Procesul de consiliere

RELAȚIONARE – ÎNȚELEGERE -
SCHIMBARE
 Întrebări care-l preocupă pe cel care se
implică într-o relație de consiliere
(consilier sau persoană de sprijin)

Cum pot să te ajut?

Cum putem facilita dezvoltarea

personală?

Cum se produce schimbarea?

Ipotezele care susțin că este posibilă schimbarea
și dezvoltarea personală prin consiliere

Indiferent de orientarea teoretică, specialiștii

din domeniul consilierii consideră că relația
este premisa schimbării.

Ipoteza generală: Dacă pot oferi un anumit tip

de relație, cealaltă persoană va putea să o
folosească în scopul schimbării și al dezvoltării
personale (Rogers)
 Relația de consiliere

Relația de consiliere = legătură umană între consilier

și client, cu rol esențial în producerea schimbării.

Cum trebuie să fie această relație?

Ce are ea special?

Autenticitatea - autenticitatea consilierului
îl determină pe celălalt să caute realitatea din
el.

Acceptarea pozitivă necondiționată a

celuilalt - aprecierea sa ca persoană care are
valoare necondiționată, acceptarea gândurilor,
atitudinilor, emoțiilor celuilalt.

Înțelegerea celuilalt – identificarea mentală

cu lumea interioară a clientului.
 De ce se produce schimbarea într-o relație de
acceptare necondiționată?

Când clientul nu este judecat, i se oferă „răgazul” de a

se asculta pe sine.

Dacă se ascultă pe sine, se acceptă mai ușor.

Dacă se acceptă așa cum este, poate distinge mai bine

între punctele sale slabe și cele tari.

Acceptând cu mai multă luciditate punctele slabe, este

dispus să găsească mai ușor resurse pentru schimbare.
 Stadii ale unui model simplu de consiliere
(din perspectiva consilierii centrate pe persoană)

Stadiul Sarcina principală

1 Stabilirea unei relații de colaborare

Înțelegerea situației-problemă atât de

2
către consilier, cât și de către client
Asistarea clientului în procesul de
3 schimbare, astfel încât problema să fie
abordată mai eficient decât în trecut
 Principii care stau la baza eficienței relației de
ajutor
Schimbarea se produce ca urmare a unei relații de
colaborare.

În relațiile cu ceilalți nu folosește la nimic să te porți ca

și când ai fi altceva decât ești.

Suntem mai eficienți dacă ne acceptăm pe noi înșine așa

cum suntem.

Nu trebuie să crezi că este riscant să-l înțelegi pe

celălalt.
Devenim mai bogați în interior dacă deschidem canale
prin care alții să ne poată comunica ceea ce gândesc sau
simt.

Este recompensator să putem accepta o altă persoană.

Dacă devin mai deschis față de realitățile din mine și

din alții, voi înțelege că nu trebuie să mă grăbesc să
schimb și să modific lucrurile după bunul meu plac.

Într-o relație autentică, schimbarea se produce mai

degrabă dacă nu o grăbesc și nu o impun.
 Principii care stau la baza acțiunii în consiliere
Experiența personală este utilă pentru a reuși să ne schimbăm.

Viața este un proces fluid, schimbător, în care nimic nu este fix

(este fascinant, dar și înfricoșător).

Evaluările celorlalți contează, dar nu trebuie să se transforme

în reperul esențial pentru noi.

Persoanele au o direcție esențialmente pozitivă (actualizarea

sinelui, creșterea). Dacă această tendință nu conduce la
comportamente dezirabile, este pentru că nu au avut relații
care să prevină frica, nesiguranța, mascarea sentimentelor.
CE REZULTATE VREM SĂ OBȚINEM
ÎN URMA RELAȚIEI/PROCESULUI
DE CONSILIERE?
 Trăirea autentică a sinelui, a experiențelor personale,
dezbrăcate de mecanismele de apărare (eliminarea,
clarificarea contradicțiilor).

 „Nu sunt bun de nimic, dar uneori parcă mă simt mai bun
decât toți.”

