ANALIZA EPISTEMOLOGICĂ A

RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

Prof.univ.dr. Ioan Horga

1. Teoria este o activitate cu
un pronunţat caracter
subiectiv?!

Ce presupune activiatea de
teoretizare?....................................
...................
Teoria este influenţată de diverşi
factori……………………………
2. Concepţii despre teorie

a) în ştiinţele exacte şi ale naturii = teoria

este un ansamblu coerent de propoziţii
deductibile în mod logic între ele şi
verificabile din punct de vedere empiric;

b) în ştiinţele sociale, Phillippe Braillard

găseşte 3 orientări: esenţialistă (sau
normativă); empirică; teoretică
3. Naşterea disciplinei de
Relaţii Internaţionale

3.1 Universitatea Aberyswyth din Ţara

Galilor, în 1919, a creat prima catedră de
Relaţii Internaţionale
.
multe antecedente ştiinţifice şi
politice în această direcţie:

• 1900, Paul Reinach publică World Politics at the

End of Ninteenth Century, în care sunt schiţate
câteva direcţii ale disciplinei;
• în 1910, Carnegie Endowement for Peace a
început să publice prima revistă ştiinţifică în
domeniul relaţiilor internaţionale, International
Conciliation;
• în 1918, preşedintele american Wodrow Wilson a
lansat “Declaraţia celor 14 puncte” în care dădea o
schiţă a ordinii mondiale de după război;
In 1919-1920) au apărut mai multe centre
de investigare a relaţiilor internaţionale

• The Royal Institute of International Affaires la

Londra,
• Council on Foreign Relations la New York,
• Institut Universitaire des Hautes Etudes
Internationales la Paris)
3.3. Părintele disciplinei de Relaţii
Internaţionale este socotit Alfred
Zimmern:

• a) Zimmern, în lucrarea The Study of International

Relations, aparută la Oxford, în 1931, a propus
studiul relaţiilor internaţionale dintr-o perspectivă
nouă, situând relaţiile interstatale în contextul
relaţiilor dintre popoare;
• b) Zimmern a distanţat noua disciplină de câmpul
disciplinelor tradiţionale ale societăţii internaţionale
– dreptul internaţional şi istoria diplomatică
4. Conceptul de Relaţii Internaţionale

a) termenul de Relaţii Internaţionale desemnează intrarea

într-un sector al realităţii sociale, cel al relaţiilor umane
care se caracterizează printr-o calitate internaţională;
b) acelaşi termen desemnează consideraţiile ştiinţifice
despre acest tip de relaţii şi aici includem discuţia noastră
despre disciplina de Relaţii Internaţionale.
Lumea ştiinţifică identifică sub această disciplină mai multe
studii similare: relaţii internaţionale, studii internaţionale,
politica internaţională, politica mondială, afaceri
internaţionale, etc.
5. Istoria diplomatică şi dreptul internaţional –
discipline tradiţionale ale societăţii internaţionale

• Tucidide, în Istoria Războiului Peloponeziac, face nu

numai primul studiu istoric, ci şi prima analiză obiectivă a
relaţiilor internaţionale din secolul al V-lea î Ch;
• În 1780, Jeremy Bentham, în lucrarea O introducere la
Principiile Moralei şi Legislaţiei, foloseşte pentru prima
dată noţiunea de internaţional asociată dreptului;
Din aceste două exemple se constată că disciplina de
Relaţii Internaţionale se naşte din două discipline
tradiţionale în mediul academic: istoria diplomatică şi
dreptul internaţional.
5.1. Istoria diplomatică

a) Istoria diplomatică se afirmă începând din secolul al XVII-lea, după

Pacea Westfalică (1648),
b) Istoria diplomatică părăseşte, în secolul al XIX-lea, linia tradiţională
evenimenţială a tratatelor de pace.
• Ex: Pierre Renouvin, Histoire des Relations Internationales, Paris, 8
vol, 1953-1958 ; Arnold Toynbee, A Study of History, London, 12
vol, 1934-1961.
c) Istoria diplomatică este înlocuită de Istoria relaţiilor internaţionale
(Jean Baptiste Duroselle, are meritul de a fi făcut diferenţa între
Istoria relaţiilor internaţionale şi disciplina de Relaţii Internaţionale.
• J. B. Duroselle, L’etude des Relations Internationales. Objet,
Methode, Perspectives, in Revue Francaise de Science Politique,
vol, II, nr.4, 1952: studiul relaţiilor internaţionale nu înseamnă
studiul istoriei acestora, ci studiul marilor fenomene internaţionale,
iar apelul la date istorice fundamentale sau la accidentele istorice
au doar rolul de a exemplifica
5.2. Dreptul internaţional

