UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

BRETUXIMAB
VEDOTIN
ADCETRIS
Coordonator: Conf. Diaconu Camelia
Student: Solomon Daniela
Farmacie, Anul IV, Grupa I
 Cuprins

1. Ce este bretuximab vedotin ?

2. Generalități privind Limfomul Hodkin
3. Cum se utilizează brentuximab vedotin?
4. Forma farmaceutică și indicație terapeutică
5. Doze şi mod de administrare
6. Monoterapia și contraindicații
7. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizarea
ADCETRIS
8. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de
interacţiune
9. Reacţii adverse
Sursa: http://formuladrugs.com/adcetris-
10. Concluzii brentuximab-vedotin-for-injection/
 Ce este Bretuximab Vedotin ?

Este un complex ANTICORP – medicament compus dintr-un anticorp monoclonal direcționat împotriva
CD30 – (Anticorp recombinatsimetric din clasa imunoglobuline), produs prin Tehnologia ADN.
Recombinat în celule ovariene de hamster chinezesc, legat de agentul antimicrotubular monometil
Auristatin E (MMAE)

Sursa:
https://www.alleviareindia.com/buy-
adcetris-brentuximab-vedotin/
 MEDICAMENT (ADC)
• Adcetris este un medicament care conţine substanţa activă brentuximab vedotin. Adcetris a fost desemnat
„medicament orfan” (un medicament folosit în boli rare) la 15 ianuarie 2009.
• Adcetris este utilizat pentru tratamentul pacienţilor cu limfom Hodgkin (LH, o formă de cancer care îşi are
originea în celulele sanguine din sistemul limfatic, parte a sistemului imunitar) când celulele tumorale sunt
CD30 pozitive (când acestea prezintă pe suprafaţă o proteină numită CD30).
• Medicamentul este utilizat:
- când cancerul a recidivat sau nu a răspuns la un transplant autolog de celule stem (un transplant cu celule
producătoare de sânge ale pacientului);
- când cancerul a recidivat sau nu a răspuns la cel puţin două terapii anterioare şi când transplantul autolog
de celule stem sau chimioterapia multiagent (o combinaţie de medicamente anticancerigene) nu reprezintă
opţiuni de tratament.
• De asemenea, Adcetris este utilizat, în tratarea limfomului anaplastic cu celule mari sistemic (LACMs, o
formă de cancer al celulelor albe din sânge, CD30 pozitive, denumite limfocite T), când cancerul a recidivat
sau când nu a răspuns la alte tratamente.
• Din cauza numărului mic de pacienţi cu LH şi LACMs, acestea sunt considerate boli „rare”.
Sursa: https://www.adcreview.com/brentuximab-vedotin-sgn35/
 Generalități privind Limfomul Hodkin

Este o boală severă, cu un prognostic slab

în ceea ce privește supraviețuirea.
•Limfomul Hodgkin, este un cancer al sistemului limfatic, care
face parte din sistemul imunitar. În boala Hodgkin, celulele sistemului limfatic se
înmultesc anormal și se răspândesc dincolo de acesta. Pe măsură ce boala progresează
aceasta afectează capacitatea corpului de a lupta împotriva infecțiilor. Limfomul
Hodgkin afectează nodulii limfatici de la nivelul gâtului, zonei axilare și inghinale.
•Hodgkin este unul dintre cele două tipuri comune de cancere ale sistemului limfatic.
Celălalt tip, limfomul non-Hodgkin, este mult mai des întâlnit. Ce diferențiază limfomul
Hodgkin de cele non-Hodgkin este prezența celulelor Reed-Stenberg, o celulă specifică
limfomului Hodgkin.
•Boala Hodgkin poate afecta persoanele de orice varsta, dar este cel mai frecvent la
persoanele care au intre 15 si 35 de ani, precum si cele de peste 55 de ani.
• Pentru a diagnostica această boală, este întotdeauna necesară o biopsie excizională
a ganglionului limfatic.
• În România, incidența a fost aproximată în funcție de vârstă: 5 persoane din 10 000
de locuitori din U.E. sunt diagnosticați.
 Cum se utilizează Brentuximab Vedotin?

