Sunteți pe pagina 1din 123

IMUNOPROFILAXIA IN PRACTICA ASISTENTEI

MEDICALE PRIMARE

IMUNOPROFILAXIA
 Virozele respiratorii la copii
 Otita la copil 
 Oreionul la copil 
 Rubeola 
 Roseola
 Mononucleoza
 Alergiile 
 Viermi si paraziti
 Anemia la copil 
 Varicela sau varsatul de vant 
 Enurezisul sau cand copilul „face pipi pe el" 
 Meningita la copil 
 Pojarul (rujeola) la copil 
 Rahitismul la copil 
 Obezitatea la copil 
 Apendicita la copil 
 Pneumonia la copil
 ADHD-ul la copil (deficit de atentie/ hiperactivitate impulsivitate) 
 Vorbind despre efectele vaccinărilor ne
referim la imunitatea specifică=profilaxia
specifica .
 Face diferenţa între self vs. non-self.
 Protecţie împotriva bolilor infecţioase.
 Are ca marker prezenţa anticorpilor specifici

şi/sau imunitatea celulară.


 Anticorpii sunt specifici pentru un singur

antigen.
 Cu cât un vaccin se aseamănă mai mult cu
agentul cauzal al bolii naturale, cu atât
răspunsul imun evocat este mai consistent.
 Protecţie produsă de propriul sistem imun

 De obicei este de durată

 Sunt două metode prin care se poate dobândi


◦ Trecerea prin infecţie sau boală
◦ Imunizare prin vaccinare
 Protecţie transferată de la o altă persoană sau
un animal, de obicei prin seruri cu anticorpi
specifici

 Există ser antidifteric din 1892


 Este o substanţă, vie sau nu, care poate
induce un răspuns imun.
 Orice “obiect” străin are antigene (bacterii,

virusuri, celule tumorale,....etc.), care pot


servi la inducerea unui răspuns imun.
 Nu toate antigenele produc şi răspuns imun

protector.
 De obicei, la bolile prevenibile prin vaccinare,

sunt cunoscute antigenele “cheie” imunogene.


 Bordetella pertussis este o bacterie relativ mare.
 Este agentul etiologic al tusei convulsive.
 B.p. conţine aproximativ 3000 de proteine
diferite. Acestea toate sunt antigene.
 Numai 1-5 antigene induc răspuns imun
protector, deci numai acestea sunt antigene
imunogene.
 Odată cu descoperirea acestor antigene “cheie”,
s-a putut fabrica şi vaccin antipertussis
acelular.
Hemaglutinină filamentoasă Toxină
Pertussis
(FHA)
(PT)

Pertactină
(PRN)

Aglutinogen
fimbrial
(FIM-2)
(FIM-3)
 Difteria este cauzată de Corynebacterium
difteriae, dar numai o singură toxină difterică este
responsabilă de producerea bolii.

 Antigenul de suprafaţă HBs al VHB produce


răspuns imun protector.

 In procesul de fabricaţie al vaccinurilor sa iau in


calcul toate cunoştinţele despre o bacterie/virus
anume şi răspunsul imun adecvat.
• Sunt imunoglobuline produse de limfocitele B,
care se ataşează de antigenele specifice şi
activează sistemul imun.
 Pentru fiecare antigen există o clonă specifică si
unică de limfocit B. =Anticorpi monoclonali.
 Vaccinurile proteice induc si memorie
imunologică.
 Clonele specifice de limfocit B se perpetuează
toată viata.
 Aceste limfocite produc imunoglobuline de tip Ig
G.
 Medicina preventiva in epoca actuala este
caracterizata de imunizarile colective, de programul
largit de vaccinare .
 In conditiile instituirii si efectuarii corecte a
prevederilor programului national de vaccinari ,
obiectivele programului de vaccinare :
1. ACOPERIRE VACCINALA CAT MAI APROAPE DE 100% ,
2. EFICACITATEA ( PROTECTIA PERSOANEI )
3. EFECTIVITATEA ( PROTECTIA POPULATIEI )

IMUNOPROFILAXIA
 In preventia prin imunizari rolul esential il joaca asistenta
medicala primara , de prim contact : medicina de familie
si asistenta medicala comunitara .

