Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie

Potențialul turistic al lacurilor

României
 
Cadru didactic: Lect.Dr. Vasiliniuc Ionuț
Autor: Culișniuc David-Ioan
Grupa: GT-34
Geneza

● Lacurile se impun în peisajul

României atât prin numărul lor
apreciabil (circa 3450, din care 1150
antropice), cât şi prin nota specifică
pe care o dau regiunii în care sunt
situate. Acestea ocupă o suprafaţă de
aproximativ 2500 km2, ceea ce
reprezintă 1,04 % din teritoriul ţării.
● Dupa modul de formare lacurile sunt
de doua feluri: naturale și artificiale.
● La formarea şi evoluţia lacurilor au
contribuit numeroşi factori: mişcările
tectonice, varietatea petrografică a
rocilor, climatul, factorul antropic,
factorii hidrologici şi geomorfologici.
Mișcările tectonice: principalele faze de orogen, prăbușirile scoarței terestre, mișcările epirogenice
(coborâri sau înălțări lente ale diferitelor compartimente ale scoarței), au jucat un rol important în
geneza unor lacuri întinse, din trecutul geologic, de mult dispărute. În locul acestor lacuri, astăzi se
găsesc șesuri netede, intercalate spațiilor montane sau situate la periferia acestora, ca acelea din
depresiunile Brașov, Petroșani, Făgăraș, Sibiu etc.

Varietatea rocilor: se remarcă în primul rând frecvența mare a rocilor impermeabile sau slab permeabile,
atât din regiunile muntoase (șisturi cristaline, roci eruptive), cât din cele colinare sau de câmpie
(argile, marne), care tocmai prin aceste proprietăți favorizează menținerea apei acumulate pe diverse
căi în formele negative de relief (naturale sau antropogene).

Clima joacă un rol deosebit în geneza lacurilor, având o influență hotărâtoare în acumulare și menținere a
apei celor mai multe dintre categoriile de lacuri.

Factorii geomorfologici, și anume alunecările și prăbușirile de teren. Acestea sunt mai frecvente în
regiunile colinare și mult mai rare în cele muntoase. Lacurile apar fie în spatele valurilor de teren
alunecate, fie în acele sectoare ale albiei râurilor, barate de alunecări.
 Pe teritoriul Romaniei exista un numar ridicat de lacuri. De
acumulare sau naturale, acestea dau un aspect aparte oricarui
peisaj, constituind un potential turistic desebit de important.
Principalele tipuri de lacuri din România, privite din punctul
de vedere al originii cuvetei lacustre, sunt următoarele:
lacuri vulcanice, lacuri glaciare şi periglaciare, lacuri
rezultate din procese hidro-morfologice fluviatile şi marine,
lacuri de origine eoliană, lacuri de baraj prin prăbuşiri şi
alunecări, lacuri carstice, lacuri clastocarstice, lacuri
antropice.
 Lacuri vulcanice
Lacul Sfânta Ana
Este singurul lac vulcanic din România. Este situat
în masivul Ciomatu din județul Harghita, în
apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este
așezat pe fundul craterului unui vulcan stins,
denumit Ciomatu Mare, din masivul
vulcanic Puciosu, locul celei mai recente
erupții vulcanice în Carpați și în Europa de
Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii
de ani.

Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m, are o

formă similară cu o paletă de pictor, are o lungime
de 620 m, o lățime maximă de 460 m, o suprafață
de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul
își completează apele numai din precipitații,
neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea
a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale
Lacuri glaciare
Lacul Bucura

Acoperă o suprafață de aproape 9 hectare și se

află la o altitudine de 2.040 de metri. Are o
lungime de 550 de metri, o lățime de 160 metri și
este cel mai întins lac glaciar din România.
Adâncimea sa atinge 15,5 metri și este alimentat
de cinci izvoare. Turiștii pot chiar campa pe
marginea sa, dacă doresc să se odihnească
înainte de a încerca să ajungă pe vârfuri, iar
peisaje sunt de vis și te încarcă cu cea mai bună
energie.
Exista o legendă legată de comori, aici fiind locul
unde haiducii din Banat, Transilvania și Oltenia se
întâlneau pentru a-și împărtăși comorile, care
ulterior au fost aruncate în lac. Se spune că pe
fundul
lacului sunt comori ce așteaptă să fie scoase la
lumină.
 