• Adcetris trebuie administrat sub supravegherea unui medic cu experienţă în utilizarea tratamentelor
pentru cancer.
• Medicamentul este disponibil sub formă de pulbere din care se prepară o soluţie perfuzabilă (picurare
în venă).
• Doza recomandată este de 1,8 mg pe kilogram greutate corporală, administrată prin intermediul unei
perfuzii în venă timp de 30 de minute, o dată la trei săptămâni.
• Pacienţii trebuie monitorizaţi în timpul şi după administrarea perfuziei pentru identificarea unor efecte
secundare, iar hemograma completă a acestora trebuie verificată înainte de fiecare doză de Adcetris.
• Tratamentul trebuie continuat, cu excepţia cazului în care boala se agravează sau apar efecte secundare
severe.
• Pacienţilor a căror stare se îmbunătăţeşte sau a căror boală se stabilizează li se poate administra
tratamentul timp de până la un an.
• Medicul poate hotărî să întrerupă sau să oprească tratamentul dacă pacientul manifestă anumite efecte
secundare grave.
 FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere concentrată pentru soluție
perfuzabilă
• Concentrație: 50 mg
• Calea de administrare: intravenoasă
• Ambalaj: - cutie cu un flacon de 50 mg
- pulbere concentrată
INDICAȚIE TERAPEUTICĂ
• Adcentris este indicat la pacienții adulți cu
Limfom Hodkin (LH) CD30 + stadiul IV
netratat anterior.
• În asociere cu Doxorubicina (A),
Vinblastină (V) și Dacarbazină (D) : (AVD)
• Doza recomandată: Se face în asociere cu
chimioterapie, AVD este de 1,2 mg/kg
administrată prin PEV i.v. într-un interval
de 30 min, în zilele 1 și 15 ale fiecărui ciclu
de 28 de zile, timp de 6 cicluri.

Doze şi mod de
administrare
Doze:
o LH netratat anterior:
Doza recomandată în asociere cu
chimioterapie (doxorubicină [A] ,
vinblastină [V] și dacarbazină [D] [AVD])
este de 1,2 mg/kg administrată prin
perfuzie intravenoasă într-un interval de
30 de minute în zilele 1 și 15 ale fiecărui
ciclu de 28 zile, timp de 6 cicluri.
Profilaxia primară cu factor de creștere
hematopoietică (G-CSF), începând cu
prima doză, este recomandată pentru toți
pacienții cu LH netratat anterior cărora li
se administrează tratament asociat.
o LH cu risc de recidivă sau progresie:
Doza recomandată este de 1,8 mg/kg administrată prin perfuzie
intravenoasă într-un interval de 30 de minute, o dată la 3 săptămâni.
Tratamentul cu ADCETRIS trebuie inițiat după recuperarea în urma TCSA
pe baza opiniei clinice.
Acestor pacienți trebuie să li se administreze până la 16 cicluri.
o LH recidivat sau refractar:
Doza recomandată este de 1,8 mg/kg, administrată ca perfuzie intravenoasă
timp de 30 de minute o dată la 3 săptămâni.
Doza iniţială recomandată pentru reluarea tratamentului la pacienţii care au
răspuns anterior la tratamentul cu ADCETRIS este de 1,8 mg/kg,
administrată prin perfuzie intravenoasă într-un interval de 30 minute, o dată
la 3 săptămâni. Alternativ, tratamentul poate fi iniţiat la ultima doză
tolerată.
Tratamentul trebuie continuat până la progresia bolii sau toxicitate
inacceptabilă.
Pacienţilor care prezintă boală stabilă sau stare ameliorată trebuie să li se
administreze minim 8 cicluri şi până la maxim 16 cicluri (aproximativ 1
an).
o LACMs netratat anterior:
Doza recomandată în asociere cu chimioterapie (ciclofosfamidă [C], doxorubicină [H] și prednison [P]; [CHP]) este de
1,8 mg/kg, administrată ca perfuzie intravenoasă timp de 30 de minute o dată la 3 săptămâni timp de 6-8 cicluri .
Profilaxia primară cu G-CSF, începând cu prima doză, este recomandată pentru toți pacienții cu LACMs netratat anterior
cărora li se administrează tratament în asociere.

o LACMs recidivat sau refractar:

Doza recomandată este de 1,8 mg/kg administrată prin perfuzie intravenoasă într-un interval de 30 de minute, o dată la 3
săptămâni.
Doza inițială recomandată pentru reluarea tratamentului la pacienții care au răspuns anterior la tratamentul cu
ADCETRIS este de 1,8 mg/kg, administrată prin perfuzie intravenoasă într-un interval de 30 minute, o dată la 3
săptămâni. Alternativ, tratamentul poate fi inițiat la ultima doză tolerată.
Tratamentul trebuie continuat până la progresia bolii sau toxicitate inacceptabilă.
Pacienților care prezintă boală stabilă sau stare ameliorată trebuie să li se administreze minim 8 cicluri și maxim 16
cicluri (aproximativ 1 an).
 
o LCCT:
Doza recomandată este de 1,8 mg/kg administrată prin perfuzie intravenoasă într-un interval de 30 de
minute, o dată la 3 săptămâni.