 Asistenta medicala primara si intreaga echipa medicala pe


care o conduce medicul de familie ( asistent medical,
asistent medical comunitar etc. ) reprezinta factorul
esential , garantia succesului activitatilor de imunizare

IMUNOPROFILAXIA
 Este răspunsul imun indus de un vaccin.

 Imunitatea si memoria imună este similară cu


cea produsă de infecţia naturală dar fără
riscurile bolii.
 Acoperire vaccinala - asigura rezistenta imuna
si linistea “epidemiologica “ este rezultatul
unui efort comun a medicinii de familie si
asistentei medicale comunitare

 Responsabilitatea de a media , negocia prin


convingere si motivare conflictul existent intre
binele individual si binele colectiv -, cu alte
cuvinte acceptabilitatea individului si
populatiei

IMUNOPROFILAXIA
 Imunizarea : termen ce implica procesul de a
induce activ sau a conferi artificial imunitate prin
administrarea de produse imunobiologice ;
 Imuitatea se obtine activ sau pasiv

1.Imunitatea activa : apare in urma expunerii


organismului la un stimul antigenic capabil sa
determine un raspuns imun din partea gazdei
prin :
 Infectie naturala
 Administrarea de antigene sub forma de vaccin

IMUNOPROFILAXIA
2.Imunitatea pasiva se obtine pe cale naturala
prin transfer de anticorpi de la mama la fat
sau pe cale artificiala prin administrarea de
produse biologice care contin anticorpi
(imunoglobuline )
 Vaccinurile sunt produse biologice care
contin suspensii de virusuri sau bacterii vii
atenuate, virusuri sau bacterii inactivate sau
fractiuni din acestea si care se administreaza
cu scopul de a induce un raspuns imun
protector

IMUNOPROFILAXIA
 VACCINURILE SE ADMINISTREAZA PERSOANELOR
SANATOASE
 POPULATIA TINTA ESTE REPREZENTATA IN SPECIAL DE
COPII
 VACCINURILE NECESITA O EFICACITATE MARE
 ADMINISTRAREA VACCINURILOR NECESITA INTERVALE
RELATIV MARI
 VACCINURILE AU IN GENERAL UN COST MIC

IMUNOPROFILAXIA
IMUNOPROFILAXIA
IMUNOPROFILAXIA
 Nu se pot replica/multiplica, deci nu pot
produce nici măcar boala subclinică.
 Nu au interferente cu anticorpii circulanţi.
 Sunt mai puţin eficiente ca vaccinurile vii.
 In general au scheme de vaccinare cu cate

3-5 doze.
 Răspunsul imun este aproape exclusiv

umoral.
 Titrul de anticorpi scade in timp.
 Exista efect “booster”.
 Răspunsul imun la aceste vaccinuri este bun
deja de la vârste mici, imunitatea este de
durată.
 In general aceste vaccinuri au schema de

vaccinare si necesită doze de rapel ulterior


 Ex: schema DTP este 2-4 cu rapel la 11 luni şi

un rapel suplimentar la 30-36 luni. Ulterior


rapeluri dT la 14 ani, la 24 ani si din 10 in 10
ani.
 Aceste vaccinuri produc memorie
imunologica deci exista efect “booster”.

