresului
metodice, şcolar şi stabilirea măsurilor
progres şi finale prin
Comisia de asigurare a calităţii ameliorative.
examene şi evaluări
naţionale,aplicarea pe
măsuri de îmbunătăţire a
calităţii procesului de
învăţămînt.

103
O.6) Încurajarea şi Asigurarea bazei materiale Dir.-adjuncţi, Conform graficelor Agenţi economici Numărul concursurilor,
susţinerea necesare desfăşurării administratorul desfăşurate din cadrul evaluărilor şi
performanţelo olimpiadelor în Liceu, financiar Academiei obstesti examenelor
r la elevi prin concursurilor şcolare, a parintilor organizate
organizarea evaluărilor şi examenelor
olimpiadelor, naţionale.
concursurilor
Organizarea olimpiadelor Responsabilii Conform graficului Conform graficului Numărul concursurilor,
şi examenelor
şi concursurilor pe Comnisiei de desfăşurare aprobat evaluărilor şi
naţionale,
discipline metodice examenelor organizate
valorizarea
şi numărul
rezultatelor
elevilor participanţi
obţinute.
Stimularea participării Responsabilii Permanent Părinţii Numărul elevilor
elevilor la concursurile şi Comisiei elevilor,Comisia participanţi la
olimpiadele pe discipline metodice,profes interna de evaluare concursuri şi olimpiade
de învăţămînt prin orii de
valorizarea la nivelul specialitate
şcolii a rezultatelor
obţinute.
Dir Conform graficului Autorităţi locale, Numărul elevilor
Promovarea adjuncţi, profeso de desfăşurare Cabinetul participanţi la diverse
activităţilor ii de specialitate stiintifico-metodic Concursuri
al Liceului municipale,republicane
de Excelenţă
Popularizarea rezultatelor Dir-adjucţi, Permanent Mass media Numărul
frumoase, responsabilii cu articolelor/informărilo
bunelor practici in educatie imaginea pozitive apărute în mass
prin intermediul media
Mass-media,TV.

104
O.7) Încurajarea Stimularea participării Dir-adjuncţi, comisia Permanent Autorităţi Numărul
şi elevilor în diverse diriginţilor,resp.proiect locale,Asociaţii, Activităţilor
dezvoltarea Activităşi Programe Fundaţii, Asociatia realizate
creativităţii Extracurriculare educative,diriginţii Parintilor
şi inovării organizate în
în educaţie parteneriat cu autorităţi
locale, instituţii de
învăţămînt superior,
ONG-uri,etc.

Utilizarea Dir-adjuncţi, Permanent Dir.-adj.,Catedra fizica- Numărul

calculatorului şi a resp.comisei metodice informatica, Utilizatorilor in
softurilor educaţionale crestere
în procesul de predare
învăţare /evaluare a
elevilor

Dir-adjuncţi,cadrele Permanent Mass media Numărul

Valorizarea didactice,Academia Activităţilor
activităţilor obsteasca a organizate
Parintilor.
educative
care
stimuleaz
ă
105
creativitatea
 2. ASIGURAREA EGALITĂŢII DE ŞANSE ŞI CREŞTEREA PARTICIPĂRII LA
EDUCAŢIE
O.1) Facilitarea Identificarea şi Diriginţii, Permanent Consiliul Raport cu situaţia
accesului înlăturarea prof.psihopedagog Liceal al reală pe an de
elevilor la barierilor existente între elevilor studiu
toate formele elevii care provin din Catedra
de medii dirigintil
învăţămînt sociale diferite or
(zi, seral,
frecvenţa Consilierea elevilor cu Diriginţii, Permanent Numărul elevilor
redusă) la frecvenţa redusă aflaţi prof.psihopedagog consiliaţi
servicii în situaţie de risc, de
educaţionale eşec şcolar.
de calitate

O.2) Încurajarea Implicarea unor ONG- Resp.Comisia Permanent Numărul

dezvoltării uri în diriginţilor/proiecte programelor/
programelor programele/proiectele programe educative proiectelor
educaţionale ce au ca grup ţintă elevi
pentru elevii aflaţi în situaţie de
aflaţi în risc,copii cu
situaţie de instruire la
risc şcolar, domiciliu,copii
copii cu cu dizabilitati fizice
diverse
dizabilitati
fizice

106
 3. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI ŞCOLARE ÎN VEDEREA DESCENTRALIZĂRII

