CONCEPTE ŞI TEORII ÎN

ANTROPOLOGIA CULTURALĂ

FAPTUL SOCIAL TOTAL

„Faptul social” în câteva din trăsăturile sale •„Cadre şi manifestări” ale
vieţii sociale • Faptul social total în tradiţia antropologiei clasice: potlach şi
kula • „Argonauţii Pacificului de Vest” • Ubicuitatea contemporană a
„faptului social total”? • Excesul întrebuinţării conceptului de fapt social
total
Marin Constantin
Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”
al Academiei Române
 „FAPTUL SOCIAL” ÎN CÂTEVA DIN
TRĂSĂTURILE SALE*

ÉMILE DURKHEIM (1858-1917)* Faptul

social, „Orice mod de acţiune, variabil sau nu,
susceptibil de a exercita o constrângere
exterioară asupra individului; şi care este
generalizat pe ansamblul unei societăţi date,
având o existenţă proprie, independentă de
diversele manifestări la nivel individual”

Trăsături ale faptelor sociale:

regularitatea, caracterul colectiv,
transcenderea individualului,
corespondenţa cu un sistem
normativ (instituit în principal
prin educaţie), asociat cu
instituţiile („credinţe şi moduri de
comportament instituite social”)
dintr-o societate şi cu sancţiunile
impuse de acestea.
Faptele sociale, identificabile
(sociologic) potrivit „felului
de înfăptuire” (manières de
faire: limba, credinţele,
dreptul, vestimentaţia etc.) şi
„felului de a fi” (manières
d’être: distribuţia populaţiei,
modul de locuire... etc.)

