1.4.

Specificul
educației economice
în clasele primare

Realizat: Cenușa Maria, grupa PP41Z

  La etapa actuală în lume este cunoscută experiența de educație
economică a copiilor in Occident. Pedagogia economică ca ştiință
specială în Germania prezintă programe speciale de educație
economică. Cu toată orientarea lor strict utilitaristă, ele merită o
apreciere aparte. Important este că nu se evită vârsta școlară mică şi că
se demonstrează posibilitatea și necesitatea înaintării unor obiective
economice și pentru această vârstă.
 În conținutul acestor programe sunt incluse cunoştințe despre bani și
modul de folosire a lor. Obiectivele educației economice cuprind
următoarele aspecte:

de a se orienta compararea
priceperea de corect în necesităților cu
a cheltui banii informația posibilitățile
de buzunar; prezentată în financiare
reclamă; proprii.
 În această ordine considerăm că atitudinea corectă față de bani
se educă din cea mai fragedă vârstă. L. Ciobanu propune
părinților şase reguli în educația economică a copiilor:

nu folosiți banii în
dați copiilor bani de nu faceti taină din
calitate de stimulare
buzunar; bugetul familiei;
sau pedeapsă;

formați-le atitudinea
informați-i despre antrenați-i în
grijulie față de tot ce-i
serviciul Dvs.; gospodăria casei.
înconjoară;
 Formarea culturii economice poate fi
realizată prin intermediul cunoaşterii
de către elevi a lumii înconjurătoare:
familiarizarea cu munca părinților, cu
însărcinările de muncă în familie;
formarea atitudinii grijulii față de timp
în procesul respectării regimului zilei
etc. În acest context, activitatea de joc
cu conținut economic este considerată
ca o forma de organizare optimă a
procesului de educație economică a
elevilor claselor primare.
Conditiile de “materializare” a procesului de educație economică a elevilor
mici, fundamentate psihopedagogic de A. Amend, sânt următoarele:

antrenarea
implementarea
copiilor în
formelor şi metodelor
diverse tipuri de
de organizare a
activități, locul
activităților economice
central
care corespund
revenindu-i
particularităților de
activității de
vârstă ale copilor;
muncă;

exersarea permanentă a
cunoştințelor
folosirea economice, care
experienței de influentează formarea
viață anterioare a deprinderilor și
elevilor; calităților moral-
economice de
performanță.
 Numărul limitat de ore la disciplinele din planul de învățământ nu ne permite
includerea altor discipline, cum ar fi educația ecologica, educația economică,
educația sanitară etc., aceste conținuturi fiind necesare în clasele primare. Deşi toate
documentele normative- planurile de învățământ, curricula, programele analitice
etc. sunt deja elaborate, există câteva modalități de valorificare in practică a
obiectivelor noilor educații, printre care și a educației economice, care influențează
direct socializarea individului.

Conținutul educației economice poate fi

realizat prin infuzionarea materiei cu caracter
economic in conținuturile de bază ale
disciplinelor prevăzute de planul de studii.
A.Amend consideră că demersul infuzional
angajează noile educații în aria unor discipline
şcolare diferite, dar şi a unor dimensiuni ale
educației diferite.
La disciplina Ştiința, termenii economici pot fi insuşiti in
cadrul temelor:
 Trăim aceeaşi viață cu natura.
La tema dată învățătorul are posibilitatea să includă o
serie de noțiuni economice, vorbind despre protecția apei,
poluarea aerului protejarea resurselor naturale. Prin
intermediul diferitelor conversații, învățătorul
demonstrează că numai printr-o economie raționala a ceea
ce folosim în viața de toate zilele aceste resurse pot să
ajungă și pentru generațiile vitoare, findcă omul va exista
atâta timp, cât el însuşi va avea grijă să protejeze mediul
inconjurător. Deci, sarcina de bază ce îi revine omeniri
este de a economisi resursele materiale care sunt oferite
de natură apa, lemnul, solul etc. Aceste lucruri trebuie să
le cunoască copii incă din grădiniță și ele urmează a fi
aprofundate la școală în cadrul diverselor discipline.
 CONCLUZII:
 Conținutul educației economice în clasele primare include dimensiunile
activității de formare - dezvoltare a personalități, realizate prin obiective la
nivel de cunoaştere, aplicare, integrare și vizează cunoștintele economice,
gândirea economică, atitudinea economică, cultura economică.
 Competențele economice pot fi formate la elevii de vârstă şcolară mică în
baza celor trei dimensiuni ale actului educațional: cognitivă, axiologic,
praxiologică, care exprimă tendința educației moderne de a-şi modifica
finalitatea, evoluând de la a şti la a ști să fii, a ști ce ai de făcut şi a acționa în
acest sens.
 Educația economică poate fi realizată în clasele primare prin infuzionarea
materiei cu conținut economic în conținuturile de bază ale disciplinelor
prevăzute de planul de studi, în vederea formări competențelor economice
cognitiv - teoretice și actional – practice.