Soarele

Elev CIOCOI LIVIA MADALINA

 Soarele
• Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar. Este o sferă aproape perfectă din plasmă fierbinte,ținută de 
gravitație și modelată de un câmp magnetic.Este de departe cea mai importantă sursă de energie pentru viața de pe 
Pământ. Diametrul său este de aproximativ 1,39 milioane de kilometri (sau este de 109 ori mai mare decât al Terrei),
iar masa sa este de aproximativ 330.000 de ori mai mare decât a Terrei. Reprezintă aproximativ 99,86% din masa
totală a Sistemului Solar. Aproximativ trei sferturi din masa Soarelui este formată din hidrogen (~ 73%); restul este
în mare parte heliu (~ 25%), cu cantități mult mai mici de elemente mai grele, inclusiv oxigen, carbon, neon și fier.
• Soarele este o stea cu secvență principală de tip G (G2V). Ca atare, este denumită în mod informal și nu complet
exact o pitică galbenă (lumina ei este mai aproape de alb decât de galben). S-a format cu aproximativ 4,6 miliarde de
ani în urmă  din colapsul gravitațional al materiei într-o regiune a unui nor molecular mare. Cea mai mare parte a
acestei materii s-a adunat în centru, în timp ce restul s-a aplatizat într-un disc orbitant care a devenit Sistemul Solar.
Masa centrală a devenit atât de fierbinte și densă încât în cele din urmă s-a inițiat fuziunea nucleară în nucleul său.
Se crede că aproape toate stelele se formează prin acest proces.
• În prezent, Soarele fuzionează aproximativ 600 de milioane de tone de hidrogen în heliu în fiecare secundă,
transformând 4 milioane de tone de materie în energie. Această energie, care poate dura între 10.000 și 170.000 de
ani să scape din nucleul său, este sursa luminii și a căldurii Soarelui.
• Când fuziunea hidrogenului din nucleu se va diminua până la punctul în care Soarele nu mai este în echilibru
hidrostatic, nucleul său va suferi o creștere însemnată a densității și temperaturii în timp ce straturile sale exterioare
se extind, transformând în cele din urmă Soarele într-o gigantă roșie. S-a calculat că Soarele va deveni suficient de
mare pentru a încorpora orbitele actuale ale lui Mercur și Venus și va face Pământul de nelocuit – dar după
aproximativ cinci miliarde de ani. După aceasta, își va revărsa straturile exterioare și va deveni un tip dens de stea în
răcire cunoscută sub numele de pitică albă și nu va mai produce energie prin fuziune, dar va continua să strălucească
și va elibera căldură din fuziunea sa anterioară.
• Efectul enorm al Soarelui pe Pământ a fost recunoscut încă din timpurile preistorice, iar Soarele a fost considerat în
unele culturi o zeitate.
Caracteristici generale

• Soarele este o stea cu secvență principală de tip G care cuprinde aproximativ 99,86% din masa
Sistemului Solar. Are o magnitudine absolută de +4,83, și se estimează că este o stea mai
strălucitoare decât aproximativ 85% din stelele din Calea Lactee, majoritatea fiind pitice roșii
.Soarele este o stea de populație I sau o stea bogată în elemente grele.
• Formarea Soarelui ar fi putut fi declanșată de unde de șoc de la una sau mai multe supernove din
apropiere. Acest lucru este sugerat de o abundență mare de elemente grele în Sistemul Solar, cum ar
fi aurul și uraniu, în raport cu abundențele acestor elemente în stelele de Populație II, sărace în
elemente grele. Elementele grele ar putea fi cel mai plauzibil produse prin reacții nucleare
endotermice în timpul unei supernove sau prin transmutarea prin absorbție de neutroni în cadrul
unei stele masive de a doua generație.
• Soarele este de departe cel mai strălucitor obiect de pe cerul Pământului, cu o magnitudine aparentă
 de -26,74.Aceasta este de aproximativ 13 miliarde de ori mai strălucitoare decât următoarea stea ca
strălucire, Sirius, care are o magnitudine aparentă de -1,46. O unitate astronomică (aproximativ
150.000.000 km) este definită ca distanța medie de la centrului Soarelui până la centrul Pământului,
deși distanța variază pe măsură ce Pământul se deplasează de la periheliu în ianuarie la afeliu în
iulie.La această distanță medie, lumina călătorește de la orizontul Soarelui la orizontul Pământului
în aproximativ 8 minute și 19 secunde, în timp ce lumina din cele mai apropiate puncte ale Soarelui
și Pământului durează cu aproximativ două secunde mai puțin. Energia acestei lumini solare susține
aproape toată viața  de pe Pământ prin fotosinteză, și controlează clima și vremea Terrei.
Caracteristici generale