O.1) dezvoltarea Încadrarea cu personal didactic Directorii – Conform DGETS, Ocuparea

autonomiei calificat, didactic auxiliar şi adjuncţi graficului de Institutiile prosturilor vacante
şcolare prin nedidactic, conform metodologiei Directorii – mobilitate a superioare de cu personal
asumarea şi legislaţiei în vigoare (vacantare, adjuncţi, personalului invatamint calificat
responsabilită concurs la nivelul unităţii de membrii didactic; ori de Sindicatele Numărul de cadre
ţilor care învăţămînt) consiliului căte ori este cadrelor didactice didactice care au
decurg din Aplicarea criteriilor obiective de metodic nevoie promovat în carieră
descentraliza evaluare şi promovare în carieră a Permanent
rea personalului didactic
curriculară, a
resurselor umane
şi financiare

Directorii – Permanent Inspectoratul de Excluderea

Asigurarea adjuncţi poliţie, Consiliul cazurilor
siguranţei în reprezentativ al de violenţă.
părinţilor Diminuarea
efortul numărului notelor
scăzute la purtare
comun pentru din cauza
Programul de indisciplinei

dezvoltare a
Liceului 107
O.2) Colaborarea Stabilirea unui parteneriat Dir-adjuncţi, Permanent Consiliul Respectarea
cu reprezentanţii real cu părinţii pentru a resp.Comisia reprezentativ al graficelor de
comunităţii locale şi asigura susţinerea optimă a diriginţilor părinţilor,Academi desfăşurare a
ai părinţilor învăţării elevilor şi a nevoilor a obsteasca lectoratelor cu părinţii
lor de dezvoltare a parintilor şi a tematicii acestora
din cadrul Academiei
Obşteşti a părinţilor

Derularea de proiecte Dir-adjuncţi, Permanent Universităţile de Numărul de proiecte

educative în parteneriat resp.proiecte/progra stat (prin acorduri în parteneriat cu o
me educative de parteneriat), unitate şcolară din
cu alte
Organizaţii ale mediul rural
şcoli, universităţi, societăţii civile,
organizaâii agenţi economici,
ale societăţii civile, instituţii de
autorităţi publice, agenţi cultură
economici şi instituţii de
cultură,asociaţia
părinţilor.

O.3) Întărirea Conştientizarea membrilor Directorul Liceului Permanent Consiliul local, Participarea
rolului Consiliului Consiliului Administrativ DGETS membrilor la
de administraţie al mun.Chisinau şedinţele Consiliului
privind importanţa acestui
Liceului în vederea de administraţie,
asigurării unui organism de conducere a atribuţii/membru C.A
management unităţii de învăţămînt
eficient Participarea membrilor Directorul Liceului Permanent Furnizori de Numărul membrilor
Cons.Admin. la stagii de formare C.A. participanţi la
perfecţionare cursuri de formare