 „Îmi iubesc mult părinții, dar uneori simt o mare revoltă față
de ei”,

 „Îmi iubesc mult copilul, dar nu pot să mă abțin să-l critic

atunci când ia o notă proastă.”

 „Îi iubesc mult pe ai mei, dar uneori mă gândesc la sinucidere,

fără să-mi mai pese de ce ar simți ei.”
Trăirea unei relații de acceptare necondiționată
și de respect (în pofida problemelor pe care le are
clientul)

„Am descoperit că dvs. chiar vă pasă.”

„Nu păreți mirat de ceea ce am făcut.”

„Sunteți primul om care înțelegeți cu adevărat ce mi

se întâmplă.”
Dezvoltarea simpatiei față de sine

„Mă simt mai mulțumită față de mine.”

„Simt că ceilalți mă agreează.”

„Simt că sunt o persoană care pot fi iubită.”

Descoperirea faptului că miezul personalității este
pozitiv

„Simt uneori ură, ostilitate și revoltă față de toată

lumea.” (sentiment antisocial)…..Dar, de fapt, în
străfunduri sunt rănit…Nu aș vrea să am sentimente
negative față de ceilalți, dar nu știu cum să ascund
suferința.”

„Sunt totdeauna agresiv cu părinții mei și trăiesc un

sentiment foarte puternic de vinovăție…Aș vrea de fapt
să pot exprima afecțiunea mea față de ei, dar nu sunt
obișnuit să fac acest lucru și asta mă face agresiv.”
A fi conștient de autoamăgire, de distorsionare – a
ajunge la o echilibrare realistă a mulțumirilor și
nemulțumirilor pe care i le poate aduce o anumită
acțiune/situație

 „Credeam că trebuie să simt numai iubire față de părinții

mei. Dacă am, însă, unele resentimente, nu înseamnă că
nu-i iubesc”.

 „Simțeam înainte că sunt lipsit de valoare. Acum îmi dau

seama că uneori sunt foarte util și valoros, iar alteori mai
puțin.”
CONCLUZIE: Consilierea oferă un cadru de siguranță unde
clientul poate lăsa deoparte masca.

Ce câștigă?

Deschidere față de propriile experiențe,

Înțelegerea complexității sentimentelor și trăirea lor autentică,
Conștientizarea realității (interne și externe),
Descoperirea resurselor personale.
Conștientizarea responsabilității proprii în procesul dezvoltării
personale și al schimbării. „Părinții nu au reușit să exprime
iubirea lor față de mine, pentru că nu au conștientizat
consecințele acestei lipse pentru viața mea și a lor…Dar eu pot
învăța să fac acest lucru pentru a mă dezvolta și pentru a mă
bucura de ceea ce ne oferă exprimarea emoțională.”
Fișă de lucru: Realizați o listă de probleme ale elevilor
care necesită consiliere individuală
Exemplu:
Un elev timid care nu reușește să-și facă prieteni
etc.
 O clasificare a principalelor tulburări la copii
(Vera et. al., 2011)
Nivelul de manifestare Tulburări/probleme psihologice

Fizic Anxietate generalizată

Atacuri de panică
Tulburări obsesiv-compulsive
Enurezis
Emoțional Stimă de sine scăzută
Timiditate/fobie socială
Depresie
Tulburări obsesiv-compulsive
Comportamental Fobie socială
Fobii specifice
Agresivitate
Toxicomanie
Enurezis
Cognitiv Distorsiuni cognitive (stimă de sine scăzută,
depresie)
Hiperactivitate
 Situații de criză la copii și adolescenți
Klein și Lindemann (1961, apud Sandoval, 2002, p.6)
 criza=tulburare acută adesea prelungită care poate să apară la nivel
individual sau social ca urmare a unor amenințări emoționale.

