ORIENTARI

AVANGARDISTE
Prezentare sintetica
Prezentare generala
 Din punct de vedere estetic, avangarda este o miscare
artistica specifica primelor decenii ale sec. al XX-lea,
care isi propune sa impuna noi structuri artistice in
dauna celor traditionale, considerate depasite.

 Eugen Ionescu afirma intr-un “Discurs despre

avangarda”: “Prefer sa definesc avangarda in
termeni de opozitie si de ruptura in timp ce
majoritatea scriitorilor, a artistilor, a ganditorilor isi
inchipuie ca sunt ai vremii lor, autorul avangarda e
constient ca e impotriva timpului sau.”
Intre precursorii miscarii europene
de avangarda se numara:
 Lautramont, poet francez, autorul
poemului “Cântecele lui Maldolor” (1869);
 Alfred Jarry, dramaturg francez afiliat intr-o
oarecare masura miscarii simboliste de la
sfarsitul sec. al XIX-lea, autorul unei
tetralogii “Ubu rege”, “Ubu încornorat”,
“Ubu înlantuit” si “Ubu pe colina” –
precursor al suprarealismului.
La inceputul sec. al XX-lea se largeste
sfera de manifestare a miscarii de
avangarda.
In artele plastice se manifesta prin:
 pictura fauvista (din fr.
fauve-”fiara”) reprezentata de Henri
Matisse, Andre Derain, Raoul Dufy
ale caror tablouri se remarca prin
violenta coloristica si stilizare.
“Odalisque in Red Trousers”, Henri
Matisse
 pictura cubista initiata de pictorul spaniol
Pablo Picasso prin tabloul “Domnisoarele
din Avignon”
Avignon (1907) si caracterizata prin
geometrizarea desenului si prin importanta
tot mai redusa acordata perspectivei.
Referindu-se la pictura cubista, poetul
Guillaume Apollinaire afirma ca “geometria
e cuprinsa in artele plastice asa cum
gramatica se cuprinde in arta scrisului.”
“Domnisoarele din Avignon”, Pablo
Picasso
Miscarea futurista
 In anul 1909, poetul italian F.T. Marinetti publica primul
manifest futurist (de la it. il futuro-”viitor”) in care exalta
epoca moderna, energia, vitalismul. Marinetti afirma: “Un
automobil de curse este mai frumos decat Victoria din
Samotrace.”
 Miscarea futurista se extinde si in artele plastice, in
cinematografie si in moda.
 Alti adepti ai miscarii au fost pictorul rus Wassily
Kandinsky, pictorii olandezi Piet Mondrian si Theo Van
Doesburg.
“Victoria lui Samothrace” (sculptura din sec. al II-lea i.H.)
“Improvizatie” si “Fuga”, W. Kandinsky
Miscarea expresionista
 Incepe sa se manifeste din 1910, intai la Berlin,
in literatura, cinematografie, arte plastice.
 Adeptii miscarii considerau ca “este necesar sa
extraga din viata inspiratia creatoare” si ca
“opera de arta se naste din transpunerea totala
a ideii personale in lucrare”.
 Initiatorii au fost pictorii E.L.Kirchner, E. Nolde,
O. Muller si poetii rusi Anna Ahmatova, Vladimir
Maiakovski.
Autoportret ca soldat, E.L. Kirchner
Rastignirea, Emil Nolde
Miscarea dadaista
 Este initiata in 1916, la Zurich, de catre romanul Tristan
Tzara si este considerata cea mai violent-negatoare
directie a avangardei (teribilism anarhic, recitaluri
absurde de anti-poezie, expozitii de colaje, farse
scandaloase).
 “Dada s-a nascut dintr-o revolta care era pe atunci
comuna tuturor tinerilor, o revolta care cerea o adeziune
completa a individului la necesitatile naturii sale, fara
referiri la istorie, logica, morala comuna, Onoarea,
Patria, Familia, Arta, Religia, Libertatea, Fratia si atatea
alte notiuni corespunzatoare unor necesitati umane, din
care insa nu mai subzistau decat niste conventii
scheletice, pentru ca fusesera golite de continutul lor
initial.” (T. Tzara)
 Miscarea se stinge in 1922.
Constructivismul
 Apare in Rusia in anul 1922 si este
influentat de futurism.