108
O.4) Gestionarea Realizarea demersurilor Directorul, 1 septembrie Primăria Obţinerea avizului
eficientă a necesare pentru finalizarea la adm.financiar, sanitar de
resurselor timp a lucrărilor de igienizare Echipa manageriala funcţionare,Trecerea
materiale la în şcoală în vederea deschiderii in revista
nivelul anului şcolar şi obţinerea
administrării avizului sanitar de funcţionare
publice
Utilizarea eficientă Directorul, Permanent ONG-uri, Numărul de proiecte
locale
adm.financiar,resp.proie autorităţi finanţate
a resurselor cte europene locale
financiare
bugetare şi
atragerea de
fonduri
extrabugetare
prin accesarea
fondurilor
structurale
Asigurarea manualelor şi Directorul, serviciul Octombrie Edituri şi Distribuirea tuturor
rechizitelor şcolare pentru secretariat,bibliotecar distribuitori de manualelor şcolare
învăţămîntul obligatoriu carte şcolară comandate şi a
conform prevederilor legale. rechizitelor necesare
Asigurarea dotărilor specifice în Directorul, Noiembrie Consiliul Calitatea serviciilor
vederea desfăşurării în condiţii resp.Comisiilor mai administr
optime a examenelor naţionale metodice ativ al
liceului
Aplicarea metodologiei de Directorul, Permanent Consiliul local Calitatea Proiectului
finanţare a Liceului şi de buget al Primăriei
elaborarea proiectului de buget dir.-adj.,adm.financiar, mun.Chişinău.109
la nivelul Primăriei
4. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE
O.1) Încurajarea dezvoltării
profesionale iniţiale şi
continue a cadrelor didactice
prin participarea la
programe de formare
continuă, proiecte europene
,elaborarea strategiilor
educationale de succes
O.2) Asigurarea calităţii
activităţilor de formare
continuă a personalului
didactic
Identificarea nevoilor de formare a Dir-adjuncţi, resp.cu Septembrie Centrele de Număr de chestionare
personalului didactic dezvoltarea profesională formare şi aplicate
dezvoltare
profesională
Consolidarea parteneriatului cu Dir-adjuncţi, resp.cu Octombrie Universitatea Număr de discipline
instituţiile de învăţămînt superior în dezvoltarea profesională pedagogică la care se desfăşoară
vederea organizării şi desfăşurării în de stat din practica pedagogică
condiţii optime a practicii pedagogice Tiraspol,
a studenţilor. Universitatea
pedagogica
de Stat
I.Creangă,US
M
Participarea profesorilor la Dir-adjuncţi, resp.cu Permanent Numărul de profesori
programe de formare a dezvoltarea profesională înscrişi la programul
profesorilor- mentori de practică de formare
pedagogică
Monitorizarea activităţii de Dir.adjuncţi, resp.Comisiei Conform Număr calificative
evaluare şi consiliere realizate prin metodice graficului acordate cadrelor
asistenţele la ore didactice asistate
Organizarea unor discuţii periodice cu Dir-adjuncţi, resp.cu Semestrial Alcătuirea unei
profesorii tineri, cu privire la nevoile dezvoltarea profesională, sinteze a propunerilor
lor de formare resp.Comisii metodice profesorilor tineri în
materie de formare
Consilierea cadrelor didactice în Dir-adjuncţi, resp.cu Permanent Numărul proiectelor
vederea realizării de proiecte cu dezvoltarea realizate
finanţare europeană prof.resp.proiecte europene
Creşterea calităţii activităţilor Dir-adjuncţi, Conform Studiu de impact
metodico-ştiinţifice organizate la resp.dezvoltare graficului
nivelul Liceului Teoretic „Mihai profesională, resp.Comisii 110
Viteazul” metodice
 5. CREŞTEREA ROLULUI ACTIVITĂŢILOR ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE PENTRU
FORMAREA COMPLEXĂ A PERSONALITĂŢII ELEVILOR.
O.1) Încurajarea Dir-adjuncţi, Permanent Instituţii Creşterea nr.de programe
dezvoltării de
Derularea unor resp.proiecte/programe culturale şi a nr.de elevi implicaţi
programe programe de educative, resp.proiecte faţă de anul şcolar 2010-
educaţionale care au europene 2011 cu 10%
în vedere
informare/formare a
dimensiunea elevilor în spiritul
formativă a
educaţiei
valorilor europene, al
cetăţeniei active şi al
respectării diversităţii
culturale.
Stimularea implicării elevilor în Dir-adjuncţi, resp.comisia Conform Fundaţii Rezultate vizibile în
promovarea valorilor şi principiilor diriginţilor resp.proiecte / graficului ONG-uri comportamentul elevilor
etice: dreptate, toleranţă, pace, programe educative
cetăţenie activă, respectarea
drepturilor omului etc.

Valorificarea valenţelor Dir –adjuncţi, diriginţii. Conform Progres înregistrat %

Prof.de specialitate calendarului
educative ale disciplinelor activităţilor
de învăţămînt; realizarea extraşcolare
unui raport echilibrat între
conţinutul educativ şi cel
ştiinţific în activitatea
didactică de predare –
învăţare.
Promovarea drepturilor omului şi Dir-adjuncţi, resp.comisia Conform Fundaţii Număr de activităţi
formarea competenţelor specifice diriginţilor resp.proiecte / calendarului culturale înregistrate
societăţii cunoaşterii şi dezvoltării programe educative activităţilor
economice durabile. extraşcolare
111
Desfăşurarea unor lectorate, work- Resp.comisia diriginţilor Noiembrie Număr participanţi şi
shop-uri pe teme ca: educaţia non- resp.proiecte / programe Mai progres în relaţia copii -
Organizarea unor acţiuni în vederea Resp.comisia diriginţilor Conform Numărul elevi admişi
unei bune orientări şcolare: resp.proiecte / programe Calendarul
Salonul Ofertelor Educaţionale – educative, ui
parteneriat cu Universitatea resp.Comisia de promovare
Tehnică, USM, Universitatea a imaginii şcolii
I.Creangă
Atragerea copiilor şi tinerilor în Resp.comisia metodică, Conform Cluburi sportive Creşterea numărului de
acţiuni cu caracter sportiv; ed.fizică, diriginţii Calendarul elevi participanţi la
dezvoltarea de atitudini pozitive ui activităţilor competiţii sportive
privind:sportul şi sănătatea, extraşcolare cu 10 % faţă de anii
sportul şi educaţia, sportul şi şcolari precedenţi
democratia, spiritul sportiv.
Derularea activităţilor prevăzute în Resp.proiecte/programe Noiembrie Instituţii Creşterea numărului de
protocoalele de parteneriat educative Iunie partenere protocoale şi de
încheiate cu instituţii din participanţi cu 10%
municipiu în vederea derulării
proiectelor educative
Derularea programelor de acţiune Noiembrie ONG-uri Creşterea numărului de
comunitară şi de promovare a Iunie programe şi a
voluntariatului la nivelul numărului de
comunităţii locale persoane implicate
cu 5 %
Derularea unor acţiuni în vederea Resp.comisia diriginţilor Permanent Servici Reducerea actelor de
conştientizării cauzelor şi a resp.proiecte / violenţă la
identificării mijloacelor de programe educative. învăţămîntul seral
prevenire a fenomenelor de cu 100%
violenţă.