• Dreptul internaţional a jucat un rol important în

naşterea disciplinei de Relaţii Internaţionale în
Statele Unite ale Americii.
• Apariţia disciplinei de Relaţii Internaţionale în
câmpul dreptului internaţional după primul război
mondial se face pe un puternic fundament de
cunoaştere care se manifestă la sfârşitul secolului
al XIX-lea prin două mari curente în dreptul
internaţional: statocentrismul şi pozitivismul juridic.
5.3. Alte influenţe asupra disciplinei
de Relaţii Internaţionale

• În mediul academic nord-american găsim alte influenţe

asupra disciplinei Relatiilor Internaţionale ce provin din
partea politologiei şi a sociologiei, dezgolind-o practic de
orice alură istoristă, specifică continentului european.
• Acest fapt a dus în SUA la includerea disciplinei de Relaţii
Internaţionale în domeniul ştiinţelor politice, fiind justificată
epistemologic, prin conceptul politic al “raţiunii de Stat”[1].

[1] N. R. Richardson, “The study of International Relations in the United States”, in H.C.Dryer, L. Mangasarin, The
study of International Relations, New York, 1989, pp. 281-295.
Curente si scoli in Teoria RI
• 1. Ce este TRI?

• = ansamblu sistematic afirmatii si idei care se refera la relatiile internationale

• TRI = Paradigma RI (concepte similare)
• Stanley Hoffmann (1969) distinge intre
• - abordarea clasica a RI (bazata pe interpretari filosofice si norme juridice)
• - abordarea contemporana a RI (analiza sistematica a fenomenelor in
derulare in RI)

• 2. Afirmarea TRI se face dupa 1945:

• a) David Mitrany (1943) pune bazele teoriei organizarii internationale
(functionalismul), care se va intalni cu liberalismul international, aparut dupa
1918, dand forta curentului liberal in RI
• b) Hans Morgentau (1951) pune bazele Realismului in RI
• c) Marxismul in RI
Curente si scoli in Teoria RI
• 3. Curente clasice in TRI

• A. Hobbsianismul (Thomas Hobbes, sec. XVII) - RI sunt vazute ca un razboi

perpetuu (pacea este doar o etapa de refacere). Comportamentul statelor este
detreminat numai de interese, nu este oprit de norme morale sau legale.

• B. Kantianismul (Immanuel Kant, sec. XVIII) = RI sunt totalitatea legaturilor

sociale internationale ce leaga indivizi de nationalitati diferite. Statele pierd din
importanta in fata indivizior potrivit traditiei kantiene. RI sunt de cooperare;
conflctul este o stare accidentala

• C. Groccianismul (Hugo Grotius, sec. XVII) – RI sunt vazute ca o societate de

state si de indivizi. Comportamentul statelor si indivizilor sunt regelemnate de
catre institutii ale societatii de state. Lumea este dominita de ordine
Curente si scoli in Teoria RI
• 4. Curente postbelice (dupa 1945)
• A. Realismul (are in centru traditia hobbsiana) - se afirma dupa 1945, prin scoala americana din jurul
lui Hans J. Morgenthau si scoala engleza: Martin Wight si Hadley Bull). Metoda de lucru:
unilateralism (lume unipolara) sau bipolarism (lume bipolara)
• B. Supranationalismul ( a form of political power or governement that include more than
one country, ex. UE – Macmillan Dictionary). Include o serie de curente:
-Liberalism IR type Wilsonisme (?) - Edward Hallett Carr, The Twenty Years' Crisis (1939)
-place of the morality in the IR)
- Functionalism – D. Mitrany (1943, Work of Peace) si Neofunctionalism (E. Haas)
- institutionalism liberalism sau liberalism institutionalist explodeaza in anii 1970 (Robert O.
Kheoane si J. S. Nye Jr. – introduc paradigma interdependentei complexe
Metoda de lucru: multilateralism (lume multipolara)
• C. Structuralismul (isi are orginea in teoria marxista a RI si s-a dezvolat mai ales in sfera gandirii
relatiilor economice internationale). Ea cauta sa intelegea coexistenta diferitelor sisteme politice si
economice (capitalism si socialism) si a diverselor grupuri societale (corporatii, sindicate, grupuri
etnice, etc). Autori: marxistin din statele comuniste; sau occidentale (E. Wallerstein, Raul Prebisch;
marxisti), autori din statele emergente (Samir Amin)
Curente si scoli in Teoria RI
• 5. Curente post-Cold War (dupa 1990) (I)

