Sunteți pe pagina 1din 23

Holera

Şef de lucrări dr.Daniela Leca


 Holera este o infecţie acută care afectează întregul intestin subţire
fiind caracterizată prin
› Diaree apoasă profuză
› Crampe musculare
› Deshidratare
› Oligurie
› Colaps
 Holera a fost descrisă pentru prima dată de Sydenham în 1817

2
Etiologie
V.cholerae =
 Bacil aerob Gram negativ, mic (1,5-3-o,5 mm), curbat, mobil,
 Creşte foarte bine pe mediul alcalin cu săruri biliare
 Nu este invaziv
 Produce o neuroaminidază ce degradează gangliozidele în forma
monosialosil- receptorul specific pentru toxina holerică
 Structura antigenică:
› Antigenul flagelar (H); antiserul preparat nu permite diferenţierea
vibrionului ce cauzează boala endemică umană de vibrionii prezenţi în
apă.
› Antigene somatice (O) fac distincţia între V.cholerae Ogawa, Inaba şi
Hikojima, responsabile de epidemii
 În era modernă au fost 7 pandemii; ultima a început în 1961 în
Indonezia, cu biotipul El Tor.

3
Patogenie
Vibrionii (introduşi prin apă, alimente, mâini murdare)

Depăşesc bariera gastrică acidă

Se multiplică în mediul alcalin al intestinului subţire

Endotoxina (choleragen) se fixează pe enterocit

adenilciclaza ATP AMPc Stimularea secreţiei enterocitelor

Apă şi electroliţi în lumen intestinal ( 1 l/oră)

Deshidratarecelulară
Hemoconcentraţie
Acidoză
Hiponatremie
hipofosfatemie

4
Epidemiologie
 Transmitere : apă, produse marine, alte alimente contaminate de
excrementele persoanelor cu infecţie simptomatică/ asimptomatică
 Endemică : regiuni din Asia, Orientul Mijlociu, Africa, coasta
Golfului SUA
 Incidenţă maximă la copii, în ariile endemice, în lunile calde
 În ariile nou infectate: orice anotimp, orice vârstă
 Persoanele purtătoare elimină vibrioni, mult timp
 Biotipul El Tor –
› variantă ce persistă mai mult,
› produce forme subclinice, mai frecvent decât tulpinile clasice

5
Tablou clinic
 Perioada de incubaţie = 4 ore – 7 zile
 Perioada de stare
› Scaune diareice apoase, numeroase (20-50/zi), voluminoase, nefetide,
se elimină în jet, fără tenesme
› Dureri abdominale de mică intensitate
› Sindrom de deshidratare
 Tegumente şi mucoase uscate
 Abdomen excavat
 Vox cholerica
 Crampe musculare
 Colaps: hTA, puls filiform, polipnee, oligurie
› Senzor clar, anxioşi/apatie/ deliranţi
› Lipsa febrei

6
Forme clinice
 Uşoare  Rata mortalităţii > 50% în
 Medii cazuri severe, netratate, sau 1%
 Grave hidratare promptă, adecvată
› Progresive
 Majoritatea elimină V.cholerae
în 2 spt., puţini rămân purtători
› Supraacute
biliari cronici
 Holera sicca
 Şoc
 Prognosticul negativ la gravide
 Ileus paralitic (rata deces a fătului 50%) şi la
 Fără pierderi mari de vârstnici
lichide
 Deces în câteva ore
 Pseudotifoidice
 Hiperpirexie
 Rapid letale

7
Diagnostic
 Clinic:  Ex.coprocitologic: ↓leucocite, rar
› Debut brusc hematii.
› Scaune apoase (tipice)  Ex.micro materii fecale pe câmp
› Absenţa febrei înalte întunecat: vibrio O1, O139- “stele
căzătoare”
› Absenţa durerilor
abdominale importante
 Culturi: direct fecale/tampon /lichid
vomă
 Medii: tiosulfat/bilă, sare,agar
 T.aglutinare directă: Ac antiAg
somatic specific O, după 4-6 zile de
boală (1/640) scade după 2-3 luni;
dar persistă la purtători cronici