112
O.2) Sustinerea şi Consilierea copiilor cu privire Dir-adjuncţi, Noiembrie Poliţia Reducerea ratei
creşterea rolului la impactul părinţilor diriginţii, consilier Iunie absenteismului
educaţiei nonformale plecaţi la muncă în psihopedagogic
şi informale ca străinătate asupra
dimensiuni ale copiilor rămaşi acasă în
procesului grija unor rude sau
educaţional în vecini, în vederea
vederea prevenirii şi prevenirii abandonului
reducerii şcolar în rîndul acestora
absenteismului
Derularea unor acţiuni de Diriginţii, Conform ONG-uri Reducerea ratei
intervenţie în situaţia consilier calendarului absenteismului
elevilor a căror părinţi psihopedagogic
sunt plecaţi la muncă
în străinătate în
vederea absenteismului
Derularea unor programe de Diriginţii, Noiembrie ONG Reducerea numărului
parteneriat şcoală – consilier Iunie Primăria de elevi cu risc de
cluburi – ONG-uri – psihopedagogic mun.Chiş eşec şcolar
familie în vederea inău
prevenirii eşecului şcolar
Organizarea cluburilor de Dir –adjuncţi, Periadele de DETS Număr de tabere
vacanţă, a taberelor diriginţii. vacanţă Mun.Chiş tematice şi număr de
tematice şi a altor tipuri de inău participanţi
activităţi educative

113
O.3) Încurajarea şi Iniţierea şi derularea unor Dir-adjuncţi, Conform Instituţii de Număr de proiecte
dezvoltarea proiecte şi programe cu resp.comisia calendarului cultură, şi programe ,i
creativităţii caracter cultural – artistic diriginţilor activităţilor Primăria, număr de
elevilor prin cu rol în dezvoltarea resp.proiecte / extraşcolare muzeele elevi implicaţi
creativităţii elevilor programe mun.Chişină
activităţi
educative u
educative
şcolare şi Organizarea şi Resp. Proiecte/ Conform Primăria,DGETS, Număr de elevi în
extraşcolare programe calendarului Mass-media creştere
desfăşurarea unor educative, activităţilor Complexul
spectacole, prof.muzică, extraşcolare, Muzeistic
expoziţii, desen,ed.tehn permanent din
festivaluri şi ologica,sport Republica
uri,teatru Moldova
concursuri de
sector si
municipale de
reviste şcolare şi
jurnalism, artă
plastică,
artizanat,tehnologi
i, cultură şi
civilizaţie
universală etc.
Dezvoltarea creativităţii în Resp.Comisii met. Conform Universităţile de Număr de premii la
domeniile: matematică şi Din ariile calendarului stat din RM concursuri
ştiinţe, fizică, chimie, curriculare activităţilor interdisciplina
biologie, extraşcolare, re
geografie,et,tehnologică, permanent
lim şi lit.română,
lim.străine

114
 6. COMPATIBILIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE EDUCAŢIE CU SISTEMELE EUROPENE DE
EDUCATIE

O.1) Încurajarea Sesiuni de diseminare a bunelor Dir-adjuncţi, Semestrul I,II Cîte o prezentare în
mobilităţii practici, a cursurilor de formare resp.dezvoltare an şcolar fiecare
cadrelor în cadrul programelor şi profesională, Consiliu
didactice în proiectelor europene resp.proiecte profesoral
spaţiul UE
Newsletter cu programe, surse Resp.proiecte Semestrul I,II Furnozori de În format electronic
de finanţare, oportunităţi de europene an şcolar formare pe grupul de
mobilitate discuţii al
profesorilor
liceului
Sesiuni de informare şi Resp.proiecte Semestrul II Responsabili cu Număr de
consultanţă individuală europene an şcolar programe şi sesiuni,număr de
a cadrelor didactice proiecte profesori
europene