La elevi aceste pericole sau amenințări sunt reprezentate de:

 Pierderea unor persoane sau relații semnificative (rude, prieteni),
 Provocările maturizării (pubertatea și adolescența, crizele de
identitate),
 Perioadele de tranziție (de la un ciclu la altul, de la o școală la alta),
 Noile programe educaționale (reformele școlare)
 Tehnici utilizate în consiliere
(în general)
înțelegerea cadrului intern de referință;
demonstrarea atenției și interesului,
parafrazarea și reflectarea sentimentelor;
adresarea întrebărilor; monitorizarea;
provocarea și feedback-ul;
autodezvăluirea;
gestionarea rezistențelor la consiliere și schimbare;
tehnici de antrenare (instruirea, demonstrare și repetiția),
ameliorarea limbajului intern; ameliorarea regulilor;
ameliorarea percepțiilor;
conceperea temelor pentru acasă
Tehnici specifice consilierii centrate pe copil
Intrarea în lumea copilului (folosirea jucăriilor,
acordarea unui timp copilului pentru exprimare, crearea
unor contexte de competență)
Încurajarea participării (după ce a fost stabilită relația)
Întrebări centrate pe copil
 Adresarea întrebărilor prin scrierea lor pe avioane trimise
spre copil
 Întrebări referitoare la resursele copilului
 Întrebări care solicită secvențe comportamentale
 Întrebări despre emoții și sentimente (cu suport vizual,
utilizarea verbelor active)
 Întrebări care încurajează presupunerile
 Întrebările de rang
Jocul de rol (citirea gândurilor, minisculptura –
utilizarea unor simboluri pentru reprezentarea
membrilor familiei, ritualurile terapeutice)

Utilizarea metaforelor

Utilizarea scrisorilor
 Înțelegerea cadrului intern de referință al
persoanei
A vedea lumea prin ochii celuilalt

A face distincție între perspectiva ta și perspectiva lui

Răspunsurile consilierului trebuie să fie date din cadrul

intern al clientului/elevului.

Exemple de răspunsuri care să reflecte perspectiva

clientului (cadrul intern) și nu a consilierului (cadrul
extern)
Atitudini cerute de ascultarea eficientă a interlocutorului

să vrei cu adevărat să auzi ceea ce are de spus celălalt;

să vrei sincer să-l ajuţi pe celălalt;
să respecţi opiniile, sentimentele, valorile celuilalt, chiar dacă
ele vin în contradicţie cu ale tale;
să realizezi că trăirile, opiniile pot fi schimbate şi să nu fii
derutat atunci când copiii exprimă stări puternice de supărare
sau tristeţe;
să ai încredere în capacitatea oamenilor (deci şi a elevilor) de
a-şi rezolva problemele;
să crezi în importanţa pe care o are ascultarea pentru ajutarea
celuilalt;
să dispui de cele trei atitudini esenţiale pentru o relaţionare
pozitivă şi de ajutor: autenticitate, respect, empatie.
(Gordon, 1970, apud Hornby, 2003, p. 23-24)
 Demonstrarea atenției și interesului

Menţinerea unui nivel adecat al atenţiei are la bază

următoarele componente:
 păstrarea contactului vizual cu interlocutorul;
 adoptarea unei poziţii deschise pentru comunicare
(braţele deschise);
 crearea unui mediu lipsit de zgomot (prin închiderea uşii
sau a ferestrei, închiderea surselor audio-video etc.);
 gestică şi mimică adecvată (ridicarea sprâncenelor,
evitarea mişcărilor orientate spre diverse obiecte din
cameră)
 distanţă interpersonală adecvată
 Parafrazarea și reflectarea sentimentelor
Parafrazarea redă punctele-cheie ale mesajului verbal
transmis şi permite focalizarea pe gândurile şi
sentimentele clientului.

