Morfologia M1 inferior

  Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul

F.D.I. american Palmer: aritmetic

Primul molar 4.6 30 6⌋ 6-

inferior drept
Primul molar 3.6 19 ⌊6 -6
inferior stâng
Evoluţia cronologică a M1 inferior

Momentul debutului la naştere

calcificării
Încheierea formării coroanei 2½ - 3 ani
Momentul erupţiei 6 - 7 ani
Încheierea formării rădăcinii 9 - 10 ani
Dimensiunile medii ale M1 inferior

Lungime coronară 7.5 mm

Lungime radiculară 14 mm
Diametru M-D 11 mm
coronar V-L 9 mm
Diametru la M-D 10.5 mm
colet V-L 9 mm
 Faţa vestibulară a M1
inferior

Marginea - Formă de triplu “V” cu deschiderea spre colet,

ocluzală corespunzător cuspizilor (mezial > central > distal)
- Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari sunt mai
scurte decât cele distale

Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală

mezială
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
distală
Marginea de - Două zone concave spre ocluzal, cu o depresiune
colet discretă spre apical în dreptul regiunii interradiculare
 Faţa vestibulară a M1
inferior
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în
treimea cervicală, spre mezial
Formaţiuni - Trei lobi separaţi de două şanţuri interlobare
Şanţul mezial este mai profund şi se termină în
foseta vestibulară. Şanţul distal este mai puţin
profund şi se termină pierdut la nivelul feţei
vestibulare.
- Foseta vestibulară este situată la jumătatea
înălţimii feţei vestibulare.
- Trei creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din
vârful cuspizilor, sunt puţin proeminente şi se
termină la jumătatea înălţimii feţei respective
 Faţa linguală a M1
inferior

- Forma literei “W” cu deschiderea spre colet

- “V”-ul mezial este mai mare decât cel distal
Marginea - Versantele meziale ale lobilor sunt mai scurte
ocluzală decât cele distale
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială spre
distală colet
Marginea de - Aproape rectilinie, cu o prelungire
colet interradiculară
 Faţa linguală a M1 inferior

Relief - Convex în dublu sens

Formaţiuni - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul

interlobar
- Şanţul interlobar porneşte de pe faţa ocluzală şi
se termină pierdut în treimea ocluzală a feţei
linguale.
- Două creste linguale de smalţ foarte puţin
proeminente, care pornesc din vârful cuspizilor şi
se termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei.
Faţa mezială a M1 inferior
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în
vestibulară 1/3 de colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3
linguală medie
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
ocluzală - Versantul vestibular este mai scurt decât
versantul lingual
Marginea - Uşor convexă spre ocluzal
de colet
Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea
maximă în zona punctului de contact mezial
(la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3
medie, spre vestibular)

Formaţiuni - NU prezintă
Faţa distală a M1 inferior
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în
vestibulară 1/3 de colet
Marginea - Plană în 1/3 cervicală şi convexă în 1/3
linguală medie şi ocluzală.
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
ocluzală
Marginea - Mai puţin convexă spre ocluzal decât
de colet marginea de colet a feţei meziale
Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea
maximă în zona punctului de contact distal
(la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3
medie, spre vestibular)

