PROFESOR: PAP FLORIAN

LICEUL”MIHAI
VITEAZUL” INEU

MĂRII
BAZINUL

MEDITERAN
 0°long.
1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A BAZINULUI MĂRII
MEDITERANE
43°lat. N

EUROPA
7°long.V

ASIA
31°lat. N

AFRICA

35°long.
EN
 1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A BAZINULUI MĂRII
MEDITERANE
o Bazinul este situat în funcție de paralela de zero°(ecuator)
în emisfera nordică/ boreală, între paralele de 31° și
44°latitudine nordică
o Bazinul este situat în funcție de meridianul
zero(grenwich) în cea mai mare parte în emisfera estică și
în cea vestică, între 0 și 35°longitudine estică și 0-
7°longitudine vestică
o Bazinul este situat între trei continente
1. Continentul Europa – în nord
2. Continentul Asia - în est
2. CARACTERISTICILE MORFOHIDROGRAFICE ȘI MORFOMETRICE
ALE BAZINULUI MĂRII MEDITERANE

o 2. 505. 000 km²

3860 km
5121m

800
km
 2. CARACTERISTICILE MORFOHIDROGRAFICE ȘI
MORFOMETRICE ALE BAZINULUI MĂRII MEDITERANE
o Suprafața bazinului este de 2. 505. 000 km²
o Lungimea bazinului este 3.860 km lungime,
o Este bazinul maritim cel mai mare din lume.
o Adâncimea medie este de 1498 metri
o Adâncimea maximă este de 5121 metri (Capul
Matapan-Grecia/SV de Pelopones)
o Volumul apelor este de 3.754.000km³
o Schimbarea apei: la fiecare 90 ani
o Salinitate medie: 3,5 %o
3. ARTICULAȚIILE ȚĂRMULUI BAZINULUI MEDITERANEAN

PEN. ISTRIA

IA
STR. BONIFACIO

NC
LE

CALABRIA
.

PEN.
G.
VA PEN ICĂ
L CID
CA
Mare

I. B
a Albo

EU
ra n

E
EA
C. BLANC
MAREA

G. G
CRETEI I. RODOS

BEA
S

G. DR
SI
A
 3. ARTICULAȚIILE ȚĂRMULUI BAZINULUI
MEDITERANEAN
Apele bazinului mediteraneean, scaldă cele trei peninsule ale Europei
(Iberică, Italică și Balcanică) și peninsula Asia Mică.
Comunică cu Atlanticul prin intermediul strâmtorii Gibraltar, cu Marea
Neagră prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și cu Marea Roșie prin Canalul
Suez.
Marea Mediterană are următoarele Insulele sunt: Cipru, Creta (Grecia)
subdiviziuni (de la nord-est la vest): și Rodos (Grecia) în est; Corsica
Marea Traciei, Marea Egee, Marea (Franța), Sardinia (Italia), Sicilia
Cretei, Marea Ionică, Marea (Italia) și Malta în centru; Mallorca
Adriatică, Marea Tireniană, Marea și Menorca (Minorca) (ambele
Ligurică Spania) în vest (ținând de Insulele
Marea Balearelor (sau Marea Baleare). Cipru și Malta sunt națiuni
Iberică), Marea Alboran (state) insulare independente.
1. Țărmurile nordice și nord - vestice ale Mediteranei sunt puternic
crestate , delimitând numeroase golfuri și peninsule , spre deosebire de
cele răsăritene și sudice care sunt mult mai drepte .
a. Țărmurilor Spaniei , câteva puternice promontorii : capurile Gata ,
Palos , Nao , Tortosa și Tarragona pătrund adânc în apele mării ,
delimitând o serie de golfuri larg deschise : Malaga , Cartagena ,
Alicante , Valencia și San Jorge .
b. Țărmurile Franței sunt dominate spre vest de golful Lion în care se
varsă fluviul Ron , iar spre răsărit de culmile Alpilor Maritimi la poalele
carora se desfășoară celebra Coastă de Azur ce se continua cu Riviera
Italiană pe malurile Mării Ligurice.
2. Țărmurile sudice ale Mediteranei de vest sunt aproape rectilinii . Doar
între capul Bon și strâmtoarea Gibraltar , țărmurile Africii , mai înalte și
dominate de ramificațiile nordice ale Munților Atlas , sunt mai
ospitaliere , înscriind câteva golfuri mai adânci : Tunis , Bizerta , Bone ,
 4. RELIEFUL COSTIER AL BAZINULUI
MEDITERANEAN