 Imunoglobulinele produse sunt de tip Ig G


deci au aviditate foarte mare pentru antigene.
anti-PRP Ab (schema de vaccinare: 3 doze primovaccinare si un rapel)
Raspunsul serologic (µg/ml)
100

10

1
Titru corelabil cu protectia pe termen lung (>1µg/ml)

0.1 Nivel de protectie minim (>0.15 µg/ml)

0.01 age (months)

Pre D1 Post D1 Post D2 Post D3 Pre D4 Post D4

Doza
booster
Boala Antigena cheie Vaccinul
Hepatita virală tip B HBs HBs produs recombinant

Gripa Antigenele H si N Virus gripal splitat


(H3N2, H1N1, …etc)

Difteria Toxina difterică Anatoxină difterică

Tetanosul Tetanospasmina Anatoxină tetanică

Tusea convulsiva PT, FHA,…etc B.p. intreagă inactivată sau


Pertusis acelular ( PT,
FHA,…etc)

Haemophilus Influenzae tip Factorul de virulentă PRP PRP conjugat (PRP-T)


B
 Vaccinurile cu virusuri vii reflecta o filozofie
puţin diferita de vaccinurile proteice.

 Se bazează pe obţinerea de tulpini atenuate,


care reproduc boala cu forma subclinica.
 Conţin tulpini atenuate (“îmblânzite”) ale
virusului sau bacteriei “sălbatice”.

 Mimează infecţia naturala prin replicare.

 Răspunsul imun este similar cu infecţia


naturala

 De obicei produc imunitate pe viata cu o


singura doza.
 Posibile reacţii adverse grave (PPAV la VPO,
osteomielita sau miliara BCG).

 Anticorpii circulanţi pot interfera cu


răspunsul imun, motiv pentru care nu se
recomandă sub 6 luni exceptând VPO si BCG.

 Vaccinuri instabile, trebuie folosite repede


după reconstituire.
 Virale rujeola, oreion, rubeola,
variola, varicela, febra galbena,
VPO

 Bacteriene: BCG, tifoidic oral, holera


Boala Tulpina vaccinala Vaccinul
Rabia Virus rabic salbatic Virus rabic inactivat

Poliomielita Tupinile atenuate Sabin Virus poliomielitic viu


antenuat (VPO) inactivat
Tulpini salbatice (VPI)

Rujeola Tulpina Scwarz Virus viu atenuat

Rubeola Tulpina Wistar 27/A Virus viu atenuat

Varicela Tulpina OKA Virus viu atenuat

Tuberculoza Tulpinile BCG Vaccin cu bacterii viu


atenuate
 Vaccinurile vii produc atât imunitate umorală
cât si celulară.
 Răspunsul imun este de tip totul sau nimic
 La doza 1: are loc seroconversie la 90-95% din
subiecţi. Aceştia au imunitate pe viata.
 Doza 2 este un fel de şansa a doua sau
revaccinare. Aceasta este destinată pentru
seroconvertirea celor 5-10% non-respondenţi.
 O a treia doză nu se mai recomandă de rutină.
 Pentru ca răspunsul imun este interferat de
prezenţa anticorpilor materni circulanţi,
aceste vaccinuri se recomandă a fi
administrate :
◦ la sugari peste 6 luni in condiţii epidemice
( exemplul cu epidemia de rujeola )
◦ la copii peste 12 luni in condiţii obişnuite.
 Pneumococic

 Meningococic

 tific (Vi)

 Haemophilus influenzae tip B este


polizaharidic conjugat, deci se comporta ca
un vaccin proteic
PNEUMO 23, prototipul de vaccin
polizaharidic
Capsula polizaharidica
23 serotipuri frecvent patogene

Antigenele
capsulare sunt in
compozitia
vaccinului
Peretele celular
 Antigenele polizaharidice au dimensiuni mici. Copilul sub
2 ani are toleranta imunologică fată de aceste antigene.

 Nu induce memorie imunologica, anticorpii produşi sunt


doar de tip Ig M.

 Aceştia au aviditate mai mica fata de antigene. Titrul


scade in timp fără a fi ameliorat de doze ulterioare de
vaccin.

 Se administrează o doză la 4-5 ani.


 Multă lume ar dori vaccin anti HIV, anti hepatita
virala tip C, dar acest lucru este deocamdată
imposibil.

 Fie nu se cunosc antigenele cheie, fie acestea


sunt extrem de variabile.
 este incomplet elucidată. Vaccinurile cu
virus/bacterii

vii induc şi răspuns imun celular

 exemplul cel mai concludent este vaccinarea BCG


 Transferul de anticorpi, dintr-o sursă
externă.

