Povestea cifrei 9

 A fost odată ca
niciodată, într-o lume-
ndepărtată, o împărăţie
mare şi frumoasă, de i
s-a dus vestea peste
nouă ţări şi nouă mări.
Doar că împăratul şi
împărăteasa erau trişti
din cauză că nu aveau
urmaşi.
 Într-o noapte împărăteasa
dormi şi avu un vis. Se
făcea că a apărut o zînă cu
o baghetă fermecată şi
i-a zis împărătesei aşa:
- Dacă doreşti să ai un fiu,
va trebui să treci nouă văi,
să numeri nouă izvoare şi
din al nouălea izvor să bei
apă vie. Dar nu uita, să nu
scoţi nici un cuvînt pe
drum!
 Împărăteasa o ascultă pe
zînă şi, cum se lumină de
ziuă, porni la drum. Trecu
peste nouă văi, numără
nouă izvoare şi, din al
nouălea izvor bău apă vie.
La întoarcere, multe
animale îi ieşiră în cale şi
o provocau să vorbească cu
ele, dar împărăteasa
ascultă de sfatul zînei şi
nu scoase nici un cuvînt.
 Aşa că, peste puţin timp iată
că împărăteasa află că este
însărcinată, iar după nouă
luni născu un băiat de toată
frumuseţea!
Era multă veselie la palat!
Toată lumea era fericită, iar
împăratul şi împărăteasa se
simţeau ca în al nouălea cer.
 Luna, de acolo de sus
de unde era, văzu
bucuria lor şi le trimise
binecuvîntarea pe o
rază argintie, care
ajunse pînă la pătuţul
unde dormea
prinţişorul mult –
dorit, înconjurîndu-l.
 Oamenii, văzînd această minune,
au hotărît ca de atunci încolo, ori
de cîte ori doreau să scrie cifra
care desemna cele nouă văi sau
nouă izvoare pe care le trecuse
împărăteasa la îndemnul zînei, să
deseneze luna cu a ei rază de
mătase, care cobora lin şi
înconjura pătuţul băieţelului.
Şi aşa a apărut cifra 9 …