Sunteți pe pagina 1din 12

Avalanşele , prin forţa de distrugere pe care o

au , sunt printre cele mai periculoase fenomene din


zonele montane, mai ales pentru că pot distruge
aşezări omeneşti sau staţiuni turistice. Avalanşele
sunt deplasări gravitaţionale ale maselor de zăpadă
şi gheaţă, care alunecă sau se rostogolesc spre baza
versantului , mărindu-şi progresiv volumul ,
greutatea viteza şi forţa de distrugere.
Conform dicţionarului prin avalanşă se
înţelege o mare de zăpadă , desprinsă de pe un
versant de munte care alunecă , se
rostogoleşte spre o vale, în lungul unor
culoare preexistente.
O data pusa in miscare dintr-o cauza oarecare ,zapada
porneste la vale ,in lungul pantelor ,sub forma de avalansa
,smulgand arbori,bucati de roca si material mobil,pe care le
depune la baza versantului ,sub forma unei garamezi
dezordonate de sfaramaturi, cu con de dijectie eterogen din
punct de vedere al continutului.
In toate regiunile in care panta si grosimea stratului de
zapada permit declansarea acestor fenomene , avalansele nu
sunt limitate in timp.Spre exemplu , in Muntii Alpi ,annual se
declanseaza zeci de mii de avalanse, in orice anotimp ,fara a
urmari permanent acelasi culoar pe versanti.In Carpati,
avalansele ,care se declanseaza in zona alpina si se declanseaza
in zona alpina si se desfasoara si in etajul forestier ,lasa urme
vizibile ,numite culoare de avalanse ,marcate de arbori culcati la
pamant .Deseori ,avalansele din Alpi, Himalaya , stancosi si Anzi
se pravalesc asupra asezarilor si cailor de comunicatie de la baza
muntelui, facand annual aproape 200 de victime.
De ce se produc avalansele?

Ca si in cazul altor fenomene


gravitationale (alunecari de
teren,curgeri noroioase ,prabusiri
s.a.),exista o serie de factori
potentiali si factori declansatori ai
avalanselor.
Factorii potentiali:
-acumularea zapezii:zapada cazuta pe versanti trebuie
sa depaseasca in medie cateva zeci de centimetri,in
grosime ,si sa sufere o metamorfoza continua, in functie
de temperatura ,vant si de particularitatile substratului.un
strat de zapada cu o grosime de peste 110cm ar putea
produce catastrofe.
-structura stratului de zapada :zapada poate avea
structura pufoasa,compacta si umeda ,sau poate contine
placi si bulgari de gheata :din pricina caderii succesive a
ninsorilor ,zapada este stratificata astfel:la baza ,la
contactul cu solul ,exista cel mai vechi strat ,greu si cu
densitate mare ,in partea mediana se gaseste un strat
mai usor cu coeziune redusa ; în partea superioara, un
strat de zapada noua afanata.
-Avalanse de zapada pufoasa
-Avalanse umede
-Avalanse in placi
-Avalanse de primavara
- vantul (la viteze mari si durata de timp mare ,poate
declansa miscarea gravitationala a stratului de zapada )
- trepidatiile antropice (zgomotele puternice provocate de
om,cum ar fi impuscaturile,spargerea barierei sonice,trecerea
unei locomotive,a unui camion puternic,chiar si strigatele pot
declansa avalanse)
- cutremurele(toate miscarile telurice naturale ,a caror
intensitate provoaca trepidatii ale scoartei terestre )
- eruptiile vulcanice(zgomotele ce insotesc eruptii si socuri)
Etapele principale sunt următoarele:

Zăpada se desprinde de straturile de nea


mai tari şi alunecă peste acestea.
În timp ce prinde viteză, zăpada poate
începe a fi purtată de vânt.
Avalanşa îşi măreşte viteza de deplasare
(până la 350km/h).
In urma datelor enuntate ,se desprinde ideea ca avalansele sunt
unele din fenomenele ce cel mai ridicat risc pentru societatea umana,
ca urmare a fortei de distrugere pe care o au .De-a lungul istoriei ,au
fost consemnate destule catastrofe de acest gen ce au inregistrat
numeroase victime.In anul 218 I.Hr. ,armata de 60000 de soldati ai
celebrului general cartaginez Hannibal a suferi mari pierderi la
traversarea Alpilor, din cauza unor avalanse.Mult mai recent ,in timpul
Primului Razboi Mondial, pe frontul din Tirol au murit din cauza
avalanselor mai multi soldati, decat urma gloantelor.
In luna august a anului 1965 ,o avalansa umeda declansata in Alpii
elvetieni a ingropat 80 de muncitori ce lucrau la o amenajare
hidrotehnica, toti pierzandu-si viata.
Cinci ani mai tarziu, la 16 aprilie,un sanatoriu de la poalele masivului
Mont-Blanc a fost acoperit de o avalansa,inregistrandu-se 62 de
victime.
Numai in perioada 1975-1989 in Alpi au murit, in avalanse
peste 1600 de persoane cele mai multe in Franta cu o medie
de 32 de victime anual .
In Carpatii romanesti ,avalansele nu au amploarea celor din
Anzi ,Alpi sau Himalaia dar sun uneori producatoare de
victime omenesti . O tragedie cu pierderi de vieti omenesti
a fost in anul 2002 cand 4 oameni au fost prinsi in Fagaras in
Caldarea Caprei.
Pentru a evita aceste pericole vor fi luate diferite masuri de
protectie: garduri, ziduri , plase de protectie pentru
atenuarea impactului .