Formaţiuni - NU prezintă
 Faţa ocluzală a M1
inferior

Marginea - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale

vestibulară cuspizilor localizaţi în ½ vestibulară a feţei.
Marginea - Formă de “W” cu lobul mezial mai mare.
linguală Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor
linguali
- Cu lungime mai mică decât marginea vestibulară
Marginea - Corespunde crestei meziale marginale de smalţ
mezială - Mai dreaptă şi mai lungă decât marginea distală
Marginea - Corespunde crestei distale marginale de smalţ
distală
 Faţa ocluzală a M1 inferior
Formaţiuni  5 cuspizi (mezio-lingual > disto-lingual > mezio-
vestibular > centro-vestibular > disto-vestibular)
Fiecare cuspid prezintă câte 3 creste de smalţ:
1. O creastă sagitală:
- Orientată mezio-distal
- Versantul mezial este întotdeauna mai scurt decât cel
distal
2. O creastă axială:
- Porneşte din vârful cuspidului şi coboară pe faţa
ocluzală spre şanţurile intercuspidiene
- Este perpendiculară pe creasta sagitală
3. O creastă vestibulară/linguală, ce porneşte din vârful
cuspidului, este ştearsă şi se termină la jumătatea
înălţimii feţei vestibulare/linguale.
 Faţa ocluzală a M1 inferior
Formaţiuni  două fosete principale (mezială şi distală)
Foseta mezială principală este de formă triunghiulară şi orientată
cu baza spre creasta marginală mezială.
Foseta distală principală este de asemenea de formă triunghiulară
şi are baza orientată spre creasta marginală distală. Este mai
mică decât foseta mezială.
 trei fosete secundare (mezială, distală şi centrală)
Foseta secundară mezială se găseşte la extremitatea ocluzală a
şanţului ocluzo-vestibular mezial ce separă cuspidul mezio-
vestibular de cuspidul centro-vestibular.
Foseta secundară distală se găseşte la extremitatea ocluzală a
şanţului ocluzo-vestibular distal ce separă cuspidul centro-
vestibular de cel disto-vestibular.
Foseta secundară centrală se găseşte în centrul feţei ocluzale, la
extremitatea ocluzală a şanţului ocluzo-lingual.
 Faţa ocluzală a M1 inferior
Formaţiuni  patru şanţuri intercuspidiene: mezio-distal, ocluzo-lingual,
ocluzo-vestibular mezial, ocluzo-vestibular distal.
Şanţul mezio-distal este în zig-zag şi separă cuspizii vestibulari de
cei linguali. Se întinde de la foseta principală mezială la foseta
principală distală.
Şanţul ocluzo-lingual porneşte din foseta secundară centrala,
separă cei doi cuspizi linguali şi se termină pierdut la nivelul
1/3 ocluzale a feţei linguale.
Şanţul ocluzo-vestibular mezial porneşte din foseta secundară
mezială şi se termină în foseta secundară vestibulară, situata
la ½ înălţimii feţei vestibulare.
Şanţul ocluzo-vestibular distal porneşte din foseta secundară
distală şi se termină pierdut la ½ înălţimii feţei vestibulare.
 două creste marginale de smalţ, orientate mezial şi distal,
dintre care cea mezială este mai lungă, mai dreaptă şi mai
subţire.
 Morfologia radiculara
Număr - Două, orientate mezial şi distal, care se desprind
dintr-un trunchi comun.
- Cea mezială este mai lungă, mai voluminoasă şi
mai curbată (iniţial spre mezial, ulterior spre distal)

Apexurile - Rotunjite şi uşor distalizate

Formă - Aplatizate în sens mezio-distal.
- Fiecare prezintă o faţă concavă şi una convexă.
Feţele concave sunt faţa distală a rădăcinii meziale şi
faţa mezială a rădăcinii distale.
- Feţele proximale radiculare au câte o depresiune de
dezvoltare mai evidentă în 1/3 mijlocie.

Secţiune transversală - Dreptunghiulară, cu aplatizare în sens vestibulo-

la nivelul coletului lingual.
Trunchiul comun - 3-5 mm
radicular
 Canalul radicular
Număr - Două în rădăcina mezială (complet
separate până la apex – 59.5% sau unite
apical – 40.5%).
- Unul în rădăcina distală (71.1%). Există
şi variante morfologice în care în
rădăcina distală se găsesc două canale
radiculare complet separate până la apex
(11.2%) sau două canale radiculare unite
la apex (17.7%).

Camera pulpară
Aspect - Prezintă cinci coarne pulpare
corespunzător cuspizilor
 Morfologia M2 inferior

  Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul

F.D.I. american Palmer aritmetic
Molarul secund 4.7 31 7⌉ 7-
inferior drept
Molarul secund 3,7 18 ⌈7 -7
inferior stâng
Evoluţia cronologică a M2 inferior

Momentul debutului 2½ - 3 ani

calcificării
Încheierea formării coroanei 7 - 8 ani
Momentul erupţiei 11 - 13 ani
Încheierea formării rădăcinii 14 - 15 ani
Dimensiunile medii ale M2 inferior