O.2) Consilierea Participarea profesorilor la Resp.proiecte Semestrul I,II 15 profesori/an

pentru sesiuni de formare (de scurta europene, an şcolar
participarea la durata)pentru managementul resp.dezvoltare
proiecte proiectelor. profesională
europene şi
parteneriate cu Identificarea partenerilor Resp.proiecte Permanent Consiliul de O creştere a
instituţii similare europeni pentru dezvoltarea educative Administratie. numărului de
din alte ţări unor proiecte educaţionale contacte stabilite
europene cu posibili
parteneri
115
O.2) Consilierea Participarea profesorilor la sesiuni Resp.proiecte Semestrul 5 profesori/an
pentru de formare (de scurta europene, I,II
participarea durata)pentru managementul resp.dezvoltare an şcolar
la proiecte proiectelor. profesională
europene şi
Identificarea partenerilor Resp.proiecte Permanent O creştere a
parteneriate
europeni pentru educative numărului de
cu instituţii
dezvoltarea unor proiecte contacte
similare din
educaţionale stabilite cu posibili
alte ţări
parteneri
europene

O.3) Promovarea Susţinerea programelor Resp.proiecte Permanent Autorităţi Număr de programe

şi educaţionale pe toate treptele de educative publice educaţionale
valorificarea scolarizare din Liceu care locale,fundaţii , implimentate in
diversităţii şi promovează diversitatea, ONG, crestere
intercultural culturală şi valorificarea Asociaţia
ităţii în tradiţiilor părinţilor
educaţie
Educarea elevilor în spiritul Resp.proiecte Permanent Asociaţii,Acade Num.activităţilor
cunoaşterii şi conservării educative mia Obştească a educative extra-şcolare/
specificului local şi naţional în Părinţilor curriculare ce
context european şi în cadrul promovează şi urmăresc
fenomenului de globarizare a îmbunătăţirea
Educatiei. cunoştinţelor şi a
conservării specificului
local şi naţional în
context european şi
mondial

116
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLIMENTĂRII PROIECTULUI
DE DEZVOLTARE ISTITUŢIONALĂ
2016-2020
Implimentarea Proiectului de Dezvoltare Instituţională este realizată de către întregul
personal al Luceului.
Se va urmări sistematic:
- corespondenţa între ceea ce s-a făcut şi ce s-a planificat
- realizarea de acţiuni corective în cazul nerespectării termenilor sau neîndeplinirii unor
indicatori de calitate
Procesul de evaluare va fi asigurat de echipa managerială şi echipa
de realizare (actualizare) prin:
Întîlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare.
Încluderea de acţiuni specifice în planul de activitate al Consiliului de administraţie, al
Consiliului profesoral, tuturor comisiilor si structurilor interne.
Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului de
Administraţie,Comisiei de evaluare si asigurare a Calitatii in institutie.
Revizuire periodică şi corecţii.
Activităţile de monotorizare şi evaluare vor consta în:
Realizarea procedurilor de monitorizare a ţintelor.
Discuţii cu cadrele didactice, elevii si parintii,alti angajati a institutiei
asupra schimbărilor care au avut loc în procesul de predare –
învăţare – evaluare.
Moninorizarea periodică a implimentării acţiunilor individuale.
Comunicarea acţiunilor corective prin raportare al rezultatelor obţinute.
Interpretarea datelor privind nivelul de atingere a tintelor.
Stabilirea impactului asupra comunităţii.
117
Ciclograma activităţilor Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”
în afara orelor de studii, pentru anul de studii 2016 – 2017

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI SÎMBĂTĂ

1. 15 – 18
00 00
1. 14 - 16
30 30
1. 1500 -
17 00
1. 14 - 15
30 30
1. 13 , 14 , 18
15 10 20
 
Audienţă: Şedinţa Consiliului Şedinţa Comisiilor Şedinţa Comisiei Ore de diriginţie.
Cab:1,2,3,4,5,6 şcolar al elevilor. metodice: Drepturilor copilului Activităţi tematice.
(administrația) Resp.Demerji V. – Limba şi comunicarea Resp: Demerji V. Resp: Diriginţii de
dir.adj Limbi străine. Meriacre A. clasă
Meriacre Ana- Resp: Perev L.  
dir.adj. Prunici L. Înzestrarea bazei de
Preşedintele date a liceului (pagina
Consiliului Liceal web).
al Elevilor Resp: prof.informatică
 
