GLANDELE ENDOCRINE 1

3. Glandele endocrine
 Glandele cu secretie internã sunt formate din epitelii secretorii, ale cãror celule produc
substante active, numite hormoni, pe care îi elibereazã direct în sânge.

 Hormonii sunt substan]e chimice specifice, care actioneazã la distantã de locul sintezei si
produc efecte caracteristice.

Se considerã glande endocrine:

 hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, testiculul,
 ovarul, pancreasul insular, timusul, epifiza,
 temporar, placenta

 Organe ce indeplinesc pe langa rolul principal si rol endocrine: antrul piloric (gastrina),
duodenul (6-8 hormoni cu rol in reglarea secretiei si motilitatii TD), rinichiul (renina si
eritropoietina).
 În plus, unii neuroni hipotalamici si ai altor organe nervoase au si activitate secretorie,
proces numit neurosecretie, care reprezintã tot o functie endocrinã.

 Principalul rol al glandelor endocrine constã în reglarea metabolismului celular!!!!!

 Hormonii sunt eliberati în sânge si sunt transportati spre toate celulele corpului!!!
HIPOFIZA
 Localizatã la baza encefalului, înapoia chiasmei optice, pe saua turceascã a osului
sfenoid;

 forma rotunjitã si diametrul de 1,3 cm;

 Este alcãtuitã din trei lobi: anterior, mijlociu (intermediar) si posterior.

 Lobul anterior si cel intermediar constituie adenohipofiza, iar lobul posterior,

neurohipofiza.
 Lobul anterior este partea cea mai dezvoltatã a glandei – 75% din masa glandei
 Lobul intermediar reprezintã numai 2 %, fiind redus la o simplã lamã epitelialã, aderentã de
lobul posterior.

 INTRE HF SI HIPOTALAMUS = RELATII ANATOMICE SI FUNCTIONALAE !!!!!

 sistemul port-hipotalamo-hipofizar, descris de anatomistul român Grigore T. Popa împreunã

cu Unna Fielding – INTRE HT SI ADENOHF
 Între hipotalamusul anterior sI neurohipofizã existã tractul nervos hipotalamo-hipofizar.

 Prin aceste legãturi vasculare si nervoase si prin produsii de neurosecretie, hipotalamusul

controleazã si regleazã secretia hipofizei, iar prin intermediul acesteia, coordoneazã
activitatea întregului sistem endocrine.
1) Adenohipofiza

 Este situatã în partea anterioarã, dar se întinde si posterior, înconjurând aproape

complet neurohipofiza.

 Produce hh. glandulotropi ( regleaza secretia altor glande endocrine: TSH,

ACTH, FSH, LH) si nonglandulotropi (STH si prolactina);
 Hormonul somatotrop (STH)

 denumit Si hormon de crestere;

 stimuleazã, împreunã cu insulina, hormonii tiroidieni si gonadici, cresterea organismului!!
 stimuleazã condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare (diafizoepifizare),
determinand cresterea in lungime a oaselor!!
 Majoritatea efectelor STH se exercitã indirect, prin actiunea unui sistem de factori de
crestere numiti somatomedine.
 Dupã pubertate, STH produce îngrosarea oaselor lungi si dezvoltarea oaselor late.
 stimuleazã cresterea muschilor si a viscerelor, cu exceptia creierului;
 Determinã o retentie de compusi ai Ca, Na, K, P , N.
 HIPERSECRETIA STH – exces de STH

 consecinte în functie de vârstã asupra dezvoltãrii somatice si metabolismului;

 Înainte de pubertate se produce gigantismul (indivizi inalti, cu talie mai mare de 2 metri,
cu extremitati lungi si intellect normal);
 Dupa pubertate apare acromegalia (cresterea exageratã a oaselor fetei, a mandibulei, a
oaselor late, în general, dar si îngrosarea buzelor, cresterea viscerelor (inimã, ficat, rinichi,
limbã) si alungirea exageratã a mâinilor si picioarelor).
HIPOSECRETIA STH – deficit de STH

 produce, la copil, oprirea cresterii somatice, dar nu a celei neuropsihice;