 La nou-născut si sugar cea mai importantă


sursă este cea transplacentală.

 Conferă protecţie temporară (1-6 luni),


anticorpii se metabolizează in timp.
 Aproape toate produsele derivate din sânge.

 Imuno globuline specifice


(ser omolog)
 Ser hiperimun heterolog (antitoxina)
 …etc
 Vaccinarea trebuie sa se realizeze la varsta
si intervalele recomandate in vederea
obtinerii unei eficiente maxime ;
 Vaccinurile inactivate pot fi administrate
simultan , inaintea sau dupa administrarea
unui vaccin inactivat sau viu
 Cai de administrare :
1. Orala : VOP , dizenterie , holeric
2. Intradermic : BCG
3. Subcutanat : rujeolic
4. Intramuscular : VPI , Hep B, Hep. A

IMUNOPROFILAXIA
 Vaccinurile
care contin si adjuvanti se
administreaza intramuscular profund

 
 Locul de inoculare :
1. Regiunea deltoidiana la adult si
copilul mai mare de12 luni
2. Fata anterioa-laterala a coapsei la
nou-nascut , sugar si copilul mic
IMUNOPROFILAXIA
 Foarte puţine vaccinuri au contraindicaţie de
principiu.

 Vaccinurile se administrează la oameni


sănătoşi în scopul prevenirii unor eventuale
îmbolnăviri din viitor.
 Sunt câteva categorii de oameni care nu pot fi
vaccinaţi din motive medicale.

 Este important să vaccinăm cât mai mulţi


copii, ca să avem şi imunitate colectivă.

 În felul acesta putem să protejăm şi pe cei


câţiva care nu pot fi vaccinaţi.
 Reacţie anafilactică la o doză precedentă din
acelaşi vaccin.

 Reacţie anafilactică la una din constituenţii


aceluiaşi vaccin.

 Şocul anafilactic la o doză precedentă sau


constituenţi este singura contraindicaţie
adevărata, valabilă la orice vaccin.
 Vaccinurile sunt produse biologice, fiind
susceptibile de degradare organică.

 Sunt unele substanţe în compoziţia


vaccinurilor, care sunt destinate pentru:
◦ Menţinerea stabilităţii în timp.
◦ Menţinerea potenţei în timp.
◦ Menţinerea stării sterile (în special la multidoze ).
◦ Adjuvanţi pentru creşterea imunogenităţii.
 În compoziţia vaccinurilor pot fi şi cantităţi
infime din diverse substanţe folosite în
procesul de fabricaţie (ex: ovalbumina din
vaccinul gripal, gelatina, lactoza etc.).
 Aceste substanţe sunt descrise în prospectele

fiecărui vaccin în parte.


 Citiţi prospectul fiecărui vaccin în parte

înainte de administrare şi întrebaţi


 Vaccinurile vii sunt contraindicate în principiu
la:
◦ Persoane cu imunodeficienţă clinic aparentă
◦ Gravide.
 Encefalopatie acută cu debut sub 7 zile de la
o doză precedentă de DTP sau VVR.

Incidenţa acestei reacţii adverse este


de aproximativ
1 la 10 milioane de vaccinaţi.
 Vaccinuri care folosesc ou în procesul de fabricaţie
( ouă întregi embrionate):
◦ Vaccinul gripal
◦ Vaccinul amaril
 Contraindicaţia corectă este alergia gravă la ou, adică
reacţia anafilactică.
 Incidenţa acestei alergii în populaţia generală este de
sub 1 la 100.000.
 Se poate detecta extrem de simplu anamnestic, prin
întrebarea dacă pacientul consuma ou sau nu.
 Reacţie de tip prurit, sau indigestia la ou nu reprezintă
contraindicaţie adevărată, numai alergia gravă.
 Următoarele vaccinuri folosesc ou în procesul
de fabricaţie, dar numai linii celulare de
fibroblaşti derivaţi din ou.
◦ Vaccinul rujeolic
◦ Vaccinul urlian

 Din acest motiv, alergia la ou nu mai este


considerată contraindicaţie la ROR
(componenta rubeolică este fabricată pe linii
celulare care nu deriva din ou).
 Boala acută moderată sau gravă cu sau fără
febră.

