Sunteți pe pagina 1din 20

Fondul Monetar

International
Ce reprezinta FMI?
FM este o organizatie internationala care are
188 de tari membre, infiintata pentru a
promova cooperarea monetara internationala,
stabilitatea valutara si acorduri valutare
sistematice, pentru a stimula cresterea
economica si niveluri inalte de folosire a fortei
de munca si pentru a acorda asistenta financiara
temporara tarilor membre, in conditii adecvate,
pentru a contribui la ajustarea balantei de plati.
Istoricul FMI
 
Fondul Monetar Internaţional a fost fondat ca parte

integrantă a sistemului Bretton-Woods, fiind instituţia
responsabilă cu asigurarea condiţiilor monetare şi
financiare propice unui sistem stabil de schimburi
comerciale.
 Întemeiat oficial în 1944 prin Articolele Acordului  de la
Bretton-Woods, sistemul a avut drept iniţiatori Statele
Unite ale Americii şi Marea Britanie, cărora li s-au
alăturat majoritatea aliaţilor din cel de-al Doilea Război
Mondial. În timp ce Acordurile reprezintă punctul de
plecare oficial al instituţiilor Bretton-Woods, planificarea
lor a început, de fapt, la începutul anilor ‘40.
Constituirea FMI
Fondul Monetar Internaţional a luat
nastere în urma Acordului de la
Bretton Woods, mai precis la 29
decembrie 1945, cand 29 de tari au
ratificat statutul acestuia.
FMI a inceput
efectiv sa functioneze
din 1 martie 1947.
Scopurile FMI:
Diminuarea duratei şi nivelului dezechilibrului
din balanţa de plăţi externă a membrilor săi;
Punerea la dispoziţie de resurse, pe termen
scurt, pentru a asista membrii în corectarea
balanţelor de plăţi, “fără a recurge la măsuri
destructive pentru prosperitatea naţională şi
internaţională”;
Contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral
de plăţi şi la eliminarea restricţiilor de schimb
extern care împiedică dezvoltarea comerţului
mondial;
Scopurile FMI:
 Promovarea stabilităţii ratei de schimb, a unor
mecanisme disciplinate de schimb şi evitarea
deprecierii schimbului prin competiţie; promovarea
cooperării monetare internaţionale;

 Facilitarea expansiunii şi a creşterii echilibrate a


comerţului internaţional şi contribuirea, prin acestea,
la promovarea şi menţinerea unor nivele înalte de
ocupare şi de venituri reale şi la dezvoltarea resurselor
productive ale tuturor membrilor ca obiective
primordiale ale politicii economice”;

 Promovarea cooperării monetare internaţionale.


Formarea resurselor financiare
 Formarea resurselor financiare ale Fondului are la bază, în principal,
cota de participare aferentă fiecărei ţări membre (185 de ţări
membre), la aceasta adăugându-se plăţile efectuate de aceleaşi ţări.
Toate aceste plăţi sunt determinate de mărimea economică a ţării şi
de puterea economică a acesteia (mergându-se pe principiul că ţările
mai puternice plătesc mai mult). Cotele de participare la constituirea
resurselor FMI se determină ca procent din PIB-ul fiecărei ţări
membre.  
 Cota astfel stabilită este formată din:
◦ 25% -aur (până în 1979); de la această dată locul aurului a fost
preluat de DST sau alte valute forte.
◦ 75% - moneda naţională.
◦ Cota de participare a fiecărei ţări membre la constituirea resurselor
FMI evidenţiază, mai departe relaţiile financiare şi administrative ce
se pot stabili între aceasta (ţara membră) şi Fond 75% - moneda
naţională.
 Cota de participare a fiecărei ţări membre la constituirea resurselor
FMI evidenţiază, mai departe relaţiile financiare şi administrative ce se
pot stabili între aceasta (ţara membră) şi Fond.
Formarea
cotei
Cota

25% -aur (până în


75% - 1979); de la
această dată locul
moneda aurului a fost
preluat de DST sau
naţională alte valute forte
Drepturile tarii memebre a FMI:

dreptul de a cumpăra valută


convertibilă sau Drepturi
Speciale de Tragere (DST) din

dreptul de a resursele Fondului, în


schimbul monedei naţionale,
pe termen scurt sau mediu, în
deveni membu caz de nevoie pentru
echilibrarea balanţei de plăţi;
al BIRD

dreptul de a dreptul de a
primi efectua
alocaţii de tranzacţii şi
operaţii cu FMI
DST

dreptul la vot şi la
participare în
adoptarea
deciziilor
Obligatiile tarilor membre FMI:

furnizarea informatiilor
convertirea la cerere economice si financiar-
a sumelor in moneda monetare necesare
derularii operatiunilor cu
proprie detinute de fondul monetar, acordarii
alte banci centrale de facilitati de catre
ale tarilor membre la acesta tarilor mambre
fond

eliminarea eliminarea
practicilor monetare restrictiilor privind
discriminatorii si a platile si transferurile
multiplelor politici internationale
de curs curente
Organismele conducerii:
Fondul Monetar International nu este o institutie
independenta, precum bancile centrale. El este
condus de reprezentantii statelor membre, reuniti
in diferite forme de organizare.
Organele de conducere ale FMI sunt:
Consiliul guvernatorilor
Consiliul executiv
Directorul general.