 Lacul Zănoaga
Cel mai adânc lac glaciar din țară Zănoaga, este situat în partea sud-vestică a Munților Retezat. Are 29 de
metrii adâncime. Pe malul lacului este și o cabană salvamont. Împrejurimile sunt foarte frumoase, lacul este
amplasat într-o sălbatică zonă, acoperită cu lespezi și jnepeni
 Lacuri heliotermice
Lacul Ursu 

Este cel mai mare lac sărat și helioterm din Europa, are o
suprafață de 40.235 mp, o circumferință de 1.180 m și o
adâncime maximă ce depășește 18 m.

În urma unor complexe evenimente geologice,

meteorologice și hidrologice, prin dizolvarea treptată a
masivului de sare de către apele a două pâraie (Auriu și
Criș-Toplița), urmată de surparea terenului, s-a format lacul
Ursu. Într-o perioadă de aproximativ cinci ani, cele două
pârâiașe au umplut golul rezultat din surpare, luând
naștere actualul lac. Având o formă asemănătoare unei
piei întinse de urs, oamenii din partea locului i-au dat
numele de ''lacul Ursului''.

Băile în apele acestui lac sunt recomandate pentru tratarea

diferitelor afecțiuni (reumatice, endocrinologice sau
cardiovasculare), dar care nu trebuie să depășească 20-30
minute. Un alt ingredient folosit în mai multe tratamente
este nămolul terapeutic peloidogen extras din adâncurile
sale.
 Lacuri de baraj antropic
Lacul Vidraru
 Lacul Vidraru este un lac de acumulare creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de
energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul și instalațiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism și
sporturi.

Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul
Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan și Limpedea).

Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului.
Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465
milioane mł. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării.
 Lacul Bălătău
Lacul Bălătău (local cunoscut și sub numele de Lacul Bolătău) este un lac de baraj natural format în urma
prăbușirii unui versant datorită ploilor puternice din vara anului 1883, situat în Munții Nemira, la o
altitudine de 532 m, la 4 km de Sălătruc, județul Bacău și este declarat monument al naturii, prin
apartenența sa la aria protejată Nemira (rezervație naturală de tip faunistic).
 Lacuri carstice
Ochiul Beiului

Este un lac carstic cu o suprafață de 284 m² în apropierea Cascadelor Beușniței de pe pârâul Beu, în Parcul
Național Cheile Nerei-Beușnița. Este alimentat de un izvor submers. Adâncimea maximă este 3,6 m, astfel fiind cel
mai mare lac carstic din România. Apa transparentă şi de culoarea turcoaz dă o notă mitică acestui loc, având în
vedere că de lacul Ochiul Beiului sunt legate și legendele ielelor. Se zice că aici se strâng, dansează și se scaldă
ielele pădurii în noaptea de Sânziene.
Chiar și în timpul iernii, Ochiul Beiului nu îngheață, fiind alimentat de un izvor subteran. Astfel, numeroase păsări
migratoare se odihnesc aici în anotimpul rece.
 Bibliografie

http://elearning.masterprof.ro/lectiile/geografie/lectie_24/lacurile_romniei.html
https://www.helloholidays.ro/blog/cele-mai-frumoase-lacuri-din-romania/
https
://www.gohunedoara.com/list/viziteaza-in-hunedoara/turism-montan/petrosani/l
acul-bucura-cel-mai-mare-lac-glaciar-din-romania/
https://www.welcometoromania.ro/Retezat/Retezat_Lacul_Zanoaga_r.htm
https://www.independentaromana.ro/lacuri-glaciare-in-romania/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ro%C8%99u
https://www.fabrica-de-calatorii.ro/lacul-ochiul-beiului-probabil-unul-dintre-cele
-mai-frumoase-locuri-din-romania
/
R. Munteanu, 2001, Geografia fizică a României. Edit. Mirton Timişoara