• A. Realism:
• a) Classical Realism - Henry Kissinger (The World Order, Penguin, 2014)

• b) Neorealism - Kenneth Waltz, Theorie of International Politics (1979) - the most stable arrangement is
bipolarity, or a balance between two powers
• - Neo-realism ofensiv – John Mersheimer, The Tragendy of the Great Power, 2001: Great
Delusion: Liberal Dreams and International Realities, Kindle Edition, 2018 (John Mearsheimer la Oradea) 
• - Neo-realism defensiv Stephan Walt (theory balance of threats –BoT) , The origins of alliances,
1987; The Hell of Good Intentions: America's Foreign Policy Elite and the Decline of U.S. Primacy, 2018
•  
• c) Realist Constructivism –John Samuel Barkin, Realist Constructivism: Rethinking International
Relations Theory, Cambridge University Press, 2010
•  
• d) Neoclassical realism
• Fareed Zakaria, The Post-American World, W.W. Norton & Company, 2008
•  

•  
Curente si scoli in Teoria RI
5. Curente Post-Cold War (dupa 1990) (II)
B. Liberale
a) Neoliberal) Institutionalism –
• Robert O Kheoane, After Hegemony: Cooperation and Discord in the World Political Economy, 1984
• Robert O Kheoane, International Institutions and State Power: Essays in International Relation
Theory - (1989) - "rules, norms, principles and decision-making procedures“
• Joseph S. Nye Jr, Is Amarican Century Over?, John Wiley & Sons, 2015

• b)Neoinstitutionalism liberal
• John. G. Ikkenburry -pune accentul foarte mult pe institutii si noreme internationale: After Victory:
Institutions, Strategic Restraint, and the Rebuilding of Order after Major War. Princeton: Princeton
University Press, 2001; Liberal Leviathan: The Origins, Crisis, and Transformation of the American
World Order, Princeton University Press , 2011;
• A World Safe for Democracy: Liberal Internationalism and the Crises of Global Order, 2020

• C) Interguvernamentalism liberal –
• Andrew Moravcsik – da ca exemplu modul de functionare a UE: The Choise for Europe. Social
Purpose and State Power from Messina to Maastricht, 1998 
•  
Curente si scoli in Teoria RI
• 5. Curente Post-Cold War (dupa 1990) (III)

C. Non-traditionale
a) Constructivism
- Constructivism sees the world, and what we can know about the world, as socially
constructed;
-Constructivists argue that states can have multiple identities that are socially constructed
through interaction with other actors
- Social norms are also central to constructivism.
- 2 varities of constructivsm: Conventional Constructivism and Critical Constructvism

Alexander Wendt, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press, 1999
Peter J. Katzenstein, The Culture of National Security , 1997; Protean Power: Exploring the
Uncertain and Unexpected in World Politics (Cambridge University Press, 2018)
Curente si scoli in Teoria RI
• 5. Curente Post-Cold War (dupa 1990) (III)

C. Non-traditionale
b) Teorii ale regionalizarii (lumea evolueaza catre mari regiuni) (dupa 2000)

• Barry Buzan, Ole Waever, Regions and Powers. Structure of International Security,
Cambridge University Press, 2003 
• Peter J. Katzenstein, A World of Regions: Asia and Europe in the American Imperium,
Cornell University Press, ed. I 2005, ed. II 2015

• c) Teories of Transition from Traditional Schools in IR to Emerging Schools (dupa

