Monarhia absolută - Caracteristici

Constituirea monarhiilor
absolutiste

• Dezvoltarea economică de la sfârşitul secolului al XV-lea şi

începutul secolului al XVI-lea, dezvoltarea manufacturilor, a
băncilor, marile descoperiri geografice au stimulat
activitatea comercială la un nivel necunoscut până atunci.
 La sfârşitul sec al XV-lea şi la începutul sec al XVI-lea în
Franţa, Anglia şi Spania se înregistrează fenomene sociale și
politice precum:
 declinul feudalităţii și a relațiilor feudale;
 ascensiunea burgheziei - doreşte să participe cât mai activ la
viaţa politică a statului;
 Între nobilimea aflată în declin şi burghezia dornică de putere se
iveşte un conflict.
 încheierea centralizării statale.
 Constituirea monarhiilor
absolutiste
 Monarhia a fost spijinită de orăşenime, ţărănime
şi Biserică, interesate în instaurarea ordinii.

 Monarhia îşi sporeşte autoritatea devenind

monarhie absolută în Franţa, Anglia şi Spania,
state unde la sfârşitul secolului al XV-lea se
încheiase procesul de unificare teritorială şi
centralizare politică.
 Statutul nobilimii
 Are în continuare un statut privilegiat
 Păstrează unele funcţii tradiţionale
medievale (seneşal, şambelan, conetabil)
 Depune jurământul de credinţă faţă de
suveran
 Este exclusă de la treburile politice
 Primeşte funcţii în armată şi favoruri la
curtea regală
 Atribuţiile monarhului
Numeşte
Controlează Este capul
miniştrii și înalți Iniţiază legi
administraţia armatei
demnitari

Bate monedă

Monarhul
Decide politica Este capul
externă Bisericii

Numeşte Convoacă şi
Controlează
funcţionarii dizolvă
poliţia şi justiţia
statului Parlamentul
 Instituţiile monarhiei absolute
• Monarhia absolută sau absolutismul monarhic
este o formă de guvernare monarhică, în care
monarhul (rege/împărat) deţine puteri depline
în stat și îşi exercită autoritatea asupra
întregului teritoriu al unui stat.
• Regalitatea este instituţia supremă în stat.
• Regalitatea se sprijină pe:
• Consiliul Regal – alcătuit din membrii aleși de
rege din diferite categorii sociale;
• Funcţionari numiţi de rege – în administrație și
în justiție.
 Adunările Generale
• Erau formate din cler, nobilime şi orăşenime.
• Arau convocate de regi pentru a da legalitate actelor lor
în evul mediu.
– În Franţa se numeau Stările Generale.
– În Anglia – Parlamentul.
– În Spania – Cortesurile.
• S-au menţinut şi în noul regim;
• Rolul/puterea lor scade tot mai mult (cu excepţia
Angliei);
• Erau convocate pentru a vota impozitele necesare
pentru întreţinerea instituţiilor statului.
 Resursele de putere ale
monarhului
 Veniturile regalităţii (ordinare – de pe
domeniul regal şi extraordinare – din
impozite)
 Justiţia regală – instrument important
în lupta împotriva marii nobilimi
 Armata permanentă – formată din
mercenari, dotată cu arme de foc
 Veniturile Regalităţii

Extraordinare
(impozite); erau
destinate să finanţeze
Ordinare instituţiile statului,
(provenite de pe Curtea regală, armata
domeniul regal) permanentă şi politica
externă;
erau aprobate de
Adunările Generale
 Justiţia regală
• A fost un instrument puternic
în lupta împotriva marii
nobilimi.
• Era formată din burghezi bine
pregătiţi şi credincioşi
monarhului.
 Armata permanentă
• Era formată din mercenari.
• Era înzestrată cu arme de foc.
• Doar regele avea dreptul de a întreţină o astfel
de armată
• Cu ajutorul acestei armate permanente,
regalitatea îşi impunea voinţa în faţa oricui, în
plan intern.
 Rolul monarhiei absolute

 A asigurat cadrul necesar dezvoltării

economico-sociale a statelor;
 Au fost înlăturate relaţiile de vasalitate cu
instituțiile monarhului / publice;
 Au fost favorizate orăşenimea şi burghezia
prin măsuri economice, ce urmăreau
interesele regalităţii.
 Monarhi absoluţi în Franţa

Henric IV (1589-1610) Ludovic XIV (1643-1715)

Francisc I (1515-1547)
ASPECTE CARACTERISTICILE
ABSOLUTISMULUI ÎN FRANȚA

ECONOMICE •Se dezvoltă manufacturile, băncile, comerţul

•Agricultura este ramura de bază a economiei

•Vechea nobilime, sărăcită şi subordonată

SOCIALE regelui, devine "nobilime de spadă“
•Burghezia, îmbogăţită, cumpără titluri
nobiliare devenind "nobilime de robă"

•Stările Generale n-au mai fost convocate

POLITICE •Se măreşte aparatul funcţionăresc
•Au loc războaie religioase (1562-1598)
 Monarhi absoluţi în Anglia

Elisabeta I (1558-1603)
Henric VII Tudor (1485-1509) Henric VIII (1509-1547)
ASPECTE CARACTERISTICILE
ABSOLUTISMULUI ÎN ANGLIA
•În agricultură au loc împrejmuirile (transforma-
ECONOMICE rea unor mari suprafeţe agricole în păşuni)
•Se dezvoltă manufacturile şi comerţul
•Se înfiinţează bursa şi companiile comerciale
•S-a format noua nobilime
SOCIALE •Mulţi ţărani au migrat spre oraş
•Înalţii funcţionari sunt numiţi din rândul
burgheziei
•Scade rolul Parlamentului
POLITICE •Numărul funcţionarilor creşte
•Regele devine şeful Bisericii
 BIBLIOGRAFIE
• Manuale alternative de istorie pentru clasa a
VI-a
• Enciclopedia Wikipedia