15 00
Volantă administrativă
Resp: Berezovschi N.
2. 15 00 – 18 00 2. 14 30 - 16 30 2. 15 00 - 17 00 2. 15 00 - 17 00 2. 15 00 2. 9 00 – 13 00
Audienţă: 1.Şcoala tînărului Şedinţa Comisiei Şedinţa Consiliului Ore de diriginţie; Activitatea academiei
Cab:1,2,3,4,5,6 specialist metodice:Educația administrativ. excursii, activităţi obşteşti a părinţilor.
(administrația) Resp: profesorii- socio-umanistică: Resp: Berezovschi N. artistice. Servicii psihologice,
mentori. Resp.Bucătaru V. Cojocaru C. Resp.Diriginții de asistenţă socială copiilor
      clasă. cu nevoi speciale,
2.Cercuri pe Ședința Comisiei de   consultații pentru părinți.
interese. asigurare a calității 15 00 - 17 00 Resp.AOP., Lozovanu L.
servicii Volantă
educaționale. administrativă
Resp.Berezovschi N.
 
 
 

118
3. 15 00 – 18 00 3. 18 15 - 20 15 3. 15 00 - 17 00 3. 15 00 – 18 00 3. 1.Ora diriginţiei.  
Audienţă: Şedinţa Şedinţa Comisiei Şedinţa Consiliului 2.Vinerea sanitară
Cab:1,2,3,4,5,6 comitetelor metodice: profesoral. Resp.Diriginţii de clasă
(administrația) părinteşti pe clase, Matematică și științe. Resp: Berezovschi 3.Cercuri pe interese.
adunările Resp:Ciuxin V. N.CLE Meriacre A.
părinţilor.  
Resp: AOP,   15 00 - 17 00 15 00 - 17 00
Sîrbu A. Şedinţa Comisiei Volantă administrativă
  metodice ale Resp.Berezovschi N.
Ore de diriginție diriginţilor Şedinţa Consiliului
demonstrative cu Resp.Demerji V., CLE. Muzeului „Mihai
părinții. Viteazul”.
Resp: diriginții de Resp.Dogaru Octavian.
clasă Lunar de informaţie,
opinie şi cultura
pedagogică.
Resp.Sîrbu Ruslana.
Demerji V.
4. 15 00 – 18 00 4. 18 15 – 20 15 4. 15 00 - 17 00 4. 15 00 - 17 00 4.Ora diriginţiei: 4. 9 00 – 13 00
Audienţă: Şedinţa comitetului Şedinţa Comisiilor Şedinţa consiliului Evaluarea reuşitei, Evaluarea dinamicii stării
Cab:1,2,3,4,5,6 părintesc al metodice: Arte., metodic al liceului. frecvenţei. sănătăţii elevilor,culturii
(administrația) liceului; Consiliul Educaţie fizică și Resp:Berezovschi N. Disciplina elevilor organizaţionale în Liceu.
de Administrație al sport., Învățămînt   (lunar). Berezovschi N.
părinților. primar. Derularea proiectului Completarea agendei Resp: Academia obştească a
Resp: Sîrbu A. Resp: Ureche A. metodic: ”Administratorul părinţilor dna.Sîrbu A.,
Rotundu D., Creţu I. „Managementul școlar”  
Tintiuc T., Buruiană M. schimbării în Resp: Diriginţii de
Plîngău L. Negru Sv. educație” clasă.
Meriacre A. Consiliul Liceal al
Elevilor
15 00 - 17 00
Volantă administrativă
Resp.Berezovschi N.

119
Repartizarea obligaţiunilor şi compartimentelor controlului administrativ
în Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” anul de studii 2016-2017
 

I. Activităţi organizaţional – pedagogic

1.Selectarea şi repartizarea +         +            
cadrelor didactice, a
personalului tehnic

2.Elaborarea şi aprobarea +                      
Statutului, regulamentului de
ordine internă, a regimului de
lucru pentru fiecare
structură.

3.Elaborarea orarului   +   + +           + +
lecţiilor, al activităţilor
extradidactice în cercuri şi
secţii sportive.

120
4.Organizarea de serviciu în liceu.       +                
5.Constituirea colectivelor de elevi;   +   + +           + +
elaborarea listelor elevilor încadraţi în
listele elevilor încadraţi în cercuri; ore
opţionale,secţii sportive,constituirea
grupelor cu regim semiintern ş.a.

6.Întocmirea dărilor de seamă, a notelor + + + + + + + + + + + +

informative în baza activităţii liceului.

7.Întocmirea tabelului pentru + +         +          

salariu,evidenţa zilelor de muncă ale
profesorilor şi personalului tehnic.