Lungime coronară 7 mm
Lungime radiculară 13 mm
Diametru M-D 10.5 mm
coronar V-L 10 mm
Diametru la M-D 8 mm
colet V-L 9. mm
 Faţa vestibulară a M2
inferior
Marginea - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet
ocluzală - “V”-ul mezial este mai mare decât cel distal
- Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari sunt mai scurte
decât cele distale

Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală

mezială
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
distală
Marginea - Uşor concavă spre ocluzal.
de colet
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în treimea cervicală,
spre mezial
Faţa vestibulară a M2 inferior
Formaţiuni - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul
centro-vestibular
- Şanţul centro-vestibular, mai superficial
decât şanţul corespunzător al molarului unu
inferior, are o extremitate în foseta centrală a
feţei ocluzale şi o extremitate în foseta
vestibulară a feţei omonime.
- Foseta vestibulară este situată la jumătatea
înălţimii feţei vestibulare.
- Două creste de smalţ vestibulare, ce pornesc
din vârful cuspizilor, sunt foarte greu
decelabile şi se termină la jumătatea înălţimii
feţei respective
- Inconstant, tuberculul lui Bolk, un tubercul
supranumerar ce poate apărea pe lobul
mezial al feţei vestibulare
 Faţa linguală a M2 inferior

Marginea - Forma literei “W” cu deschiderea spre

ocluzală colet
- Versantele meziale ale cuspizilor linguali
sunt mai scurte decât cele distale
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
mezială distală
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială
distală spre colet
Marginea de - Uşor concavă spre ocluzal; are o
colet depresiune în regiunea interradiculară
 Faţa linguală a M2
inferior
Relief - Convex în dublu sens
Formaţiuni - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de un şanţ
interlobar, mai superficial decât cel al molarului
unu inferior, şi care se termină pierdut în 1/3
ocluzală a feţei linguale.
- Crestele linguale ale cuspizilor nu sunt
decelabile
 Faţa mezială a M2 inferior

Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 de

vestibulară colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 medie
linguală
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
ocluzală - Versantul vestibular este mai lung decât versantul
lingual
Marginea de - Uşor convexă spre ocluzal
colet
Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în
zona punctului de contact mezial (la joncţiunea dintre
1/3 ocluzală şi 1/3 medie, spre vestibular)
Formaţiuni - NU prezintă formaţiuni
Faţa distală a M2 inferior
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate
vestibulară în 1/3 de colet
Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate
linguală în 1/3 medie
Marginea - Are forma literei “V” deschis spre
ocluzală ocluzal, cu versante inegale
-Versantul vestibular este mai lung
decât cel lingual.
Marginea de - Aproape rectilinie
colet
Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea
maximă în zona punctului de contact
distal (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală
şi 1/3 medie, spre vestibular)
Formaţiuni - NU prezintă formaţiuni
 Faţa ocluzală a M2
inferior

Marginea - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale

vestibulară cuspizilor vestibulari
Marginea - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale
linguală cuspizilor lingual
Marginea - Corespunde crestei meziale marginale de
mezială smalţ
Marginea - Corespunde crestei distale marginale de
distală smalţ
- Mai scurtă şi mai convexă decât marginea
mezială
 Faţa ocluzală a M2 inferior
Formaţiuni  4 cuspizi (mezio-vestibular > disto-vestibular > mezio-
lingual > disto-lingual)
Fiecare cuspid prezintă câte 3 creste de smalţ:
1. O creastă sagitală:
- Orientată mezio-distal
- Versantul mezial este întotdeauna mai scurt decât cel
distal
2. O creastă axială:
- Porneşte din vârful cuspidului şi coboară pe faţa
ocluzală spre şanţurile intercuspidiene
- Este perpendiculară pe creasta sagitală
3. O creastă foarte greu decelabilă vestibulară/linguală,
ce porneşte din vârful cuspidului şi se termină la
jumătatea înălţimii feţei vestibulare/linguale.
 Faţa ocluzală a M2 inferior
Formaţiuni  trei fosete (mezială, distală şi centrală)
Foseta mezială şi cea distală au formă triunghiulară, cu baza
orientată spre creastele marginale de smalţ mezială, respectiv
distală.
Foseta centrală se situează la intersecţia celor două şanţuri
intercuspidiene de pe faţa ocluzală.
 două şanţuri intercuspidiene: mezio-distal şi vestibulo-lingual.
Şanţul mezio-distal are extremităţile în fosetele mezială şi distală
ale feţei ocluzale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali şi
se găseşte la distanţă egală de marginea vestibulară şi
linguală a feţei ocluzale.
Şanţul vestibulo-lingual este perpendicular pe şanţul mezio-distal
şi separă cuspizii meziali de cei distali.
 două creste marginale de smalţ, orientate mezial şi distal,
dintre care cea mezială este mai lungă, mai dreaptă şi mai
subţire.
 Morfologia radiculară
Număr - Două
Apexurile - Rotunjite şi uşor distalizate
Orientare şi formă - De obicei aproape paralele, orientate mezial şi
distal.
- Sunt prezente şi morfotipuri la care sunt foarte
divergente sau fuzionate.
- Mai efilate decât în cazul molarului unu.
- Aplatizate în sens mezio-distal.
- Cea mezială este mai voluminoasă.
- Fiecare rădăcină au o faţă convexă şi o faţă
concavă (feţele convexe sunt orientate spre
rădăcinile dinţilor vecini)

