MUNICIPIUL RÂMNICU

VÂLCEA
 Râmnicu Vâlcea
 Râmnicu Vâlcea este municipiul de reședință al județului
Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile
componente Aranghel, Căzănești, Copăcelu, Dealu
Malului, Poenari, Priba, Râmnicu Vâlcea
(reședința), Râureni, Stolniceni și Troian, și din
satele Fețeni, Goranu, Lespezi și Săliștea.
 Are o populație de 98.776 locuitori (2011).
 Se află așezat într-un punct geografic aproape central al României, nod de
întâlnire a trei importante drumuri naționale (DN7, DN64 și DN67) și
unul european (E81). Acestea fac ca municipiul să fie legat direct cu
traseul București – Pitești – Sibiu – Cluj – Oradea – Budapesta (E81), cu
municipiul Târgu-Jiu (DN67) și municipiile Drăgășani – Caracal (DN64).
 Tot odată acestă infrastructură națională prin ramificațiile ei, drumurile
județene (DJ), leagă reședința județului de restul localităților. De asemeni,
calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra Olt (sud) și
apoi Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București.
 Municipiul Râmnicu Vâlcea se află așezat pe partea
dreaptă a râului Olt, în partea de nord-est a Olteniei.
Se găsește la o altitudine de 240-260 m.
 Are ca vecinătăți următoarele localități: la est
comunele Budești și Blidari, la nord
comunele Bujoreni și Dăești, la vest comuna Vlădești și
orașul Ocnele Mari, iar la sud orașul Băbeni. Poziția sa
geografică determină și temperatura care aproape
mereu este călduroasă, clima fiind temperat
continentală.
 Orașul este situat pe celebra paralelă 45 (45º06’N), la
jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord
 Judeţul Vâlcea a fost şi este un judeţ bogat nu numai în
resurse minerale şi petrografice, mai ales nemetalifere, dar şi
biologice, hidraulice, eoliene şi  peisagistice.
  Sarea este cunoscută şi exploatată din vremuri străvechi. Poate
nu întâmplător vechea cetate dacică Buridava s-a instalat pe
zăcământul de sare de la Ocnele Mari-Ocniţa, sarea fiind un
important produs folosit în negoţ .Zăcământul de sare este destul
de întins, fiind cuprins între Ocnele Mari, Govora, Stoeneşti,
Pietrari şi Slătioara, prezenţa sa fiind indicată de izvoarele sărate
ce apar în aceste localităţi. 
 Petrolul. Exploatarea petrolului în judeţul Vâlcea a început în
jurul anului 1940. Primele foraje de exploatare s-au făcut în
perimetrul localităţii Băbeni, apoi treptat s-au extins spre sudul şi
vestul judeţului. Exploatări importante se află şi la Drăgăşani,
Zătreni, Mădulari,  Grădiştea etc. 

Salina Ocnele Mari

 Calcarul. Rocile calcaroase au, de asemenea, o utilizare străveche.
S-au folosit mai mult sub formă de piatră de var care, prin ardere,
a dus la obţinerea varului necesar construcţiilor, la igienizarea
locuinţelor sau la combaterea dăunătorilor viticoli. Cantităţile
folosite erau, însă, mult prea mici şi se folosea mai ales piatra
provenită din aluviuni. Treptat, însă, prin construirea
Combinatului Chimic Râmnicu-Vâlcea, a început - din 1959 -
exploatarea calcarului din muntele Arnota, ca materie primă.
 Cărbunele  se exploatează în judeţul Vâlcea de peste 30 de ani, în
minele de la Cuceşti-Cernişoara. Este un cărbune tânăr, neogen,
din categoria lignitului şi se foloseşte pentru arderea în
termocentrale. Extragerea din subteran nu produce prea mari
modificări în peisaj, dar poate contribui la impurificarea apelor,
localnicii suferind uneori de lipsa apei potabile.
 Apele minerale. Judeţul Vâlcea posedă importante resurse de ape
minerale, dispuse în principal pe bordura sudică a Munţilor
Căpăţânii. Majoritatea lor sunt ape minerale de zăcământ,
clorurate, sulfuroase, carbonatate, iodurate etc. (A. Pricăjan, 1985).
Cunoscute, apreciate şi valorificate de peste un secol şi jumătate,
aceste ape au efecte binefăcătoare asupra organismului uman,
astfel că în perimetrul surselor s-au dezvoltat staţiuni balneare de
reputaţie naţională şi – unele – chiar internaţională (Călimăneşti-
Căciulata-Cozia, Olăneşti, Ocnele Mari-Ocniţa, Govora).
 Pădurile au constituit dintotdeauna o mare bogăţie pentru
omenire (I. Milescu, 1990), un dar pe care natura l-a făcut
oamenilor. Judeţul Vâlcea are un bogat fond forestier, ce cuprinde
265.490 ha
Obiective turistice
 Piramidele de pământ din Valea
Stăncioiului
 Piramidele de pământ din
Valea Stăncioiului
reprezintă una dintre
principalele obiective
turistice din Râmnicu
Vâlcea. Rezervația
geologică a fost declarată
arie protejată în anul 2.000
și se întinde pe o suprafață
de 12 hectare, în partea
estică a cartierului Goranu,
într-o zonă împădurită
cunoscută sub numele de
Valea Stăncioiului.
Casa Memorială Anton Pann

 n Râmnicu Vâlcea se
află și Casa Memorială
Anton Pann. Clădirea,
care adăpostește un
muzeu memorial
dedicat scriitorului
Anton Pann, a fost
construită în secolul al
XVIII-lea, în stil
tradițional și
reprezintă un
monument de
arhitectură urbană. 
 Castrul roman Arutela

 Castrul roman Arutela

reprezintă un alt monument
istoric important din județul
Vâlcea. Acesta se află în
apropierea orașului
Călimănești, în punctul
numit „Poiana Bivolari”.
Potrivit unor inscripții
descoperite pe porțile
castrului, acesta a fost
construit în secolele I-II
d.Hr, în timpul împăratului
roman Hadrian.
Mănăstirea Cozia

 Mănăstirea Cozia este una

dintre cele mai vechi și
mai frumoase lăcașuri de
cult din județul Vâlcea.
Complexul monahal
medieval, ce a fost ridicat
între anii 1387-1391, se
află în localitatea
Călimănești și a fost
ctitorit de către Mircea cel
Bătrân, voievodul Țării
Românești. 
 Salina Ocnele Mari
 Salina Ocnele Mari, din
localitatea cu același
nume, reprezintă cea
mai importantă zonă de
extragere a zăcămintelor
de sare din județul
Vâlcea. Exploatarea sării
de la Ocnele Mari începe
pe vremea dacilor și
continuă până în zilele
noastre. 
Agrement
 Bibliografie
 https://
ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C
3%A2lcea
 https://www.google.ro/