8
Tratament
 Faza de rehidratare: în maxim 4 ore 50-100 ml/kgc/oră – sol.
Ringer
 Faza de menţinere:
 după rehidratare, cu diureză > 0,5 ml/Kg/oră:
 Glucoză, electroliţi oral, 500-1000 ml/oră

Pacientul poate fi externat dacă:


 volum urinar > 40 ml/oră
 eliminarea prin scaun < 400 ml/oră
 pacientul poate ingera 600-800 ml/oră

9
Tratament etiologic
 Acelaşi pentru V.cholerae O1 şi O139
 Doxiciclina: o doză 300 mg
 Tetraciclina: 500 mg la 6 ore, 3-5 zile (peste 7 ani)
 Ampicilina: 250 mg la 6 ore, 5 zile (cel mai sigur pt.gravide)
 Trimetoprim-sulfametoxazol 5/25 mg/kg x2 pt.tulpini rezistente la
tetraciclină/alternativă la copii
 Furazolidon:
› Adulţi - 100 mg po, x4/zi, 3 zile;
› Copii – 5 mg/kg/zi în 4 prize, 3 zile
 Fluorochinolone: ciprofloxacină (1 g doză unică/ 250 mg/zi 3 zile)
 Se recomandă administrarea concomitentă de glucoză 3-5 ml/kg 25%
în bolus apoi 10 mg/kg/oră 10%

10
Profilaxie

 Precauţiile pentru zonele endemice includ:


› Consumul de apă fiartă
› Evitarea consumului de legume nepreparate termic
› sau a peştelui/ fructelor de mare inadecvat preparate
 Vaccinul oral inactivat : 2 doze la interv. 2 spt
 Contacţii la domiciliu : Tetraciclină 500 mg x4/zi, 8 doze
 Nu se recomandă profilaxia în masă

11
FEBRA TIFOIDA
sef lucrari
dr. Leca Daniela

12
 Febra tifoida = boala infectioasa acuta sistemica,
specific umana, produsa de Salmonella typhi si
caracterizata clinic prin febra, manifestari
digestive, eruptii cutanate, stare toxica

13
Etiologie. Epidemiologie

 Salmonella typhi, genul Salmonella, familia Enterobacteriaceae


 BGN, 2-3/0,4-0,6 ym, mobili, nesporulati
 3 antigene: - H (flagelar), induce Ac aglutinanti
 - O(somatic), identic cu endotoxina
 - Vi (cu prop. antifagocitare)
 Rezista la temp. scazute in mediul extern(apa, alimente, obiecte
 Distrusa de dezinfectanti (clor)
 Sensibila la antibiotice: ampicilina, cloramfenicol, CFS III, cotrimoxazol, FQ
 Sursa de infectie: omul bolnav, purtatorii sanatosi
 Calea de transmitere: digestiva
 Receptivitatea este generala
 Imunitatea dupa boala – stabila, depasita de reinfectii masive

14
Patogenie

 Doza infectanta = 105-109(95%)


 Bariera gastrica acida ->
 Ileon(multiplicare 48-72 ore)->
 Celule M (internalizeaza ST -> macrofage->
 Lamina propria->
 Vase limfatice si canalul toracic->
 Prima bacteriemie (asimptomatica)->
 SRE (ficat, splina, maduva osoasa):10-14 z
 A doua bacteriemie (continua)->
 Localizarea ST: placi Payer, splina, cai biliare
15
patogenie
 Componenta septica (bacteriana)- explica febra,
alt. starii gen., eruptia, splenomegalia, modif.
placi Payer si sist. limfatic
 Componenta toxica : vasculita, miocardita,
hepatita, af. nervoasa, necroza si ulceratia
digestiva (+act. serotoninei si catecolaminelor),
leucopenia