Trunchiul comun - Mai lung decât la molarul unu inferior

radicular
 Canalul radicular
Număr - Cel mai frecvent trei (unul distal şi două
meziale, care pot fi complet separate sau
reunite la nivelul apexului)
- Foarte rar în rădăcina mezială poate
exista un singur canal radicular sau în
rădăcina distală pot exista două canale
(care la rândul lor pot fi complet
separate sau reunite la nivelul apexului).

Camera pulpară
Aspect - Prezintă patru coarne pulpare
corespunzător cuspizilor.
 Morfologia M3 inferior

  Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul

F.D.I. american Palmer aritmetic francez

Molarul trei 4.8 32 8⌉ 8- d8

inferior drept
Molarul trei 3.8 17 ⌈8 -8 s8
inferior stâng
 Morfologia M3 inferior

Momentul debutului 8 - 10 ani

calcificării
Încheierea formării coroanei 12 - 16 ani
Momentul erupţiei 17 - 21 ani
Încheierea formării rădăcinii 18 - 25 ani
Morfologia M3 inferior

Lungime coronară 7 mm
Lungime radiculară 11 mm
Diametru M-D 10 mm
coronar V-L 9.5 mm
Diametru M-D 7.5 mm
la colet V-L 9. mm
 Faţa vestibulară a M3 inferior
Marginea ocluzală 4 cuspizi:
- Forma literei “W” cu deschiderea spre colet.
- Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari sunt mai
scurte decât cele distale.
5 cuspizi:
- Triplu “V” cu deschidere spre colet dacă este
asemănător cu molarul unu.
- “W” cu o prelungire distală când al cincilea cuspid
înlocuieşte creasta de smalţ marginală distală.
6 cuspizi:
- Triplu “V” cu o prelungire distală când cel de-al
şaselea cuspid este situat distal.

Marginea mezială - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală

Marginea distală - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
Marginea de colet - Foarte uşor concavă spre ocluzal.
 Faţa vestibulară a M3 inferior
Relief - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în treimea
cervicală, spre mezial

Formaţiuni 4 cuspizi:
- Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul interlobar
- Şanţul interlobar are o extremitate în foseta centrală a feţei
ocluzale şi o extremitate în foseta vestibulară a feţei
omonime.
- Foseta vestibulară este situată la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare.
- Două creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din vârful
cuspizilor, sunt foarte greu decelabile şi se termină la
jumătatea înălţimii feţei respective
 Faţa vestibulară a M3 inferior
Formaţiuni 5 cuspizi:
- Trei lobi (mezial > central > distal) separaţi de 2 şanţuri
interlobare (mezial mai profund şi mai lung, care se
termină în foseta vestibulară secundară, localizată la ½
înălţimii feţei vestibulare; distal mai scurt şi superficial,
care se termină pierdut la nivelul feţei vestibulare)
- Trei creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din vârful
cuspizilor, sunt foarte greu decelabile şi se termină la
jumătatea înălţimii feţei respective
6 cuspizi:
- Trei lobi separaţi de 2 şanţuri interlobare (mezial,
distal)
- Trei creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din vârful
cuspizilor, sunt foarte greu decelabile şi se termină la
jumătatea înălţimii feţei respective
 Faţa linguală a M3 inferior