• Soarele nu are o graniță certă, cum au de exemplu planetele telurice, dar în straturile sale
exterioare, densitatea gazului scade exponențial pe măsură ce crește distanța de centrul
său.Pentru a putea fi măsurat, raza Soarelui este considerată a fi distanța de la centrul său până la
marginea fotosferei, suprafața vizibilă aparentă a Soarelui.Prin această măsură, Soarele este o
sferă aproape perfectă, cu o aplatizare estimată la aproximativ 9/1000000 , ceea ce înseamnă că
diametrul său polar diferă de cel ecuatorial cu doar 10 kilometri. Efectul mareic al planetelor este
slab și nu afectează în mod semnificativ forma Soarelui.Deoarece Soarele este format dintr-o 
plasmă care nu este un solid, diversele sale părți se pot roti cu viteze diferite; acest comportament
este cunoscut sub numele de rotație diferențială. Într-un cadru de referință definit de stele,
perioada de rotație este de aproximativ 25,6 zile la ecuator și 33,5 zile la poli. Cu toate acestea,
datorită schimbării constante a punctului de observare a Pământului, pe măsură ce orbitează în
jurul Soarelui, rotația aparentă a Soarelui la ecuatorul său este de 28 de zile.
• Interiorul Soarelui nu este direct observabil, iar Soarele însuși este opac 
radiațiilor electromagnetice. Cu toate acestea - la fel cum seismologia folosește undele generate de
cutremure pentru a studia structura internă a Pământului - helioseismologia folosește undele de
presiune (infrasunete) care trec prin interiorul Soarelui pentru a studia și vizualiza structura
internă a stelei. Modelarea computațională este de asemenea folosită ca instrument pentru a testa
compatibilitatea modelelor teoretice ale straturilor sale mai profunde cu observațiile.
Curiozități
• Soarele reprezintă 99,86% din masa totală a Sistemului Solar.
• Temperatura pe care o regăsim în centrul Pământului este aproape la fel de mare ca cea de pe Soare.
• Simetria unei eclipse perfecte de Lună se datorează faptului că de pe Pământ cei doi aștri par a fi de aceeași
mărime. De fapt, Soarele este de aproape 400 de ori mai mare decât Luna, dar se află la o distanță de 400 de ori
mai mare de Pământ decât aceasta. Acest lucru face ca Soarele și Luna să pară de aceeași mărime, privite de pe
Pământ.
• În fiecare secundă Soarele trimite pe Pământ de 10 ori mai mulți neutrini decât numărul locuitorilor Terrei.
Neutrina este o substanță subatomică neutră emisă de Soare, cu o masă apropiată de zero.
• În interiorul Soarelui ar încăpea 1.3 milioane de planete de mărimea Terrei, iar Soarele este o stea de mărime
medie.
• Steagurile americane plasate pe Lună sunt acum albe datorită radiației solare.
• Planeta Pluto are nevoie de 248 de ani ca să orbiteze în jurul Soarelui.
• Se crede că Soarele a completat circa 20 de orbite în jurul centrului Căii Lactee, în timpul existenței sale.
• O treime din populația rusă crede că Soarele se învârte în jurul Pământului.
• Cândva în viitor, Soarele va ajunge să fie de mărimea Pământului.
• Durează aproximativ 8 minute pentru ca lumina Soarelui să ajungă pe Pământ.
• Temperatura Soarelui poate ajunge la 15 milioane de grade Celsius.
• În principal, Soarele este format din hidrogen (74%) și heliu (24%).
• Astronomii consideră că Soarele a apărut în urmă cu aproximativ 4.59 miliarde de ani.
• La fiecare miliard de ani, Soarele devine cu 10% tot mai puternic. Asta înseamnă că, peste un miliard de ani de
acum înainte, căldura Soarelui va evapora apa de pe Terra iar viața va dispărea.
 Poze ale soarelui

Imagine realizată în 2013 în 

lumină vizibilă cu filtru solar, cu 
pete solare.