16
Tablou clinic
 Perioada de incubatie=14+/-7 zile
 Perioada de debut: treptat(7 zile, cu astenie, anorexie, cefalee, febra,
constipatie/diaree) sau brusc (febra inalta)/atipic (respirator, nervos, digestiv,
articular)
 Perioada de stare (2-3 saptamini):
 -febra – in platou
 -starea tifica: bradipsihie, delir oniric, miscari carfologice
 -tulburari digestive: limba saburala, angina Duguet, borborigme, scaune
lichide galben-verzui, dureri abdominale
 -splenomegalie
 -exantem (rozeola tifica)
 -tulb. C-V: disociatie sfigmo-termica, puls dicrot
 -rar: hepatomegalie, bronsita, nefrita
 Perioada de convalescenta: 2-4 saptamini la netratati
17
Diagnostic de laborator
 Examene bacteriologice:
 -hemoculturi (+ in saptamina 1 si 2)
 Meduloculturi (+ 90%, sapt. 4)
 -coproculturi (+ sapt. 2, 3)
 -uroculturi (+ sapt. 2 si 3)
 -biliculturi (purtatori)
 Examene serologice:
 -Reactia Widal (Ac aglutinanti anti H - >1:640, anti O -
>1:320)
 ELISA (Ag invelis, Ag O sau Ag purificat Vi)
 PCR
18
Teste aditionale
 Leucopenie, limfopenie
 Trombocitopenie
 Anemie
 Cresterea VSH
 Absenta eosinofilelor pe frotiul periferic
 Bilirubinemie usoara
 Cresteri moderate ale transaminazelor
 Ex. urina : proteinurie, piurie, cilindrurie
 Rx toracica :infiltrate pulmonare
 Celule mononucleare in materiile fecale
19
Diagnostic diferential
 Sindr. enterice: Yersinia, Campylobacter
 Inf. bacteriene: leptospiroza, legioneloza, TBC int, antrax
intestinal, bruceloza, endocardita
 Inf. parazitare: malaria, amoebiaza, toxoplasmoza,
trichineloza
 Inf. virale: hepatita, M. inf., denga
 Inf. rickettsiene: tifos exant., febra Q
 Inf. localizate: ORL, respiratorii, H-B, SNC, supuratii parti
moi sau organe profunde
 Boli autoimune: LED, artrita reumatoida,
 Afectiuni maligne: limfoame, leucemii, neoplasme
20
Complicatii
 A. Complicatii datorate S. typhi
 1. nervoase: encefalita, meningita, poliradiculonevrita
 2. digestive:
 - hemoragia intestinala (z. 10-16)
 -perforatia intestinala (s. 3-4)
 -colecistita tifica
 -hepatita - rar
 3. cardio-vasculare: miocardita, tromboflebite, arterite
 4. osoase: spondilita sau osteoperostita tifica( dupa luni/ ani)
 B. Complicatii prin suprainfectie: stomatita, parotidita, flegmon al
planseului bucal, otita, pneumonii, bronhopneumonii, escare

21
Tratament
 Antibioticoterapia permite obtinerea apirexiei in 3-5 zile
 1. Ampicilina: 4-6 g/zi, timp de 10-14 zile
 2. Cloramfenicol: apirexie in 3-5 zile, vindecare in 10-14 zile
 3. Trimetoprim-sulfametoxazol, 10-14 zile
 4. Fluorochinolone (ciprofloxacina, ofloxacina): apirexie in 5 zile, vindecare in
7-14 zile
 5. Cefalosporine gen. III (ceftriaxona): 1-2 g la 12 ore (copii: 50-75 mg/Kgc/zi),
timp de 7 zile
 6. Aztreonam
 7. Azitromicina (I zi: 500 mg, z. 2-5: 250 mg/zi PO)
 Dexametazona – cazuri severe :
 - complicatii neurologice
 - soc
 - meningita
22
Evolutie
 Febra se mentine 3-4 saptamini la netratati
 Recaderile
 - 10-15% din cei tratati
 - la 2 saptamini dupa terminarea tratamentului
 - sunt mai usoare si au durata mai scurta decit boala initiala
 Purtatorii
 - 0-6%
 - pt. depistare sunt necesare 3 coproculturi (la interval de o luna)
dupa vindecare
 - riscul dezvoltarii carcinomului vezicular
 Rata deceselor = 1-2%
 PREVENTIE : vaccin antitifoidic( calatori in arii endemice)
23