Pacienților cu LCCT trebuie să li se administreze până la 16 cicluri.

General:
Dacă
  greutatea pacientului este mai mare de 100 kg, la calcularea dozei se utilizează greutatea de 100 kg.
Hemoleucograma c u formulă leucocitară trebuie monitorizată înainte de administrarea fiecărei doze din
acest
  tratament.
Pacienții trebuie monitorizați în timpul perfuziei și după perfuzie.
 
Ajustări ale dozei
 
Neutropenie:
 
Dacă se manifestă neutropenie în timpul tratamentului, doza trebuie administrată cu întârziere.
 Monoterapia
Vârstnici:
 
Recomandările de doze pentru pacienții cu vârsta
ADCETRIS nu trebuie administrat
de 65 de ani şi peste sunt aceleași cu cele pentru
intravenos rapid sau în bolus.
adulți.
  Adcetris trebuie administrat
Copii şi adolescenţi: printr-o linie intravenoasă
  specifică şi nu trebuie amestecat
Siguranţa şi eficacitatea ADCETRIS la copii cu cu alte medicamente.
vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. 
În studiile non-clinice s-a observat reducerea
timusului.
 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizarea ADCETRIS

 Leucoencefalopatie multifocală progresivă: Reactivarea virusului John Cunningham (JCV), având ca rezultat
leucoencefalopatia multifocală progresivă (LMP) şi decesul.
 Pancreatită;
 Toxicitate pulmonară: Au fost raportate cazuri de pneumonită, boală pulmonară interstițială și sindrom de detresă respiratorie
acută (SDRA), unele cu rezultate letale.
 Infecţii grave şi infecţii cu germeni oportuniști: Infecţii grave, precum pneumonie, bacteriemie stafilococică, septicemie/șoc
septic (inclusiv cu evoluție letală) şi herpes zoster, infecție cu cytomegalovirus (CMV) (reactivare) şi infecţii cu germeni
oportuniști;
 Reacţii datorate perfuziei: Au fost raportate reacţii imediate şi întârziate datorate perfuziei (IRR), cât şi reacţii anafilactice.
 Sindrom de liză tumorală;  
 Neuropatie periferică: ADCETRIS poate determina o neuropatie periferică, atât senzitivă, cât şi motorie.
 Toxicitate hematologică: Anemia de Gradul 3 sau Gradul 4, trombocitopenia şi neutropenia prelungită de Gradul 3 sau Gradul 4
(≥ 1 săptămână)
 Neutropenie febrilă: (febră de etiologie necunoscută, fără infecţie documentată clinic sau microbiologic, cu o
valoare absolută a numărului neutrofilelor < 1,0 x 109/l, febră ≥ 38,5 °C; ref CTCAE v3)

 Sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică;

 Complicaţii gastrointestinale: obstrucţie intestinală, ocluzie intestinală, enterocolită, colită neutropenică,

eroziune, ulcer, perforaţie şi hemoragie, unele cu rezultate letale;

 Toxicitate hepatică: sub forma unor creşteri ale alanin aminotransferazei (ALT) şi aspartat aminotransferazei
(AST).

 Hiperglicemie: la pacienţi cu un indice de masă corporală (IMC) ridicat, cu sau fără un antecedente de diabet
zaharat.

 Insuficienţă renală şi hepatică;

 LCCT CD30+ : micoza fungoidă (MF) și limfomul anaplastic cu celule mari primar cutanat (LACMpc

 Conţinut de sodiu în excipienţi;

 Trasabilitate;
 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
 

• Interacţiune cu medicamente metabolizate pe calea CYP3A4 (inhibitori/inductori ai CYP3A4)

Administrarea brentuximab vedotin în asociere cu inhibitori puternici ai CYP3A4 şi P-gp poate creşte incidenţa neutropeniei.
 Nu se aşteaptă ca brentuximab vedotin să modifice expunerea la medicamente care sunt metabolizate de enzimele CYP3A4.

• Doxorubicină, vinblastină și dacarbazină (AVD) 

Administrarea concomitentă de brentuximab vedotin nu a afectat expunerea plasmatică a AVD.