2015)
• Georg Sorensen, Rethinking The New World Order, Palgrave, Macmillan, 2016
• Ivo H. Daalder, James M. Lindsay, The Empty Throne: America's Abdication of Global
Leadership, PublicAffairs, 2018
• Hal Brands, Charles Edel, The Lessons of Tragedy: Statecraft and World Order, Yale
University Press, 2019
Curente si scoli in Teoria RI
• 6. Curente si scoli Emergente in RI (Post-Vestice) (I)
• A. Russia
• Liberalism (Westernism)
• Tsygankov, A. (2008) Self and Other in International Relations Theory: Learning from Russian
Civilizational Debates. International Studies Review 10 (4), 762–75.
• Tsygankov, A., and Tsygankov, P. (2007) Sociology of Dependence in International Relations Theory:
A Case of Russian Liberal IR. International Political Sociology 1 (4), 307–24.
• Tsygancov A, Russia's Foreign Policy: Change and Continuity in National Identity, London, 2019
 
• Realism (Statism)
• Vladimir Konyshev, (2007) Russian Perception of American International Relations Studies: Historical Aspect.
• Sergei Karaganov (ed.) Rossiya i mir. Novaya epokha. Moscow: Rus’-Olimp., 2008
•  
• - Civisationalism
• Eurasianist orientation
• Alexander Dugin, Eurasian Mission: An Introduction to Neo-Eurasianism, 2014
• Alexander Dugin, The Rise of the Fourth Political Theory: The Fourth Political Theory, 2017
• Alexander Dugin, Last War of the World-Island: The Geopolitics of Contemporary Russia, 2015
• Pan-ortodox orientation
• Xxx, Russkaya doktrina (2007)
Curente si scoli in Teoria RI
• 6. Curente si scoli Emergente in RI (Post-Vestice) (II)
• B. China
• - Liberalism (multilatrealism)
• Yong Deng, China's Struggle for Status: The Realignment of International Relations, Routhledge,
2008
• Wang Gungwu, Zheng Yongnian, China and the New International Order, Routhledge, 2008
•  
• - Civilizationism (monism)
• Ban Wang, Chinese Visions of World Order: Tianxia, Culture, and World Politics, Duke University
Press Books, 2017
• Bruno, Maçães, Belt and Road: A Chinese World Order, Hurst, 2019
•  
• - Realism bipolar
• Kai-Fu-Lee, AI Superpowers: China, Silicon Valley, and the New World Order, Kindle Edition , 2018
• Yan Xuetong, Ancient Chinese Thought, Modern Chinese Power, Harvard University Press, 2011
• Yan Xuetong, Leadership and the Rise of Great Powers, Princetin University Press, april 2019
Curente si scoli in Teoria RI
• 6. Curente si scoli Emergente in RI (Post-Vestice) (III)
• C. India
• a) Liberalism Regional
• Amitav Acharya, Barry Buzan, Non-Western International Relations Theory, Routheldge 2009
• Amitav Acharya, Barry Buzan, The Making of Global International Relations, Cambridge University
Press, 2019 
• Amitav Acharya, Why Govern? Rethinking Demand and Progress in Global Governance. Cambridge
University Press (2016),
• Amitav Acharya, Constructing Global Order: Agency and Change in World Politics, Cambridge
University Press, Mar 22, 2018
• Amitav Acharya, The End of American World Order, Polity Press, 2014; John Wiley & Sons, ed.II in
2018 
• Parag Khanna, The Second World: Empires and Influence in the New Global Order: How Emerging
Powers Are Redefining Global Competition in the Twenty-first Century, 2009
• Parag Khanna, Connectography: Mapping the Global Network Revolution, 2017
• Parag Khanna, The Future is Asian: Global Order in the Twenty-First Century, Weidenfeld & Nicolson,
2018
• B) Civilizationism (monism)
• Pankaj Mishra, Age of Anger: A History of the Present, 2017
Curente si scoli in Teoria RI
• 6. Curente si scoli Emergente in RI (Post-Vestice) (III)
• D. Brasil
• -Liberalism Regional
• Oliver (Della Costa) Stuenkel, BRICS and the Future of Global Order (Lexington, 2015);
• Oliver (Della Costa) Stuenkel, Post-Western World (Polity, 2016)
• Oliver (Della Costa) Stuenkel, Brazil's role in Latin American politics (Polity, 2019)