8.Asigurarea regimului sanitaro-igienic +           +   +      

în liceu.
9.Planificarea activităţii liceului în + + + + + + +       + +
timpul vacanţelor.
10.Activitatea ce ţine de respectarea +               +      
regulamentului de ordine internă,
protecţia muncii.
11.Crearea şi organizarea activităţii     +               +  
cabinetului metodic, a sălilor de clasă,
în conformitate cu profilul.

12.Organizarea pregătirii şi desfăşurării + + +                  

tezelor semestriale, a examenelor de
absolvire.
13.Elaborarea,studierea,cercetarea + +                    
actelor normative.
14.Tarifarea profesorilor.Finanţarea + +                    
liceului.
15.Amenajarea şi înzestrarea liceului. +           + +        
16.Activitatea personalului tehnic.             +          
17.Organizarea serviciului medical în +                      
liceu.
18.Organizarea alimentării elevilor. +                      
19.Organizarea activităţii grupelor cu +                     +
regim semiintern.
20.Organizarea instruirii elevilor cu + + + + + + + + + + + +
dezabilităţi fizice.
21.Organizarea odihnei de vară a +     +             + +
elevilor.
22.Organizarea activităţii grupelor +     +   +           +
medicale la educaţia fizică. 121
 II.Aspectul conceptual al procesului instructiv.

1.Asigurarea respectării + + + + + + + + + + + +
Codului Învăţămîntului.

2.Respectarea + + + + + + + + + + + +
conţinuturilor
programelor de
învăţămînt, a obiectivelor
curriculare.

3.Elaborarea proiectelor + + + + + +         + +
didactice de lungă durată
la disciplinele de
studii,ale lucrului
educativ şi extradidactic.

4.Îmbunătăţirea ofertei + + + + +           + +
educaţionale la nivelul
ariilor curriculare.

122
 III. Aspectul acţional
1.Asigurarea coerenţei + + + + +     +     + +
didactice între obiective şi
metodele de
predare/învăţare/evaluare.
2.Predarea intesivă a elevilor   + + + + +   +     + +
capabili de performanţă.

3.Activitatea cu elevii ce       +   +         + +
necesită atenţie pedagogică
deosebită (elevi orfani din
familii dezavantajoase,din
familii incomplete,tutelaţi
ş.a).

4.Controlul sarcinilor pentru   + +     +         + +

învăţare a elevilor, controlul
realizării activităţii
independente şi diferenţiate.

5.Lucrul cu elevii coregenţi.   + + +   +         + +

6.Asigurarea continuităţii + + + + + +         + +
şcoală primară-gimnaziu-
liceu.

7.Activităţi ce ţin siguranţa +     +     +   +     +

traficului, bazelor securităţii
vieţii,protecţiei civile.

123
 IV.Aspectul cu cadrele didactice,perfecţionarea, formarea continuă
1.Organizarea activităţii +   + +                
metodice la disciplinele de
studii şi perfecţionarea
cadrelor didactice
(inclusiv:seminar,conferinţe,
mese rotunde ş.a.).

2.Dirijarea activităţii       +                
diriginţilor de clasă.

3.Descoperirea,studierea, + + + +                
generalizarea şi propagarea
experienţei avansate a
pedagogilor.

4.Activitatea cu tinerii     + +                
specialişti.

5.Atestarea cadrelor +   +                  
didactice.

6.Dirijarea activităţii +                      
consiliului profesoral.

124
7.Organizarea şi desfăşurarea + + +                  
şedinţelor cu directorul.

8.Organizarea şi desfăşurarea     + +                
şedinţelor cu directorul.

9.Dirijarea autoinstruirii     + +                
pedagogilor.

10.Dirijarea cu activitatea +                      
directorilor adjuncţi pentru
problemele de instruire,
educaţie, activitatea
metodică, lucrul
extradidactic,activitatea
claselor cu profil.
11.Colaborarea cu instituţiile + + + + +     +   + +  
de învăţămînt
preuniversitar,superior ş.a.

12.Înaintarea pedagogilor + + + + +         + + +
pentru menţiune în baza
activităţii conştiincioase.

13.Organizarea lucrului ce   + + + +           +  
ţine de dotarea cabinetelor cu
material didactic şi MTI.

125
14.Dirijarea activităţii     +                  
consiliului metodic.

15.Planificarea cursurilor +   +                  
de perfecţionare a
pedagogilor,asigurarea
relaţiilor cu IŞE,Pro
Didactica ş.a.

16.Propagarea ştiinţelor +   + +                
pedagogice,familiarizarea
cu noutăţile metodice.

17.Întocmirea orarului + +         +          
concediilor profesorilor şi
al personalului tehnic.