• Ciclofosfamidă, doxorubicină și prednison (CHP)

Administrarea concomitentă de brentuximab vedotin nu este de așteptat să modifice expunerea CHP.

• Bleomicină
Nu au fost efectuate studii formale de interacțiuni între medicamente cu brentuximab vedotin și bleomicină (B
 
 Reacţii adverse
• Monoterapie
 
 
Reacțiile adverse grave la medicament au survenit la 12% dintre pacienți. Frecvența reacțiilor adverse grave unice la
medicament
  a fost ≤ 1%.
Evenimentele adverse au condus la întreruperea tratamentului la 24% din pacienţii trataţi cu ADCETRIS.

• Tratament administrat în asociere

  
La pacienții cărora li s-a administrat ADCETRIS în tratament asociat, au survenit reacții adverse grave la 34%
dintre pacienți. Reacțiile adverse grave care au survenit la ≥ 3% dintre pacienți au inclus neutropenie febrilă
(15%), pirexie (5%) și neutropenie (3%).
 
Reacțiile adverse au determinat oprirea tratamentului la 10% dintre pacienți. Reacțiile adverse care au determinat
oprirea tratamentului la ≥ 2% dintre pacienți au inclus neuropatie senzitivă periferică și neuropatie periferică.
 
 Reacții adverse raportate frecvent

• Constipație
• Diaree
• Vărsături
• Pirexie (febră)
• Neuropatie motorie periferică – afectarea nervilor
• Hiperglicemie
• Polineuropatie demielinizată (afectarea neurologică)
• Sindrom Stevens – Johnson (o reacție alergică cu potențial letal)
• Cefalee
• Neurotropenie
• Trombocitopenie
 De ce a fost aprobat Adcetris?

CHMP a observat că, în pofida faptului că au existat date limitate şi că studiile nu au

comparat Adcetris cu un tratament de control, Adcetris a fost considerat benefic pentru
pacienţii cu LH şi LACMs al căror cancer recidivase sau care nu răspunseseră la terapie. La
aceşti pacienţi, care în general prezintă rezultate slabe sau pentru care nu există tratamente
adecvate, Adcetris ar putea să conducă la un răspuns complet sau le-ar putea permite să
urmeze tratamente cu potenţial curativ. Comitetul a mai reţinut faptul că profilul de siguranţă
general al Adcetris a fost acceptabil pentru aceşti pacienţi. Prin urmare, CHMP a hotărât că
beneficiile Adcetris sunt mai mari decât riscurile asociate şi a recomandat acordarea
autorizaţiei de introducere pe piaţă pentru acesta.
 Concluzii
• În limfomul Hodgkin, Adcetris a fost studiat într-un studiu principal pe 102 pacienţi cu LH CD30 pozitiv,
cărora li se administrase anterior un transplant autolog cu celule stem şi al căror cancer recidivase sau nu
răspunsese la tratamentul anterior.
• În plus, compania a furnizat date cu privire la 40 de pacienţi cu LH CD30 pozitiv, al căror cancer
recidivase sau nu răspunsese la cel puţin două terapii anterioare şi care nu erau eligibili pentru
transplantul autolog cu celule stem sau pentru chimioterapie multiagent.
• În LACMs, Adcetris a fost studiat într-un studiu principal pe 58 de pacienţi cu LACMs al căror cancer
recidivase sau care nu răspunseseră la tratament.
• În studiul LH, 75% dintre pacienţi (76 din 102) au răspuns parţial sau complet la tratament. A fost
observat un răspuns complet la 33% dintre pacienţi (34 din 102). Datele referitoare la 40 de pacienţi au
indicat faptul că 55% dintre pacienţi (22 din 40) au răspuns la tratament. La 23% dintre aceşti pacienţi (9
din 40) s-a observat un răspuns complet.
• În studiul LACMs, 86% dintre pacienţi (50 din 58) au răspuns parţial sau complet la tratament, iar
răspunsul a fost complet la 59% dintre aceştia (34 din 58).
 Precauții speciale de păstrare

• Frigier 2 – 8 grade C
• A NU se congela
• Perioada de valabilitate: 4 ani
 Bibliografie

1. https://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=4349
2. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/boala-limfom-hodgkin-cauze-simptome-trata
ment
3. adcetris-epar-product-information_ro.pdf
4. Sursă fotografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Limfom_Hodgkin
5. https://www.formaremedicala.ro/l01xc12-dci-brentuximab-vedotin/
6. https://newsmed.ro/adcetris/
7. http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/adcetris-pulbere-pentru-concentrat-pentru-solutie-
perfuzabila_17190