* Émile
DURKHEIM, 1895
„CADRE ŞI MANIFESTĂRI” ALE VIEŢII SOCIALE*

DIMITRIE GUSTI (1880-1955): complexitatea

activităţilor sociale poate fi restrânsă la patru categorii
„ fundamentale”, şi anume „manifestările economice,
spirituale, politice şi juridice”. „Satisfacerea trebuinţelor
omeneşti” şi cultivarea unor valori – „religioase, estetice,
morale, ştiinţifice, filosofice” -, deopotrivă „constitutive”
pentru societate, sunt reglementate prin aceste manifestări.
Ca „izvor al întregii vieţi
sociale”, în legătură cu Prima pereche de asemenea cadre
„conştiinţa de sine” a este de ordin natural, la nivelul
fiecărei fiinţe umane, mediului geografic – „cadrul
într-o „subordonare cosmologic” -, şi la cel al naturii fizice
conştientă” faţă de umane – „cadrul biologic”. Un al
societate), voinţa socială doilea set reuneşte „cadrul istoric” şi
întreţine raporturi de „cadrul psihic”: condiţionările, de
condiţionare (nu de această dată, au un caracter social, ca
cauzalitate) cu lumea procesualitate şi interacţiune umană .
înconjurătoare sub
* Dimitrie Gusti, 1936
incidenţa a două tipuri
de „cadre”.
 FAPTUL SOCIAL TOTAL
ÎN TRADIŢIA ANTROPOLOGIEI CLASICE:
POTLACH * ŞI KULA**
„Totul se amestecă, tot ce înseamnă viaţă socială în societăţile care le-au precedat pe ale noastre – până
la cele protoistorice. Printre asemenea fenomene sociale « totale » […] se exprimă simultan toate
tipurile de instituţii: religioase, juridice şi morale – politice şi familiale în acelaşi timp; economice – şi
acestea presupunând forme particulare de […] prestaţie şi distribuţie; fără a mai lua în calcul
fenomenele estetice la care ne conduc aceste fapte […] pe care le pun în lumină respectivele instituţii.”
[…] „Caracterul voluntar, [...] aparent liber şi gratuit, dar în acelaşi timp constrâns şi interesat, al
acestor prestaţii [sub] forma darului […]
Potlatch (termen amerindian Chinook, „Kula este o formă de schimb extensiv, cu un caracter
generalizat din Vancouver până în Alaska): la intertribal, într-un circuit închis al mai multor comunităţi
bază, „a hrăni, a mânca”; la aceste triburi [tribale] locuind un vast arhipelag [...] în NE Noii Guinee. [...]
[Tlingit şi Haida], „[...] totul, clanuri, Două tipuri de articole sunt purtate în direcţii opuse. [şi anume]
căsătorii, iniţieri, şedinţe de şamanism şi de coliere din scoică roşie [soulava] şi brăţări din scoică albă
cult al marilor zei, totemurile sau strămoşii [mwali]. Nimeni nu păstrează în mâinile sale aceste obiecte
comuni ori individuali ai clanului, totul se pentru multă vreme. O tranzacţie nu încheie parteneriatul Kula
amestecă într-o ţesătură de nedescurcat de [între bărbaţi], regula fiind aceea că « odată ce te afli în Kula,
ritualuri, de prestaţii juridice şi economice, de vei rămâne mereu acolo ». [...] Kula are un statut fix şi
stabilire a rangurilor politice în societatea permanent, ca parteneriat ce uneşte în perechi câteva mii de
bărbaţilor, în trib şi în confederaţiile tribale indivizi. Acest parteneriat este o relaţie de viaţă, implicând
[...]. Principiul de rivalitate şi antagonism variate îndatoriri şi privilegii reciproce. […] Astfel parteneriatul
[…] domină toate practicile. Se ajunge până Kula oferă prieteni la îndemână fiecărui partener din reţea,
la luptă, la trimiterea la moarte a şefilor şi a precum şi aliaţi prietenoşi în ţinuturi îndepărtate şi periculoase.
nobililor ce se înfruntă astfel. Pe de altă parte, [...] Principiul central al Kula constă în înmânarea unui dar
se merge până la distrugerea somptuoasă a ceremonial, ce trebuie a fi întors printr-un contra-dar, după un
bogăţiilor acumulate, pentru a eclipsa şeful timp. [...] Cineva ce deţine un lucru este de aşteptat să-l
rival […]. În acest sens, este*Marcel
o prestaţie totală, împartă, să-l distribuie... Există percepţia cum că un bărbat ce
** Bronislaw
„ARGONAUŢII PACIFICULUI DE VEST”
 UBICUITATEA CONTEMPORANĂ A „FAPTULUI SOCIAL TOTAL”?
Pandemia COVID-19, atât la scară globală, cât şi în
[Fotbalul este] Sportul popular prin excelenţă pentru unii fiecare dintre ţările şi regiunile în care circulă noul
care găsesc în el un rezumat al celor mai bune calităţi ale coronavirus, este unul dintre aceste procese care
fiinţei umane (solidaritate, camaraderie, generozitate, poate fi interpretat ca un „fapt sau fenomen social
curaj, voinţă, virtuozitate), activitate dăunătoare pentru total”. Pandemia se manifestă într-o gamă largă de
alţii, care îl consideră mama tuturor greşelilor dimensiuni (economie, religie, legislaţie, morală,
( agresivitate, violență, fanatism, şovinism, înşelăciune, estetică, ştiinţă) […] Experimentând violența şi
corupţie). […] În tribune, violenţa huliganilor nu este discriminarea zilnică, indigenii din Brazilia trăiesc în
întotdeauna de natură strict politică, unii susţinători, condiţii precare de locuire şi stare de sănătate; ei se
vlăstare ale crizei economice şi şomajului provenind din confruntă cu invadatorii şi pagubele cauzate
decepţia vieţii urbane, […] par a fi posedaţi de o ură teritoriilor lor; au de-a face cu insecuritatea
nemăsurată. […] Fotbalul nu este doar un joc, ci constituie alimentară şi lipsa apei potabile, […] copilăria
un fapt social total. Pentru că, analizând-ul în toate marcată de malnutriţie cronică (25% din copiii sub
componentele sale - ludice, sociale, economice, politice, cinci ani) şi boli infecţioase şi parazitare [...] Aceste
culturale, tehnologice -, putem descifra mai bine exemple indică inechităţi etnice şi rasiale profunde
societăţile noastre contemporane, identifica mai bine prevalente în etnicităţii
Brazilia, creând
În nuanţarea binecunoscutei expresii fait social total [...], înţelegerea ca faptcondiţiile pentru o
[social] divers
valorile fundamentale, contradicţiile care modelează „epidemie perfectă”, aşaaproape
cum se „obştească”,
întâmplă acum
poate fi întrucâtva lămuritoare. [...] meşteşugul aramei reflectă adeziunea largă, a cu
lumea noastră. (Ignacio RAMONET, 1998) COVID-19.
comunităţii de căldărari la o ocupaţie demult recunoscută ca temei al subzistenţei grupului [...] [...]
Pescuitul deltaic sau marin al lipovenilor [...] aparţine [...] întregii socialităţi(Ricardo VENTURA SANTOS,
locale, ţinând seama de
2020)
rolul rudeniei în structurarea „brigăzilor” de pescari [...] Pentru rudari [...], cioplirea lemnului excede
realităţile „utilitare” ale unei practici cotidiene de subzistenţă, date fiind tocmai implicaţiile sale
simbolice pentru auto-identificarea socio-profesională a artizanilor locali ca un grup tradiţional-
specializat într-un asemenea meşteşug. [...] Prepararea şi degustarea [ceremonială a] unui hanklich sunt
trăite mai ales ca o experienţă socială proprie instituţiei săseşti a disciplinei şi întrajutorării vicinale,
Nachbarschaft. [...] Ceramica secuiască de la Corund prilejuieşte (în special, la nivelul temelor
decorative ale olarilor din comunitate) desfăşurarea unui fel de „scenă culturală” care, printr-o
succesiune de imagini inspirate din tradiţiile traiului rural, redă mult din ansamblul vieţuirii săteşti
locale, atât în dimensiune economică (muncile asociate cu pădurea sau cu fâneţurile), cât şi rituală sau
 EXCESUL ÎNTREBUINŢĂRII CONCEPTULUI DE FAPT SOCIAL
TOTAL*