• E. Turkey
• - Civilisationism (neo-otomanism)
- Ahmet Davutdoglu, Neo-Osmanlıcı değil Pan-İslamist, 2014
- Liberalism Regional
Selcuk Colakoglu, Turkey in Asia: the scope of Ankara’s opening to East Asia, Ankara, 2020
Concluzii
• 1. Dinamica Relatiilor Internationale a influentat evolutia Teoriei RI
• A) De la Pacea Westfalica (1648) si pana la finalul Primului Razboi Mondial (1919) –
• Curentul dominant a fost Groccianismul – care vedea lumea dominta de ordine - .
Groccianismul era pigmentat cu reflectii mai ales kantienne care schitau o lume dominata
de cooperare in secolul XIX, dar si cu accente Hobbsiene, prilejuite de razboiale din Europa
secolului XVIII-XIX
• B) Odata cu Primul Razboi Mondial si mai ales urmare a celui de al doilea isi fac loc
teoriile contemporane clasice (realismul si liberalismul).
• - Realismul va prelua traditia Grocciana si o va pigmenta cu accente Hobbsiene (in anii
1947-1965)
• - Liberalismul va dezvolta traditia Kantiana si o va pigmenta cu traditia Grocciana in
diverse variante ale organizarii societatii supranationale (functionalism, neofunctionalism,
institutionalism liberal, federalism).
• C. Apropierea Sfarsitului Razboiului Rece produce explozie in tandemnul realism-
liberalism avand in vedere schimbarile in raporturile din lumea bi-polara (SUA-URSS)
• a) curentele clasice (realism – liberalism) vor fi nuantate prin amestecuri doctrinare
(apare neorealismul si neoliberalismul)
• b) curentele clasice vor fi influentate de curentul neo-marxismului (Wallerstein, Prebish)
•
Conluzii
• Dinamica Relatiilor Internationale a influentat evolutia Teoriei RI
• D. Dupa Sfarsitul Razbiului (dupa 1990), odata cu intrarea intr-o noua ordine mondiala,
unipolara) Teoria RI va capata noi valente:
• a) timida revenire la realismul clasic, insa unul adaptat realitatilor sfarsitului secolului XX (Henry
Kissinger)
• b) neorealismul se pozitioneza in doua directii (ofensiv, prin John Mearsheimer si defensiv - St.
Walt)
• c) neoliberalismul si variantele sale intra intr-o zona a criticismului, revenind sub administratiile
Clinton si Obama.
• d) Constructivismul apare ca un curent al pacii intre realism si liberalim, ca solutie la situatia
internationala Post Cold War.
• E. Afirmarea puterilor emergente (China, Rusia, Brasilia, India si Africa de Sud), dupa 2005
produce mutatii in Teoria RI:
• a) autorii neorealisti anunta primii sfarsitul Ordinii Mondiale Post-Cold War si intrarea intr-o logica a
confrintarii
• b) neoliberalii continua sa promoveze ideea unei ordini mondiale multilaterale insa cu SUA ca pivot
• C) autorii din statele emergente afirma tot mai puternic necesitatea unei ordini multipolare (Russia,
China, India)

•
Concluzii
• 1. Dinamica Relatiilor Internationale a influentat evolutia Teoriei RI
• F. Teoria RI despre Ordinea Globala 2 (dupa 2015)
• a) teoreticienii realismului sustin sfarsitul ordinii globale Post-Cold War bazate pe valorile
liberalismului si neceisatea unei ordini globale bazate pe viziunea realista (balanta puterilor)
• b) teoreticienii liberali vad si ei sfasitul ordinii globale Post-Cold War insa urmata de
dezordine si anarhie
• c) teoreticienii din spatiile emergente vad colapsul ordinii Post-Cold War, insa afirma
nevoia unei ordinii mondiale bazate pe echilibrul puterilor , in care dominante sunt interesele
si aranjamentele ideologice.
• G. Teoria RI este luata prin surprindere de socul provocat de Covid -19
• - Raspunurile nu sunt concludente ( avem luari de pozitii) – vezi
https://foreignpolicy.com/2020/03/20/world-order-after-coroanvirus-pandemic/

• 2. Tipul discursului din Teoria RI este determinat de dinamica RI:

• - discurs monist ( realismul =hegemonic, unipolar, civilizational – eursaiansim)
• - discus ambivalent – bilatreralist ( realismul =bipolarist ideologic; bipolarst geopolitic)
• - discurs multilateralist (liberalismul ; regionalismul )
•