126
 V.Organizarea procesului instructiv – educativ.
1.Proiectarea activităţii + + + + + + + + + + + +
liceului.

2.Familiarizarea corpului   + + + +   +       + +
didactic cu activitatea
săptămînală, lunară.

3.Volanta săptămînală. +                      

4.Dirijarea cu activitatea       + +           +  
cercurilor, a orelor
opţionale,extradidactice şi
individuale.

5.Antreanarea elevilor în       + +              
cercuri şi secţii sportive.

6.Stabilirea relaţiilor cu       + +           +  
instituţiile din învăţămîntul
complementar.

127
7.Constituirea       + +              
consiliului şcolar în
liceu, dirijarea cu
activitatea lui.

8.Organizarea activităţii   + +                  
Clubului „Învăţăm a
învăţa”.

9.Organizarea şi     + +             + +
desfăşurarea:  
Săptămînilor,decadelor  
,concursurilor la  
disciplinele şcolare; +
A consiliului
profesional;
A sărbătorilor şi       + +              
jocurilor
sportive;
      + +           + +
A matineelor,
cereurilor,ştafetelor,co
ncursurilor,festivităţilor
ş.a.

128
 VI.Activitatea cu cartea
1.Respectarea +           +   + +    
normelor privind
funcţionarea
bibliotecii.

2.Completarea +             +   +    
fondului de carte al
bibliotecii cu
literatură
artistică,ştiinţifică,me
todică,îndrumări
metdoce.

3.Popularizarea unor + + + + + +   +   + + +
activităţi
desosebite în presa
locală şi cea
de specializare.

4.Realizarea +             +   +    
abonamentelor la
presă.

129
 VII.Baza didactico – materială
1.Asigurarea +           +          
funcţionalităţii
bazei didactico-
materiale.

2.Activităţi ce ţin de +           +     +    
păstrarea
clădirii liceului,a
bunurilor
materiale; asigurarea
securităţii
antiincendiare.

3.Procurarea,păstrare +           +          
a şi
axploatarea bunurilor
materiale, a
utilajului, a MTI
ş.a. ale liceului

4.Evaluarea bazei +           +          
didactico-
materiale a liceului.

130
 VIII. Activitatea cu părinţii
1.Colaborarea +     +   +   +     + +
eficientă între
şcoală şi familie.

2.Implimentarea unor +     +   +   +       +
tehnici de lucru cu
elevii şi părinţii în
scopul asigurării
obiectivelor
educaţionale.

3.Găsirea         +     +        
modalităţilor de
sponsorizarea a unor
activităţi
realizate cu elevii.

4.Activitatea +             +        
asociaţiei binevole a
părinţilor.

5.Proiectarea +     +       +       +
activităţii cu
părinţii la nivelul
claselor şi al liceului.

131
 IX. Managerial
1.Asigurarea +           + +        
condiţiilor necesare
în vederea pregătirii
instituţiei
pentru noul an de
învăţămînt.
2.Realizarea + + + + + +         + +
îndrumării şi
controlului procesului
educaţional

3.Alegerea strategiilor + + + + +   + + + + + +
ce asigură eficienţa
dezvoltării liceului.

4.Promovarea culturii + + + + + + + + + + + +
organizaţionale în
unitatea şcolară.

5.Cunoaşterea şi + + + + + + + + + + + +
aplicarea principiilor
de bază ale
managementului
şcolar.

132
6.Monitorizarea + + + + + +            
procesului de
implimentare a
Curriculumului
Naţional.

7.Implimentarea şi + + + + + + + + + + + +
asigurarea
standardelor
educaţionale.

8.Calitatea predării                        
lecţiilor:  
clasele primare;
+                      
limba şi literatura
romînă;         +              
limbile moderne;     +                  
istorie;     +                  
geografie;   +             +      
matematica;
fizica;                        
chimie;   +                    
biologie;       +                
informatică;       +                
educaţie fizică;
+               +      
disciplinele profilului
estetic,tehnologic. +                   +  

9.Orele opţionale. + + + + +       +   + +
133
10.Coordonarea                       +
activităţii colectivelor
de clasă pe paralele:
clasele I-IV;
clasele V-VII;                     +  
clasele VIII;       +                
clasele IX;
clasele X-XI;   +                    
clasele XII.
    +                  
+                      

11.Cercuri,       +             + +
neinterese.

12.Secţii sportive. +                      
13.Asigurarea orelor                       +
de meditare
(şcoală primară,orar
aparte).

134
14.Coordonarea +                      
organizării
şi desfăşurării
consultaţiilor la
disciplinele şcolare
(după un grafic
aparte).

135