Cum sufla vantul?

Razele Soarelui
incalzesc suprafata
Pamantului si odata cu
ea si atmosfera.
Unele regiuni primesc direct razele Soarelui tot
timpul anului si din cauza asta sunt regiuni foarte
calde.
Alte regiuni, primesc indirect razele Soarelui si sunt locuri mai reci.
Aerul cald cantareste mai putin
si se ridica in atmosfera. Aerul
rece, fiind mai greu, sta in
partea de jos a atmosferei
Aceste mutari de aer cald si rece,
fac vantul sa existe. Deci vantul, nu
este altceva decat curenti formati
de miscarea aerului.

Forţa vântului
produce energie
eoliană. Ea este
captată de morile
de vânt.
 Moara de vânt
se orientează după direcţia vântului.
Navele cu pânze
se deplasează fol
osind forţa
vantului
Vânturile cu tăria între 2 - 5 se
numeşte briză, iar cele cu tăria
între 6 -8 este numit vânt puternic,
început de furtună. Vântul cu
gradul de tărie 9 este numit pur şi
simplu furtună, iar vântul cu tăria
12 este numit orcan, uragan,
taifun. Pe pământ vântul poate
atinge teoretic 1230 km/oră
aceasta este de fapt viteza
sunetului, practic această viteză
nu poate fi atins de cel mai
puternic tornado (până în prezent
s-a măsurat la tornado o viteză
maximă de 500 - 600 km/oră).
Vanturile sunt numite dupa directia din care sufla. Daca
un vant sufla dinspre est spre vest, va fi numit vant estic;
daca sufla dinspre vest spre est, va fi numit vant vestic.

Odinioară, când Odysseus a ajuns

în insula lui Aeolus, zeul i-a dăruit
vânturile şi, fără voia lui, eroul le-a
pus în libertate, dezlănţuind, în felul
acesta, o groaznică furtună pe
mare. Vânturile se numeau: Notus
(lat. Auster) - vântul de miazăzi,
Boreas (lat. Aquilo) - vântul de
miazănoapte, Eurus (lat. Vulturnus)
- vântul de răsărit şi Zephyrus (lat.
Favonius) - vântul de apus.
TORNADELE
sunt hazarde
climatice foarte
periculoase datorita
fortei deosebite a
vanturilor, care au un
caracter turbionar.
In
cadrul unei tornade,
care are aspectul
unei coloane inguste
sau al unei palnii
intoarse, viteza
vantului este cuprinsa
intre 60 si 400km/h,
iar diametrul poate sa
ajunga la cativa
kilometri.
 Musonul (arabă "mausin" = "anotimp) Este un
vânt peramnent care suflă pe teritoriul Asiei de
sud (India, partea vestică a peninsulei Indochina,
Bangladesh, Birmania, Indonezia) şi
Oceanul Indian ajungând iarna până la coasta de
nord a Australiei, şi coasta estică a Africii
(Madagascar şi Mozambic) deviază spre vest
Alizeele şi conturbă calmul ecuatorial.
Pe când Musonul de vară suflă dinspre Oceanul
Indian, aducând pe teritoriul Asiei de sud
umezeală, cu ploi bogate care asigură agriculturii
2 - 3 recolte pe an. In această regiune geografică
trăind 2/5 din numărul populaţiei globului.
Dar în acelaşi timp Musonul de vară poate creşte
ca intensitate transformându-se în cicloane ce
produc adevărate catastrofe naturale.
Musonul de iarnă durează 6 luni, cealaltă jumătate
a anului (octombrie - aprilie) schimbându-se
raportul de presiune atmosferică, î-şi schimbă
direcţia suflând dinspre uscat spre ocean, aduce
secetă, influenţând direcţia Alizeelor (Pasat) şi
calmul ecuatorial de pe teritoriul Africii de est
(regiunea pădurilor tropicale), unde spre
deosebire de Asia, vântul traversând Oceanul
Alege varianta corectă
B.
Vântul este o s
ursă de energi
A. e inepuizabilă
Vântul este o s
ursă de energie
epuizabilă
Ele nu bat drept, ci
sunt deviate de
mişcarea de rotaţie
a globului
 Pe lângă căldură şi lumină, Soarele emite un
flux de densitate redusă de particule
încărcate (în mare parte electroni şi protoni)
cunoscut sub numele de vânt solar care se
propagă prin Sistemul Solar cu o viteză de
aproximativ 450 km/sec. Vântul solar şi
particulele de energie mult mai înaltă emise
de activitatea solară pot avea efecte
dramatice pe Pământ trecând de la scurgeri
de energie la interferenţe radio sau la
frumoasa aurora boreală.
fenomen provocat de  interacţiunea
dintre vântul solar, câmpul magnetic al
Pământului şi atmosfera superioară. Se
produce în emisfera nordică dar un
fenomen similar denumit aurora astrală
apare şi în emisfera sudică.

Vântul solar are efecte semnificative

asupra cozilor cometelor şi are chiar
efecte măsurabile asupra traiectoriilor
navelor.
 VANTURI DIN ROMANIA

Crivăţul
Este un vânt de pe terioriul Moldovei, Dobrogei şi parte sud-estică a
Munteniei care suflă mai ales iarna aducând zăpadă, furtuni de zăpadă (
viscol) şi ger, fiind un vânt puternic atingând viteze de 30 - 35 m/sec.
Vara suflă sporadic aducând un aer fiebinte şi uscat din răsărit.
Nemirul Nemere
Nemerre (maghiară=nu pe aici) este un vânt local din depresiunea Braşov
aducând din Carpaţii Orientali masele reci de aer din văile munţilor, depuse
de crivăţ, are o viteză mai redusă (10 - 20 m/sec.)
Austrul
Vânt de pe teritoriul Transilvaniei de vest fiind un vânt cald şi uscat (20 - 30
km/oră) ce aduce secetă, din care cauză e poreclit "Sărăcilă". Pe teritoriul
Banatului este un vânt de asemenea uscat numit "Cosava"
Alte vânturi locale
Băltăreţul vânt cald şi umed din Muntenia ce aduce ploi,
Vântul negru (Kara-yel = vânt) vânt din Dobrogea şi sudul Munteniei
Bărăgan vânt uscat şi fierbinte ce aduce secetă, din această cauză primind
denumirea de "Traistă goală"
Zefirul vânt slab care suflă din apus.
 Munţii Pădurea Craiului

PESTERA VANTULUI

Pestera Vantului se
afla pe teritoriul
comunei Suncuius, in
judetul Bihor, pe
malul stang al Crisului
Repede. Pestera
situata in versantul
nordic al muntilor
Padurea Craiului, la o
altitudine de 300 de
metrii, este cea mai
lunga pestera din
Romania (peste 40
km lungime) si este
strabatuta de un curs
subteran de apa
 Se numeşte Peştera
Vântului datorită
curenţilor de aer extrem
de puternici care pot fi
simţiţi în peşteră, în
special la intrare.
Temeperatura medie
este de 11.8˚C
 Vântul
De fete mari e lunca plină,
Iar vântul, răsfăţat copil,
S-apropie tiptil-tiptil
De pe sub fagi, de pe colină.
Şi fetele cu drag suspină:
O, Doamne, Doamne, adă-ni-l!
A. E. Baconsky
(1925 - 1977)
  Vantul
Ma uit la vant si nu-l vad, Ma
uit indelung si nu-l vad, Vad
doar arborii cum se clatina Si
frunzele cum alearga prin
iarba. Ma uit la timp si nu-l vad,
Ma uit indelung si nu-l vad –
Vad doar copiii cum cresc Si
oamenii cum incaruntesc si se-
apleaca.