Migraţiile în Republica

Moldova
MOTTO: „CULMEA PATRIOTISMULUI: SĂ-ŢI EMIGREZE
VENITUL ÎNAINTEA TA.”
 - Cauzele migrării;
- Consecinţele migrării;
Obiective: - Politici demografice;
- Măsuri de stopare a migraţiei;
- Concluzie.
 Ce reprezintă migraţia?
Migrația umană reprezintă mutarea oamenilor dintr-un loc în altul cu intenția de a rămâne
permanent sau temporar în noua locație. De obicei, mutarea se face pe distanțe lungi și prin
părăsirea țării, dar este posibilă și migrația internă. Poate exista migrație individuală, familială
sau în masă. O persoană care se deplasează de la domiciliu la alt loc din cauza dezastrelor
naturale sau a tulburărilor civile poate fi descrisă drept refugiat sau, mai ales în aceeași țară, o
persoană strămutată. O persoană care caută refugiu din cauza unor persecuții politice, religioase
sau de altă natură este de obicei descrisă ca un solicitant de azil.
 Consecinţele migraţiei
1. Factorii de presiune și de atracție
Factorii de presiune sunt motivele pentru care persoanele își părăsesc țara. Factorii de atracție sunt motivele pentru
care ele se mută într-o anumită țară. Există trei factori majori de presiune și de atracție.
 2. Factori socio-politici
Persecuția pe criterii etnice, religioase, rasiale, politice și culturale îi determină pe oameni să-și părăsească țara.
Un factor major este războiul sau (amenințarea cu) conflictul și persecuția din partea guvernului. Cei care fug de
conflicte armate, de încălcări ale drepturilor omului sau de persecuții sunt cel mai probabil refugiați umanitari.
Acest aspect va influența alegerea locului în care se stabilesc, deoarece unele țări au abordări mai liberale față de
migranții umanitari, în comparație cu altele. În primul rând, aceste persoane se îndreaptă, foarte probabil, către cea
mai apropiată țară sigură care acceptă solicitanții de azil. În ultimii ani, un număr ridicat de persoane fuge în
Europa, din cauza conflictelor, a terorii și a persecuțiilor din țara de origine.
 3. Factori demografici și economici
Schimbările demografice determină modul în care se produc deplasarea și migrația populației. Creșterea sau
scăderea populației, gradul de îmbătrânire sau ponderea mare a tinerilor influențează creșterea economică și
oportunitățile de ocupare a forței de muncă în țările de origine sau politicile în materie de migrație în țările de
destinație. Migrația demografică și economică este corelată cu standardele de muncă, șomajul și starea generală de
fiabilitate economică a unei țări. Printre factorii de atracție se numără salarii mai mari, oportunități de angajare mai
bune, un nivel de trai mai ridicat și oportunități în domeniul educației. În cazul în care condițiile economice nu
sunt favorabile și riscă să se deterioreze în continuare, crește probabilitatea ca un număr mai mare de persoane să
emigreze în țări cu o situație mai bună.
 4. Factori de mediu
Mediul a constituit întotdeauna un factor al migrației, deoarece oamenii fug din calea dezastrelor naturale, cum ar
fi inundațiile, uraganele și cutremurele. Se preconizează că schimbările climatice vor accentua fenomenele
meteorologice extreme, ceea ce ar putea cauza deplasarea unui număr mai mare de persoane. Este dificil să se
estimeze numărul total de migranți din motive de mediu în întreaga lume, din cauza impactului altor factori
precum creșterea demografică, sărăcia, guvernarea, securitatea umană și conflictele. Cifrele estimative variază
între 25 de milioane și 1 miliard pe an, până în 2050.
 Consecinţele migraţiei
- efectul de brain drain sau, altfel spus, emigrarea persoanelor educate şi a specialiştilor calificaţi;
- modificări ale structurii demografice din cadrul populaţiei ţării de origine, dar şi a ţării gazdă;
- statutul nedeterminat al migrantului;
- riscuri asociate fenomenului trafic de fiinţe umane;
- impactul asupra relaţiilor intra-familiale ale migranţilor etc.
 Stabilirea unor metode eficiente de reglementare a fluxurilor migraţionale
ar putea contribui în mod direct şi la o consolidare a efectelor pozitive,
cum ar fi:
- favorizarea creşterii economice prin reducerea sărăciei și reglarea dezechilibrelor de pe piața muncii, dar și prin
investirea de către migranți ai banilor lucrați peste hotare în afaceri sau proprietăți mobile sau imobile din Republica
Moldova;
- noi oportunităţi pentru lucrători de a-şi găsi un loc de muncă şi pentru angajatori de a găsi persoane cu aptitudini
corespunzătoare;
- creşterea remitențelor (după aceleași date oferite de studiul organizat de Nexus, 79% din migranții moldoveni aflați
peste hotare trimit regulat bani acasă)
- creșterea calificării migranților aflați peste hotare etc.
 Concluzie
Migraţia din Republica Moldova este un proces complex determinat istoriceşte care asigură
într-o oarecare masură evoluţia societăţii, prin mobilitate accentuată a populaţiei. Migraţia de
muncă la rândul ei este un fenomen dihotonomic, deoarece, pe lângă avantajele pe care le
oferă, ea dă naştere şi dezavantajelor de ordin economic, politic şi social. Astfel, R. Moldova
este o ţară a migranţilor. Drept rezultat, migranţii sunt sursa majoră de venituri pentru
economia naţională, remitenţele de peste hotare estimându-se la peste două miliarde dolari
SUA, reprezentând peste 30% din PIB-ul R. Moldova.