Maurice Ravel

Joseph Maurice Ravel a fost un compozitor francez impresionist,

celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do
major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte
ca boala să-l condamne la tăcere.
• La începutul secolului al XX personalitatea puternică a dirijorului și compozitorului M.
Ravel s-a impus în lumea muzicală prin interpretări artistice și prin noutatea lucrărilor sale
muzicale cu rafinate sonorități impresioniste și un pronunțat colorit folcloric. Pianist
remarcabil dedică primele sale lucrări acestui instrument: menuet antic,
habanera, pavană pentru o infantă moartă: dovedind o înclinație deosebită pentru dans; de la
dansul din epoca barocului pană la cel modern: vals, foxtrot dar și pentru blues. Ravel
reînvie spiritul clasic francez în sonatină pentru pian și în suita preclasică Mormântul lui
Couperin.
• Stilul impresionist pe care l-a îmbrățișat (deși nu a fost de acord cu această etichetare) nu a
fost apreciat de contemporani, Ravel eșuând de trei ori să câștige mult-doritul Prix de Rome
la începutul anilor 1900 (o celebră bursă pentru studenții de arte din Paris care includea și o
plecare la Roma pentru studii; Ravel a fost considerat „prea avangardist”). Ca urmare a
acestor eșecuri, fanii lui Ravel au trimis scrisori de protest ce au avut ca rezultat demisia
directorului Conservatorului. Ca o curiozitate, mulți dintre cei care nu au reușit să câștige
această bursă au devenit compozitori celebri (printre care Camille Saint-Saëns, Paul Dukas
sau Olivier Messiaen).
• A fost contemporanul, admiratorul și prietenul lui Debussy, până când reputația crescândă a
lui Ravel a răcit prietenia lor, transformând-o în rivalitate. Cei doi au fost considerați
compozitori emblematici ai impresionismului, deși amândoi au refuzat această etichetare.
După moartea lui Debussy, în anii 1920 și 1930, Ravel a fost considerat cel mai important
compozitor francez.
A fost printre primii care au intuit potențialul uriaș al înregistrărilor pentru răspândirea
muzicii către un public larg.
Pentru că a fost considerat subponderal după standardele militare, nu i s-a permis să se
înroleze în armata franceză în Primul Război Mondial (ceea ce și-a dorit foarte mult), astfel
că a lucrat ca șofer de ambulanță.
• Stravinski spunea că despre el că este „cel mai perfect ceasornicar elvețian”, referindu-se la
complexitatea și precizia cu care își cizela până la perfecțiune fiecare lucrare. De fapt, el a fost
fascinat încă din copilărie de mecanismele mici, ce ceasuri și de jucării. Arhitectura compozițiilor
lui este într-adevăr extrem de minuțioasă și cu  o mare atenție pentru detalii. A fost un
perfecționist care nu își arăta lucrările nimănui până când nu era sigur că a atins forma perfectă.
• Prin operele sale se numara:
• Pian
• 1893 : Sérénade grotesque (Serenadă grotescă)
• 1895 : Menuet antique
• 1899 : Pavane pour une infante défunte (Pavană pentru o infantă moartă)
• 1901 : Jeux d'eau (Jocuri de apă)
• 1905 : Sonatine (Sonatina în fa diez minor)
• 1905 : Miroirs (Oglinzi)
• 1908 : Gaspard de la nuit (Gaspard al nopții)
• 1908 : Ma Mère l'Oye (Mamă mea gâscă)
• 1911 : Valses nobles et sentimentales (Valsurile nobile și sentimentale)
• 1917 : Le Tombeau de Couperin (Mormântul lui Couperin)
• Orchestră
• 1907 : Rapsodie espagnole (Rapsodia spaniolă)
• 1920 : La Valse (Valsul)
• 1924 : Tzigane
• 1928 : Bolero (Boleroul)
• 1930 : Concerto pour la main gauche (Concertul pentru mâna stângă)
• 1931 : Concertul în sol major
• Muzică de cameră
• 1902 : Cvartetul de coarde în fa major
• 1906 : Introducere și alegro pentru harpa
• 1914 : Trio pentru pian, vioară și violoncel
• 1922 : Sonate pentru vioară și violoncel
• 1924 : Tzigane, pentru vioară și pian
• 1927 : Sonate pentru vioară și pian
• Cântec
• 1903 : Shéhérazade
• 1906 : Histoires naturelles
• 1913 : Trois poèmes de Mallarmé
• 1914 : Mélodies hébraïques
• 1922 : Chansons madécasses
• 1932 : Don Quichotte à Dulcinée
• Balete
• 1909-1912 : Daphnis et Chloé (Daphnis și Chloé)
• Cantate
• 1901 : Myrrha
• 1902 : Alcyone
• 1903 : Alyssa
• Opere
• 1907-1911 : L'Heure espagnole (Ora spaniolă)
• 1919-1925 : L'Enfant et les Sortilèges (Copilul și vrăjitoriile)