II. RG
MȚRELAE ES AL
A L
MATCIDE NT
ER
G
E
OC R EL AL

DEȘERTU
L
DE VEST
MA IENT

DEȘERTU
L
DE EST
OR DEȘERTUL
 4. RELIEFUL COSTIER AL BAZINULUI
MEDITERANEAN
o În țările mediteraneene predominǎ relieful înalt
format din munți tineri ca:
o M-ții Pirinei, M-ții Alpi, M-ții Apenini, M-ții
Pindului, M-ții Carpați.
o Este o regiune care are încă vulcani active și
inactivi Etna, Vezuviu, Stromboli, Santorini,
Nisyros, cutremure dese
o Câmpii puține și înguste lângă mare: Aragon,
Languedoc(Ronului), Padului, Muzakia
5. CLIMA BAZINULUI MEDITERANEAN
 5. CLIMA BAZINULUI MEDITERANEAN

CLIMA MEDITERANEANĂ(SUBTROPICALĂ
USCATĂ)
a. Poziția pe Glob-30 °-40° lat N și S
b. Regiuni caracteristice- Marea Mediterană,
c. Temperatura medie anuală T°= 15°-17°C
d. Precipitațiile 250-1000mm/an
e. Amplitudini termice anuale reduse ≈10° C
f. vânturi: alizeele –vara şi vânturile de vest –iarna
g. sezoane - prezintă 4 anotimpuri, însă anotimpurile de
tranziție- primăvara, toamna- sunt foarte scurte
a) Temperatura atmosferei: repartizarea temperaturii este dependentă de
caracteristicile coastei ce o înconjoară .
o Temperaturile sunt mult mai ridicate pe coasta de sud , de-a lungul
litoralului african și în estul Mediteranei .
o Regiunea Libiei , în special în Golful Gabes este cunoscut ca un pol al
căldurii , unde temp sunt în mod curent peste 40°.

b) Regimul vânturilor
o O caracteristică este aceea că nu există vânturi dominante care
să bată peste toată suprafața ei în mod regulat și intr-un anumit
anotimp .
o În mijlocul mării bat vânturi care uneori au direcția est - vest .
o Vânturile locale dominante sunt cunoscute sub diferite
1. Sirocco: este un vânt uscat din direcția sud sau sud-est, în partea
centrală și nordică a Mediteranei Sirocco devine un vânt cald și umed
2. Levante: vântul de est care bate în împrejurimile Gibraltarului din
martie până în iunie și în octombrie .
3. Vendavales: este un vânt tare din direcția sud-vest , ce bate în regiunile
dintre coastele nord-africane și coastele Spaniei .
4. Leveche este un vânt de sud , cald uscat și încărcat de praf , care suflă în
vecinătatea lui Ponientes .
5. Maestro sau Mistralul este un vânt de nord-vest sau nord care bate în
Golful Lion și în regiunile din nord ale Insulelor Baleare și Sardiniei, suflă
cu putere mai ales iarna , scurgerea aerului rece prin Valea Rhonului .
c) Regimul ploilor. Datorita aspectului și caracteristicilor uscatului ,
regimul ploilor este foarte diferit . În general ploile sunt mai abundente pe
coasta de nord decât pe coasta de sud.
6. HIDROGRAFIA BAZINULUI
MEDITERANEAN
 6. HIDROGRAFIA BAZINULUI
MEDITERANEAN
o Râuri și fluvii care se varsă în
Mediterană: 69 râuri, care aduc
o cantitate de 283 km³ de apă și
alte materii pe an
o Râuri importante: Ebro, Pad,
Tibru, Ron, Arno, Marița, Nil.
a) Adâncimile și modul de repartizare 
o Marea Mediterană este o mare cu adâncimi mari .
o La 100 mile sud-vest de Capul Tainaron adâncimea este de 4 597 m ;
o În dreptul Insulelor Baleare adâncimea este de 3150 m, iar în Marea Tireniana
de 3 730 m . Ape cu adâncimi mai reduse se întâlnesc doar în Golful Lion .
b) Natura reliefului subacvatic este foarte diferită , de la stâncoasă cu fund
neted sau neregulat și pietriș în partea de nord , la nisipuri și mâl în partea de
sud și la gurile fluviilor.

 c) Curenții: În Marea Mediterana există un curent circular general în sens

direct, cu direcția vest-est pe coasta Africii și est-vest în partea de nord și care
urmărind configurația coastei , are diferite ramificații și direcții .