sportul (în special fotbalul) privit ca „fapt dar: „A califica cutare fenomen social ca fapt
social total” ; la fel, şi politicieni, preşedinţi social total pare să echivaleze mai puţin cu un
de cluburi, etc.); sociologi, economişti, demers conceptual, decât cu preocuparea de a
istorici, etnologi... vorbesc în acelaşi sens pune în valoare obiectul studiat.”
despre monedă, gen, muncă, Ramadan, • ca atare, o reflecţie (pretins antropologică)
Mozart... despre „toate aspectele şi dimensiunile
un detaliu omis din definiţia lui Mauss:
obiectului studiat”
caracterul „morfologic” (în sens •Mauss: şi ideea de „prestaţii totale” implicând
demografic şi de „concentraţie socială”: totalitatea vieţii civile şi economice dintr-o
„toţi oamenii şi lucrurile unei societăţi”) societate;
al faptelor sociale „totale”, ce permit « Une société est un groupe d’hommes
„articularea ansamblului producţiei suffisamment permanent et suffisamment grand
culturale şi interacţiunii sociale” pour rassembler d’assez nombreux sous-
• de aceea, „pertinenţa utilizării acestei groupes et d’assez nombreuses générations
noţiuni ţine de criteriul unei reuniuni vivant – d’ordinaire – sur un territoire
concrete, a tuturor membrilor déterminé » [M. Mauss, 1969]
unei totale pun în discuţie
Faptele sociale „ficţiunea unei entităţi
societăţi sau cel puţin monolitice”
a unei părţi (J.M. Faure, C. Suad, 1994); astfel, ca un „concept
semnificative a lor” eticist”, faptul social total traduce o ficţiune emică
Spre a „salva noţiunea de fapt social Oricum, faptul social total contribuie la
total dintr-un naufragiu epistemologic, „integrarea articulării totalităţilor non-
este necesar a o înfăţişa ca fiind ierarhizate pe care actorii sociali le
variabilă în multiplicitatea afilierilor imaginează şi le pun în practică, foarte
sociale” * Thierry
concret, Wendling, 2010
în instituţii”
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Marin CONSTANTIN (2020) „Etnicitatea ca fapt divers în studiul antropologic al minorităţilor

naţionale din România”, în
volumul Andrei Kozma, Octavian Buda, Constantin Bălăceanu-Stolnici
(coordonatori), Antropologia mileniului III, ColecSimpozionului Zilele
Rainer.
Émile DURKHEIM (1895) Les règles de la méthode sociologique, Paris.
Dimitrie GUSTI (1936) „Temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice”, in Şcoala
Monografică. Ştiinţa realităţii sociale,
Editura Paideea, Bucureşti.
Bronislaw MALINOWSKI (1987 [1922]): Argonauts of the Western Pacific. An Account of
Native Enterprise and Adventure in the
Archipelagoes of Melanesian New Guinea, Routledge & Kegan Paul, London.
Marcel MAUSS (1996 [orig. 1924]), Eseu despre dar, trad. Silvia Lupescu, Editura
Polirom, Iaşi.
Ignacio RAMONET (1998) « Un fait social total », Le Monde diplomatique, mai-juin,
(dossier « Football et passions
politiques. Manière de voir »).
Ricardo VENTURA SANTOS (2020) “A ‘total social fact’”: COVID-19 and indigenous peoples
in Brazil, Cadernos de Saúde Pública,
Vol. 35 (10).
Thierry WENDLING (2010) « Us et abus de la notion de fait social total », Revue du Mauss,
Vol. 36 (2), pp. 87-99.
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Marin CONSTANTIN (2020) „Etnicitatea ca fapt divers în studiul antropologic al minorităţilor

naţionale din România”, în
Andrei Kozma, Octavian Buda, Constantin Bălăceanu-Stolnici
(coordonatori), Antropologia mileniului III, Colecţia Zilele Rainer (Vol.
14), Bucureşti: Editura Academiei Române, pp. 472-480.
Émile DURKHEIM (1895) Les règles de la méthode sociologique, Paris.
Dimitrie GUSTI (1936) „Temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice”, in Şcoala
Monografică. Ştiinţa realităţii sociale,
Editura Paideea, Bucureşti.
Bronislaw MALINOWSKI (1987 [1922]): Argonauts of the Western Pacific. An Account of
Native Enterprise and Adventure in the
Archipelagoes of Melanesian New Guinea, London: Routledge & Kegan Paul.
Marcel MAUSS (1996 [orig. 1924]), Eseu despre dar, trad. Silvia Lupescu, Iaşi: Editura
Polirom.
Ignacio RAMONET (1998) « Un fait social total », Le Monde diplomatique, mai-juin,
(dossier « Football et passions
politiques. Manière de voir »).
Ricardo VENTURA SANTOS (2020) “A ‘total social fact’”: COVID-19 and indigenous peoples
in Brazil, Cadernos de Saúde Pública,
Vol. 35 (10).
Thierry WENDLING (2010) « Us et abus de la notion de fait social total », Revue du Mauss,
Vol. 36 (2), pp. 87-99.