 Propune o noua formula estetica prin care

se incearca armonizarea artei cu spiritul
contemporan al tehnicii moderne.
Suprarealismul
 Apare in 1924 odata cu publicarea “Primului manifest al
suprarealismului” de catre Andre Breton.
 Este definit ca “automatism psihic pur, prin care ne
propunem sa exprimam fie verbal, fie in scris, fie in alt
chip, functionarea reala a gandirii”.
 Adeptii miscarii sunt pictori (Rene Magritte, Salvador
Dali, Victor Brauner), regizori (Luis Bunuel), poeti (Rene
Char, Louis Aragon, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Stefan
Roll, Geo Bogza s.a.).
 Este momentul se varf al avangardei europene.
 Se manifesta si dupa 1945, desi in anii ’30 a fost interzis.
 Ultima manifestare majora a avangardei a
fost Expozitia internationala a
suprarealismului de la Paris, din anul
1947, dar miscarea suprarealista se
manifesta inca 20 de ani.
Trasaturi definitorii ale
avangardismului
 Negatia este principala trasatura a
avangardei, initial fiind una distructiva. Au
aparut declaratii programatice precum
“Jos cu poetii, jos zidurile…”, “Jos arta…”,
“Huooooooo…”, “S-au facut totdeauna
greseli, dar cele mai mari greseli sunt
poemele care s-au scris…”
 Spiritul ludic (spirit glumet, sprintar);
 Mobilitatea, teama de formula ca expresie a
nemiscarii. Artistii se impotrivesc “clasicizarii”,
“refuza capodopera” deoarece neaga traditia
care tinde sa se eternizeze prin intermediul
capodoperei;
 Ruptura totala de trecut, experiment;
 Se manifesta simultan pe tot taramul artei
(literatura, arte plastice, muzica, cinematografie,
arhitectura etc.) astfel ca este dificil de trasat o
linie de demarcatie clara intre diferitele ei forme
de manifestare.
Reviste si grupari romanesti

 “Contimporanul” (1922-1932) este prima revista de

avangarda romaneasca condusa de Ion Vinea si unde
pictorul Marcel Iancu se ocupa de prezentarea artistica.
Revista a promovat initial un “dadaism constructiv”
moderat in ciuda unui “Manifest activist catre tinerime” a
lui Ion Vinea din 1924, care afirma: “Jos arta, caci s-a
prostituat! Poezia nu e decat un teasc de stors glanda
lacrimala a fetelor de orice varsta; Teatrul, o reteta
pentru melancolia negustorilor de conserve…”
La revista au colaborat Tristan Tzara, Stephan Roll
si Ilarie Voronca al caror constructivism s-a suprapus
peste influente futuriste, cubiste si impresioniste.
 Ideile dominante ale revistei au fost:
 negarea ideii de literatura;
 negarea constrangerilor formale;
 proclamarea subiectivitatii absolute a
artistului;
 libertate absoluta de creatie care permite
orice abatere, atat de la estetica
traditionala, cat si de la normele
gramaticale sau ale punctuatiei.
 “Integral” (1925-1927) apare sub redactia
lui F. Brunea-Fox.

Colaboratori: I. Calugaru,
I. Voronca, pictorul M.H. Maxy.

Prin intermediul acestei reviste se fac

pentru prima data auzite ecourile
suprarealismului
 “unu” (1928-1932),
condusa de
 Sasa Pana, este cea
mai “zgomotoasa” revista de
avangarda din Romania.
Colaboratori: Geo
Bogza, Victor Brauner, Ion
Vinea, Urmuz, Tristan
Tzara s.a.
 Orientarea revistei este una suprarealista, cu
tot ce presupune aceasta:
 suprematia visului;
 imaginatia;
 “eliberarea expresiei umane de sub toate
formele rigide”
 dicteul automat.
 Alte reviste ale momentului:
 75 HP (numar unic in 1 octombrie 1924);
 Punct (1924-1925);
 Urmuz (1928) sub directia lui Geo Bogza;
 XX-literatura europeana (1928-1929);
 Alge (1930-1931);
 Viata imediata (1933)
Principalele curente avangardiste
se vor regasi si in miscarea de
avangarda din Romania, care a
fost, in mare masura, sincrona cu
manifestarile similare din Europa.
Bibliografie
 A. Costache, F. Ionita, M.N. Lascar, A.
Savoiu- Limba si literatura romana,
manual pentru clasa a XII-a, Editura Art
Grup Editorial, Bucuresti, 2007
 ro.wikipedia.org
 art-zone.ro
 yigruzeltil.blogspot.com