  d) Transparența , culoarea și salinitatea apei

     1. Transparența Mediteranei este renumită, aceasta atingând valori până la
50-60 m , iar culoarea mării este bleumarin deschis .
    2. Temperatura apei la suprafață atinge valoarea de +240 C iar de la 350 m
adâncime în jos o temperatura constantă de +12,70C (homotermie) până la fund
 3.Salinitate este mai ridicată (36-39 0/00 ) decât a Oceanului Planetar datorită
evaporației foarte intense, 4200000m3 pe an,
o De-a lungul țărmurilor sudice, singurul fluviu însemnat care se varsă în
Marea Mediterană este Nilul (6 671 km) - cel mai lung din lume, ce debușează
printr-o imensă deltă, dar al cărui debit este destul de modest ( 2 300m3/s ).
o Pe țărmurile europene ale Mediteranei se varsă doar câteva fluvii mai
importante : Ebrul , Ronul , Tibrul , Padul , Marița .
o Enorma diferență dintre evaporație și debitul apelor curgătoare ce se varsă
în Mediterana este completat prin aportul precipitațiilor (mai abundente în
perioada octombrie - martie ) și al apelor pe care le primește din Oceanul
Atlantic și din Marea Neagră .

 e) Elementele valurilor 

  În Mediterana predominantă este hula de vest sau de nord-vest. Hula puternică este
mult mai des întâlnită în bazinul vestic decât cel estic . Între Corsica și Insulele Baleare,
valurile de hulă au o înălțime mai mare de 4m atingând procentajul de 10% în
intervalul noiembrie - martie .
7. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
BAZINULUI MEDITERANEAN
 7. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE
BAZINULUI MEDITERANEAN
Zona vegetației mediteraneene
a. așezarea: între 30-40ºlatitudine
b. clima: climat mediteranean sau subtropical uscat
c. vegetația: arbori și arbuști care nu-și pierd frunzele (stejarul
de plută, pin de Alep, măslin, mirt, leandru); vegetație de maquis
şi garriga (levănțică, rozmarin, cimbru) şi plantații de măslini
d. fauna: reptile, şacali, şerpi, mufloni, broasca ţestoasă,
scorpioni, magotul, vipere şi păuni
e. soluri: roşcate –castanii, galbene şi terra rossa pe substrat
calcaros
8. ȚĂRILE VECINE BAZINULUI MEDITERANEAN
 8. ȚĂRILE VECINE BAZINULUI
MEDITERANEAN
Țările situate pe coasta Mediteranei sunt:
1.(EUROPA)Spania, Franța, Monaco, Italia,
Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina,
Muntenegru, Albania, Grecia și Turcia pe
coasta nordică;
2. (ASIA) Siria, Liban și Israel pe coasta estică;
3.(AFRICA) Egipt, Libia, Tunisia, Algeria și
Maroc, pe coasta sudică
9. SPAȚIUL MEDITERANEEAN LA INTERFAȚA NORD-SUD
 Lumea mediteraneeană, cu o vechime a locuirii de peste 4.000 de ani, a reprezentat
unul dintre focarele civilizației, aici dezvoltându-se civilizațiile feniciană, egipteană,
elenă, romană, bizantină etc.
 Spațiul mediteraneean este o zonă a contrastelor, în care se îmbină elemente
tradiționale specifice Africii și Asiei, care aparțin Sudului, cu elemente moderne,
dinamice, specifice Europei, care aparțin Nordului.
 Este o zonă cu diversitate etnică, religioasă și culturală foarte mare, într-un spațiu
râvnit și disputat în timp datorită bogățiilor specifice.

 Este un areal de convergență, în care s-au întrepătruns creștinismul, islamismul și

mozaismul și o serie de civilizații care s-au influențat și au manifestat tendințe
expansioniste de o parte și de alta a Mării Mediterane.
 Cartaginezii, arabii și otomanii au stăpânit temporar spații din nord în timp ce
Imperiul Roman, Franța, Italia și Spania au administrat teritorii din sudul acestei
mări. Spania deține și în prezent două teritorii în nordul Africii (Ceuta și Melilla).
Gibraltarul, un teritoriu cu rol strategic la
strâmtoarea Gibraltar, administrat de Marea Britanie,
este revendicat de Spania, fapt care constituie o cauză
majoră a disensiunilor diplomatice hispano-britanice.
Unele țări islamice din estul și sudul Mării Mediterane
(Turcia, Maroc) doresc integrarea în Uniunea
Europeană (chiar dacă statele europene nu agreează
acest fapt), Malta și Cipru (care au o structură
religioasă complexă) au devenit membre ale UE, Turcia
este membră NATO, iar Israelul gravitează socio-
economic spre Europa.