 Boala sn PITICISM/NANISM HIPOFIZAR (indivizi de talie redusa, 1,20-1,30m,
dar proportionat dezvoltati si cu intellect normal).
 PROLACTINA
 Hormon MAMOTROP/LUTEOTROP;
 stimuleazã, la femeie, secretia lactatã a glandei mamare, sensibilizatã de estrogeni si
progesteron.
 Prolactina este un inhibitor al activitãtii gonadotrope, fiind capabilã sã previnã ovulatia.
 Secretia de prolactinã în afara sarcinii este stimulatã de:
efortul fizic,
stress-ul psihic si chirurgical,
hipoglicemie,
Somn;
 în timpul sarcinii, secretia prolactinei creste gradat, atingând un vârf la nastere si revenind
la nivelul de control dupã aproximativ 8 zile.
 Suptul determinã cresterea temporarã a secretiei de prolactinã.
ACTH – HORMONUL
ADRENOCORTICOTROP
Stimuleaza CSR – creste concentratia sgv a GLUCOCORTICOIZILOR SI HH.
SEXOSTEROIZI!!!
 Efectele pe MINERALOCORTICOIZI sunt reduse.
 ACTH stimuleazã direct melanogeneza în celulele pigmentare (melanocite), producând
inchiderea culorii pielii.

 Hipersecretia de corticotropinã produce atât efectele excesului de glucocorticoizi, cât si

efectele melanocito- stimulatoare, la nivelul tegumentului (diabet bronzat).

 Hiposecretia de ACTH produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi.

TSH/TIREOSTIMULINA/H. TIREOTROP

 Stimuleaza sinteza si secretia hh tiroidieni;

 HIPERSECRETIA – HIPERTIROIDISM (vezi boala BASEDOW)

 HIPOSECRETIA – INSUFICIENTA TIROIDIANA/HIPOTIROIDISM.

HORMONII GONADOTROPI – H.
FOLICULOSTIMULANT/FSH
Barbat – spermatogeneza si dezvoltarea tubilor
seminiferi;
Femeie – maturarea foliculului de Graaf si secretia
de estrogeni
HORMONII GONADOTROPI – H.
LUTEINIZANT/LH
BARBAT – SECRETIA DE ANDROGENI DIN CELULELE
INTERSTITIALE LEYDIG
FEMEIE – OVULATIA SI APARITIA CORPULUI GALBEN
 2) Lobul intermediar/mijlociu
 hormon de stimulare a pigmentogenezei numit hormon melanocitostimulant (MSH), care
are acelasi precursor ca si ACTH-ul;

 Hipotalamusul secretã un hormon de inhibare a secretiei de MSH.

3)Lobul posterior/neurohipofiza
 Hormonii de la acest nivel (vasopresina/ADH si oxitocina) sunt produsi in
hipotalamusul anteriorsis transportati prin axul nervos ht-hf in neurohipofiza,
de unde sunt eliberati in sange;

 Vasopresina, denumitã si hormonul antidiuretic (ADH), are ca actiune principalã

cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului;
la doze mari produce vasoconstrictie; reduce secretia tuturor gl exocrine, contribuind la
mentinerea volumului lichidelor organismului.

 HIPOSECRETIA – DIABET INSIPID (PACIENTUL PIERDE CANTITATI MARI DE

APA, 20 L IN 24H; APARE IN LEZIUNI ALE HT SAU NEUROHIPOFIZEI)
 Oxitocina/ocitocina : stimuleazã contractia musculaturii netede a uterului gravid, mai
ales în preajma travaliului, si expulzia laptelui din glanda mamarã.
 GLANDELE SUPRARENALE
 Sunt glande pereche, situate la polul superior al rinichiului. \
 Fiecare este formatã dintr-o portiune corticalã (periferica) si una medularã (centrala),
diferite din punct de vedere embriologic, anatomic si functional.
 1) CORTICOSUPRARENALA
 PRODUCE HORMONI CU ROL VITAL, CARE AU STRUCTURA LIPIDICA SI SUNT FORMATI DIN COLESTEROL;
1.Mineralocorticoizii, cu reprezentantul principal aldosteronul, joacã rol în metabolismul
sãrurilor minerale, determinând reabsorbtia Na+ în schimbul K+ sau H+.