Marginea 4 sau 5 cuspizi:

ocluzală - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet
6 cuspizi:
- Aspect de 3”V” – mezial > central > distal

Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală

mezială
Marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
distală
Marginea de - Aproape rectilinie; are o depresiune în regiunea
colet interradiculară
Relief - Convex în dublu sens
 Faţa linguală a M3 inferior

Formaţiuni 4 sau 5 cuspizi:

- Doi lobi (mezial > distal) separaţi de un şanţ
interlobar, care porneşte de pe faţa ocluzală şi se
termină pierdut în 1/3 ocluzală a feţei linguale.
- Crestele linguale ale cuspizilor nu sunt decelabile
6 cuspizi:
- Trei lobi (mezial > central > distal) separaţi de două
şanţuri interlobare (mezial şi distal), ce pornesc de pe
faţa ocluzală şi se termină pierdut în 1/3 ocluzală a
feţei linguale.
- Crestele linguale ale cuspizilor nu sunt decelabile
 Faţa mezială a M3 inferior

Marginea - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3

vestibulară de colet
Marginea linguală - Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3
medie
Marginea ocluzală - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
Marginea de colet - Uşor convexă spre ocluzal
Relief - Convex în dublu sens, cu convexitatea
maximă în zona punctului de contact mezial (la
joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3 medie,
spre vestibular)
Formaţiuni - NU prezintă formaţiuni
 Faţa distală a M3 inferior
Marginea vestibulară - Convexă, cu un maxim de
convexitate în 1/3 de colet
Marginea linguală - Convexă, cu un maxim de
convexitate în 1/3 medie
Marginea ocluzală - Are forma literei “V” deschis
spre cervical (dacă molarul
prezintă cinci sau şase cuspizi)
sau ocluzal (dacă molarul
prezintă patru cuspizi)

Marginea de colet - Aproape rectilinie

Relief - Convex în dublu sens, cu
convexitatea maximă în
treimea medie
Formaţiuni - NU prezintă formaţiuni
 Faţa ocluzală a M3
La morfotipul cu 4
inferior cuspizi:
Marginea - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor
vestibulară vestibulari
Marginea - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor
linguală linguali
Marginea - Corespunde crestei meziale marginale de smalţ
mezială
Marginea - Corespunde crestei distale marginale de smalţ
distală - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea mezială
Formaţiuni  4 cuspizi (mezio-vestibular > disto-vestibular > mezio-lingual
> disto-lingual)
 trei fosete (mezială, distală şi centrală)
Fosetele principale mezială şi distală au formă triunghiulară, cu
baza orientată spre creastele marginale de smalţ mezială,
respectiv distală.
Foseta secundară centrală se găseşte la intersecţia celor două
şanţuri intercuspidiene.
 Faţa ocluzală a M3 inferior
La morfotipul cu 4
Formaţiuni  două şanţuri intercuspidiene:
cuspizi:
Şanţul mezio-distal desparte cuspizii vestibulari de
cei linguali, are extremităţile în fosetele mezială
şi distală ale feţei ocluzale.
Şanţul vestibulo-lingual desparte cuspizii meziali de
cei distali şi este perpendicular pe şanţul mezio-
distal.
 două creste marginale de smalţ (mezială şi
distală), cea mezială este mai lungă, mai dreaptă
şi mai subţire.
 patru creste sagitale şi patru creste axiale ale
cuspizilor
 Morfologia radiculară

• Ca şi coroana, şi porţiunea radiculară a

molarului trei inferior poate prezenta
numeroase morfotipuri.
• În marea majoritate a cazurilor prezintă 2
rădăcini, orientate una mezial şi una distal,
care sunt recurbate spre distal. Uneori
rădăcinile pot fi fuzionate. In cazuri izolate,
molarul poate prezenta 3 sau 4 rădăcini efilate
şi puternic recurbate spre distal.
 Canalul radicular
Număr - Un singur canal
- 2 canale (mezial şi distal)
- 3 canale (2 meziale şi unul
distal)
- 4 canale (2 meziale şi 2 distale)
Camera pulpară
Aspect - Prezintă patru – şase coarne
pulpare corespunzător cuspizilor.