Pentru desfasurarea activitatii sale, FMI este


organizat pe comitete si departamente specializate.
Consiliul guvernatorilor:
 Consiliul guvernatorilor reuneşte reprezentanţii fiecărei
ţări membre, mai exact guvernatorii cu drept de vot şi
câte un membru supleant pentru fiecare guvernator, cu
drept de vot doar în cazul absenţei
guvernatorului. Consiliul guvernatorilor este organul
suprem de conducere al FMI şi se reuneşte în şedinţe
plenare, cel puţin o dată pe an. Reuniunea sa plenară
reprezintă de fapt Adunarea Generală a FMI, care are
loc de obicei în luna octombrie sau noiembrie a fiecărui
an. Între prerogativele Consiliului se numără primirea de
noi membri, retragerea calităţii de membru, schimbarea
Statutului, cooperarea cu alte organizaţii internaţionale,
tranformări ale cotelor de participare ale ţărilor membre.
Cosiliul executiv
 Consiliul executiv (Consiliul de administraţie), alcătuit din 24 de
administratori (directori executivi). Cinci dintre ei sunt reprezentanţi
direcţi ai unor state membre ale FMI (SUA, Japonia, Franţa,
Germania şi Marea Britanie). Federaţia Rusă, China şi Arabia
Saudită au obţinut şi ele, ulterior membrilor citaţi anterior dreptul
de a avea propriul reprezentant.14 Restul de 16 administratori
reprezintă ţări grupate în „circumscripţii”, care îşi aleg un singur
reprezentant. Deciziile Consiliului executiv se iau cu majoritate
calificată, fiecare director executiv dispunând de un număr de
voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare ţară membră
a grupului care l-a ales. Consiliul este răspunzător de
administrarea activităţilor curente ale FMI. El asigură coordonarea
operaţiunilor şi respectarea principiilor în relaţiile financiare,
valutare şi de creditare internaţională. Consiliul decide aprobarea
acordurilor negociate de reprezentanţii statelor şi experţii FMI şi,
prin aceasta, acordarea de credite.
Directorul general:
Directorul general este ales de Consiliul de administraţie. El nu
poate fi ales dintre guvernatori sau dintre directorii executivi
(membri ai Consiliului de administraţie). Printre atribuţiile sale se
numără prezidarea întâlnirilor Consiliului de admnistraţie,
exprimarea votului în caz de balotaj, participarea la reuniunile
Consiliului guvernatorilor. Directorul FMI reprezintă organizaţia în
mod curent, în relaţiile cu terţi şi asigură gestionarea permanentă
a Fondului, sub
supravegherea Consiliului executiv.

Decizia statelor, devenită cutumă,


a stabilit că directorul executiv al FMI
va fi întotdeauna un european, iar
preşedintele Băncii Mondiale
(Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare) va fi
întotdeauna un american.
Functiile FMI:
coordonarea sistemului monetar internaţional;

supravegherea politicilor monetare, financiare şi economice ale


statelor membre;

furnizarea de credite pe termen scurt şi mediu, din resursele proprii,


pentru asistarea unor dezechilibre ale balanţei de plăţi, în ţările
membre;

oferirea asistenţei tehnice către alte organizaţii internaţionale şi


către statele membre.

monitorizarea şi acordarea de credite în situaţiile în care problemele


financiare ale unei ţări riscă să se transforme într-un pericol pentru
stabilitatea sistemului financiar global;
Supravegherea
 Supravegherea exercitată de FMI se realizează atât
bilateral, cât şi multilateral. 
 Supravegherea bilaterala este examinarea situaţiei
financiare şi economice la nivel naţional şi formularea
unor recomandări generale referitoare la politicile
monetare, ale ratei de schimb şi, în general, politicile
financiare şi economice de urmat pentru asigurarea
stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei
naţionale a statului cu care se realizează consultările.
 Supravegherea multilaterală se realizează prin
întocmirea şi analiza rapoartelor pregătite în
departamentele Fondului referitoare la perspectivele
economiei mondiale, la nivel global şi regional.
Finanţarea acordată statelor membre

Creditele acordate de FMI sunt destinate, în


general, echilibrării pe termen scurt şi mediu a
balanţei de plăţi curente a ţărilor membre.
Utilizarea resurselor FMI de către ţările membre
pentru rezolvarea
unor deficite ale
balanţei de plăţi
îmbracă două forme
de bază: „trageri” de
la FMI şi credite
propriu-zise.
Acordarea asistenţei tehnice
Asistenţa tehnică oferită de FMI se referă cel mai adesea la:
- politici fiscale şi bugetare (legislaţia referitoare la fiscalitate, colectarea
impozitelor şi taxelor, inclusiv cele vamale, controlul cheltuielilor publice,
privatizarea, modalităţile de gestionare şi monitorizare a cheltuielilor
publice, gestionarea datoriei publice şi finanţarea politicilor sociale);
politica monetară (organizarea şi funcţionarea băncii centrale,
funcţionarea pieţei valutare, reglementările bancare, intervenţiile băncii
centrale pe piaţă, controlul pieţei de capitaluri, gestiunea rezervelor
valutare şi mecanismele de compensare bancară),
statistică şi analiză economică utilizate la nivelul administraţiei centrale şi
a băncilor centrale (metode de programare financiară, previziuni macro-
economice, statisticile referitoare la balanţa de plăţi, statisticile monetare
şi cele bugetare);
alte domenii ale gestiunii financiare la nivel macro (negocierea şi
restructurarea datoriei externe, asistenţă juridică în domeniul financiar,
reglementări fiscale.
FMI o organizatie perfectionista
 Pe parcursul anilor de asistenţă acordată
ţărilor în curs de dezvoltare, FMI şi-a schimbat
doctrina de mai multe ori, ca urmare a criticilor
care i-au fost adresate de către guverne şi de
către observatori exterior, dar mai ales ca
urmare a experienţei practice acumulate.
Doctrina Fondului a trecut prin mai multe
stadii: programe de ajustare economică şi
financiară, programe orientate către creşterea
economică, programe de ajustare structurală
şi programe menite să combată sărăcia.
Multumesc pentru atentie!