Exemplu de parafrazare (realizată de un consilier școlar)

Elevul: Mă simt pierdut. Tatăl meu bea toată ziua şi uneori o
bate pe mama. Îmi este greu să învăţ sau să fac orice altceva.
Consilierul (încurajare minimală): Te simţi pierdut și ţi-e greu
să faci orice lucru?
Consilierul (parafrazarea): Te simţi pierdut pentru că este
foarte greu acasă şi tu nu poţi să faci nimic?
Consilierul (interpretare): Se pare că tatăl tău este alcoolic.
Asta este o problemă grea pentru orice adolescent.
 Adresarea întrebărilor
monitorizarea
Întrebări închise

Exemple de întrebări închise: Ce vârstă ai? Cum te

numești?

Întrebări deschise

Exemple de întrebări închise: Cum? Ce? Ai putea să-mi

spui despre ce vrei să vorbim astăzi? Ce faci când te
simţi deprimat? etc.
 Întrebări despre sentimente și reacții fizice:
 „Ai vreo imagine vizuală care să exprime acest sentiment?”
 „Poți descrie ce simte corpul tău când trăiești aceste emoții?”

 Întrebări cu privire la modul de a gândi:

 „Ce ți-a trecut prin minte, în acel moment?”,
 „Cât de frecvente sunt aceste gânduri?”,

 Întrebări privind comunicarea și acțiunea:

 „Crezi că modul în care ai reacționat verbal a avut un impact
pozitiv asupra mamei tale?”,
 „Care au fost consecințele modului în care ai acționat atunci?”
 Provocarea și feedback-ul
„Pe de o parte crezi…, pe de altă parte….”
 „Spuneți că….., dar…..”

 Exemple de inconsecvențe care trebuie conștientizate:

 „Îmi spuneți că sunteți supărat pe el pentru ceea ce a făcut, dar

cu toate acestea doriți să vă petreceți timpul împreună.”
 „Spuneați că fiica dvs. nu vă ajută niciodată, dar astăzi îmi
spuneți că uneori se ocupă de menaj.”
 „Spui că te simţi confortabil când vorbeşti despre dificultăţile
tale, dar niciodată nu te uiţi în ochii mei atunci când discutăm
despre ele.”
 Autodezvăluirea (Destăinuirea)
Dezvăluirea unor gânduri sau emoții care dovedesc
implicarea consilierului: De exemplu: „Mă bucur
pentru tine!”, „Îmi pare rău să te văd așa trist”,
„Apreciez modul în care ți-ai realizat sarcina.”

Dezvăluirea de informații personale: (ca un răspuns al

consilierului la întrebările clientului). De exemplu:
Clientul (întreabă): „Dvs. nu vi s-a întâmplat să fiți
anxios la un examen?”

Pericole ale autodezvăluirii:

 Gestionarea rezistențelor la consiliere și schimbare

Ascultarea activă

Acceptarea necondiționată

Discutarea îndoielilor și a fricilor

Încurajările
 Rezolvarea problemeilor
Structurarea şedinţei de consiliere în cinci stadii
I. Stabilirea unei relaţii de încredere reciprocă, comunicarea
empatiei şi a unei consideraţii reale pentru client.

II. Obţinerea de informaţii, definirea problemei.

III. Determinarea rezultatelor dorite (stabilirea scopurilor ).

I. eficienţa relaţiilor interpersonale ale clientului;
II. eficienţa clientului în muncă;

III. autoaprecierea clientului.

IV. Explicarea alternativelor şi găsirea soluţiilor.

V. Generalizarea şi transferul învăţării.

 Tehnici de antrenare
(instruirea, demonstrare și repetiția)

Demonstrarea: directă, înregistrată, vizualizată,

scrisă.

Repetiția

Instruirea

(cazul Denise)
Ameliorarea limbajului intern, a regulilor și a
percepțiilor
Limbajul intern negativ
Limbajul intern productiv
 Limbajul intern de calmare
 Limbajul intern de instruire
 Limbajul intern afirmativ

Reguli exigente
Reguli preferențiale (detectarea și disputarea
convingerilor și cerințelor iraționale)
Percepții eronate cu privire la anumite situații(cazul
Lauren)
 Conceperea temelor pentru acasă

Negocierea temelor

Sporirea complianței clientului

Identificarea suportului și a resurselor