Actioneaza pe tubii contorti distali si colectori;

Se produc kaliurie si acidurie.

Reabsorbtia Na determina reabsorbtia Cl si , respectiv, a apei.

 Aldosteronul, prin actiunea sa de retinere a Na+ în organism, are rol în mentinerea presiunii
osmotice a mediului intern al organismului si a volumului sangvin, precum si în
echilibrul acido-bazic.
 Celule-]intã asemãnãtoare se aflã si în glandele sudoripare, salivare si colice.
HIPERSECRETIE DE ALDOSTERON – BOALA CONN
Se caracterizeaza prin retentive de apa si sare, edeme masive si hipertensiune!!!

Hiposecretia se întâlneste în cazul insuficientei globale a CSR – BOALA ADDISON

Se caracterizeaza prin pierdere de sare si apa, hipotensiune si adinamie.
 2. Glucocorticoizii sunt reprezentati în special de cortizon si hidrocortizon (cortizol).

 Circula legati de protein plasmatice;

 O mica fractiune libera a cortizolului determina efectele metabolice specifice.

 Hipersecretia de glucocorticoizi determinã sindromul Cushing, în care predominã semnele
dereglãrilor metabolismului intermediar. Bolnavii prezintã obezitate, diabet si hipertensiune.
 Hiposecre]ia se întâlneste în boala Addison.
3. Hormonii sexosteroizi sunt reprezentati de douã grupe de hormoni, unii androgeni
(asemãnãtori celor secretati de testicul) si altii estrogeni (asemãnãtori celor secretati de ovare).

 Actiunea acestor hormoni o completeazã pe cea a hormonilor sexuali respectivi. Rolul lor se
manifestã în special in cazul aparitiei si dezvoltãrii caracterelor sexuale secundare.

 Ei determinã, la bãieti, cresterea bãrbii si mustã]ilor, dezvoltarea laringelui si îngrosarea vocii,

dezvoltarea scheletului si a masei musculare.

 La fete, stimuleazã dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe solduri si coapse etc.
2) MEDULOSUPRARENALA

 Anatomic si functional este un ganglion simpatic, ai cãrui neuroni nu au

prelungiri.
 HORMONII = CATECOLAMINE (ADRENALINA/EPINEFRINA-80% si
NORADRENALINA/NOREPINEFRINA-20%);
 PRINCIPALELE ACTIUNI:
 vasoconstrictie si hipertensiune; creste excitabilitatea inimii; adrenalina dilatã însã vasele
musculare si le contractã pe cele din piele, mucoase Si viscere. Noradrenalina are
predominant actiuni vasoconstrictoare;
 asupra aparatului respirator determinã relaxarea musculaturii netede [i dilatarea
bronhiilor;
 asupra tubului digestiv determinã relaxarea musculaturii netede a pere]ilor si contractia
sfincterelor. Inhibã majoritatea secretiilor. Contractã splina si ficatul;
 asupra metabolismului glucidic si lipidic produc glicogenolizã si hiperglicemie,
mobilizarea grãsimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi; adrenalina are efecte
predominant metabolice si energetice;
 alte actiuni — dilatã pupila, contractã fibrele netede ale muschilor erectori ai firului de
pãr; produc alertã corticalã, anxietate si fricã.
 Atât secretia corticalei, cât si cea a medularei
suprarenale sunt stimulate în conditii de stress (stãri
de încordare neuropsihicã, de emotii, traumatisme,
frig sau cãldurã excesivã etc.). Acesti hormoni au un
rol important în reactia de adaptare a organismului
în fata diferitelor agresiuni interne si externe.