Sunteți pe pagina 1din 8

OBICEIURI SI TRADITII DE

CRACIUN IN DOBROGEA

STEFAN ANDREI
  La fiecare final de an, romanii, indiferent de regiunea in care
traiesc, isi fac un bilant al propriei vieti si isi pregatesc sufletul
si casa de un nou inceput, de la care spera un drum cat mai lin
si mai infloritor. Este perioada Craciunului, cand cu totii ne
reamintim de copilarie, de cozonacii bunicilor, de mersul la
colindat si de toate lucrurile simple si traditionale care
intregeau aceasta sarbatoare magica. Cu trecerea anilor, insa,
traditiile si obiceiurile pe care stramosii nostri le-au respectat
cu sfintenie s-au pierdut incetul cu incetul. Cu cateva exceptii,
doar batranii satelor au mai pastrat identitatea portului
popular si frumoasele obiceiuri legate de sarbatorile crestine.
 Iata cateva dintre obiceiurile si traditiile de Craciun specifice
zonei Dobrogei, pe care ar fi pacat sa le dam uitare cu totul:
COLINDATUL
 Colindatul, cea mai frumoasa modalitate prin care anuntam Nasterea
Domnului este, cu siguranta, una dintre cele mai asteptate traditii de
Craciun. In satele dobrogene, cetele de colindatori erau, pe vremuri,
compuse din tinerii cei mai seriosi, de incredere si, desigur, buni
cantareti, fiind vazuti de catre comunitate ca un bun exemplu de
gospodari in sat. Trebuia ca ei sa fie crestini, cu reputatie buna, sa nu fie
betivi sau hoti si sa fie neaparat locuitori ai satului in care colindau. De
asemenea, toti membrii grupului de colindat trebuia sa fie prezenti la
toate repetitiile si sa asculte de seful cetei. Tema colindelor este desigur
religioasa, insa exista si colinde dobrogene legate de tinerii casatoriti, de
morti, de straini, de pescari, etc. Colindatorii sunt primiti de gazde cu fel
si fel de bucate, mere, nuci si cozonaci, gogosi iar de multe ori si cu un
paharel de vin. In Dobrogea de Sud, colindatorii sunt recompensati cu
cate un colac cu lumanare aprinsa, gogosi calde si cu tuica fiarta.
 Colindatul continua pana in noaptea de Anul Nou, cand sunt nelipsite
uraturile cu Sorcova si Plugusorul.
Randuiala din gospodarie
 In general, treburile din interiorul gospodariei sunt tinute de
femei si de tinerele fete, care au grija ca intreaga casa sa
straluceasca de curatenie. Barbatii, capii de familie, alaturi de
feciori, se ocupa de repararea gardurilor, portilor, de spartul
lemnelor si toate lucrurile gospodaresti din curte. Apoi, fiecare
familie taie cate un porc, urmand ca din carnea acestuia sa
pregateasca piftia, carnatii, tochitura, lebarul, friptura si
sarmalele.
 Totodata, in camera de oaspeti se pun cele mai pretioase lucruri
din casa, cele mai frumoase si curate fete de perna si asternuturi
de pat, iar pe podea se asaza foite de lana. Aceasta este odaia in
care se primesc colindatorii, ca semn de mare cinste din partea
gazdelor, dar si ca prilej de a-si arata situatia materiala a
eventualei fete de maritat.
Jocurile
 In timp ce Plugusorul, Capra si Ursul se interpreteaza in
majoritatea satelor, celelalte jocuri dobrogene specifice
sarbatorilor de iarna au loc doar in anumite sate. De
pilda, Iapa se joaca in Ciobanu si in Garliciu, jocul Strutul
are loc in Saraiu, Jienii se joaca in Chirnogeni, Lipnita,
Seimenii Mici, Ivrinezu Mic si Ivrinezu Mare, iar Cerbul
se joaca in Seimenii Mici. De asemenea, Plugusorul este
interpretat doar pentru gazdele care au posibilitatea
rasplatirii si este recompensat numai cu bani. Familiile
mai nevoiase si batranii singuri, care nu au posibilitati
financiare, sunt ajutati de comunitate pentru ca si ei sa se
simta binecuvantati in aceasta perioada magica a anului.