În realitate nu s-ar întâmpla nimic,


dar este o măsură de siguranţă pentru a nu
da vina pe vaccin în caz de evoluţie
nefavorabilă a bolii respective.
 Şoc hiporeactiv, convulsii, plânset persistent
peste 3 ore sau febră mare la sub 48 de ore de
la administrarea DTP.
 Copil cu boală neurologică stabilă, epilepsie
primară sau convulsii febrile.

Acestea sunt doar precauţii,


imunizarea cu DTP poate continua, dar preferabil
cu DTP acelular şi sub protecţie cu antitermice.
 Stare de imunodepresie, dar documentată cu
limfocite CD4 peste 200/ml. Aceştia pot fi
vaccinaţi.
 Administrare de imunoglobuline înainte de vaccin

viu.

Vaccinurile vii administrate la persoane


imunodeprimate pot provoca forme grave de boală.
Imunoglobulinele pot inactiva vaccinurile
vii, care îşi pierd astfel potenţa.
 Reacţiile locale uşoare sau moderate la o doză anterioară a
unui vaccin.
 Boală uşoară/moderată cu sau fără febră.
 Terapie curentă cu antibiotice (în afara de vaccinuri cu
bacterii vii: BCG, Vadizen, tifoidic sau holeric oral,…etc. )
 Faza de convalescenţă a oricărei boli.
 Contact cu boală infecţioasă, chiar cea în cauză.
 Prematuritatea.
 Alăptarea la sân.
 Diverse alergii, boli alergice
 Boli autoimune
 Trecerea prin boală.
 Imunizarea în prealabil, completă sau

parţială.
 Status imun necunoscut al subiectului la

bolile respective.

Exemplu : subiect vaccinat AR si


trecut prin rubeolă, poate fi vaccinat cu ROR.
 Boală acută moderată.
 Reacţie locală uşoară/moderată după o doz
anterioară a aceluiaşi vaccin.
 Terapie cu antibiotice.
 Incubaţia sau convalescenţa bolii prevenibilă prin
vaccin.
 Gravidă în familie.
 Naştere prematură.
 Alimentaţie la sân.
 Boli alergice/alergii la produse care nu se află în
compoziţia vaccinului.
 Aveţi alergie la orice substanţă sau aliment ?

 Cum se simte copilul azi ?

 Aţi avut probleme la ultimul vaccin ?


 Probleme cu sistemul imun ?

 Aveţi imunodeprimat in familie ?

 Aţi primit transfuzie sau alte produse derivate


din sânge în ultimul an ?

 Sunteţi însărcinată ?
CONTRAINDICATII ADEVARATE

1.REACTIE ANAFILACTICA LA VACCIN CONTRAINDICA


ADMINISTRAREA ALTOR DOZE ALE ACELUIASI VACCIN
2.REACTIA ANAFILACTICA LA COMPONENTELE UNUI
VACCIN CONTRAINDICA UTILIZAREA VACCINURILOR
CARE CONTIN ACEL CONSTITUIENT
3.BOLI CU EVOLUTIE CLINICA MODERATA SAU SEVERA
CU SAU FARA FEBRA

IMUNOPROFILAXIA
CONTRAINDICATII FALSE

1. Reactii locale usoare sau moderate : eritem,


tumefactie, diaree
2. Boli acute cu evolutie clinica usoara cu sau fara
febra scazuta
3. Tratament curent antimicrobian
4. Faza de convalescenta dupa boala
5. Nascut prematur – se utilizeaza aceleasi doze ca
si pentru copilul nascut la termen
6. Boala infectioasa recenta- contact
7. Alergie la penicilina sau alte alergii nespecifice
sau antecedente familiale de alergii

IMUNOPROFILAXIA
CONTRAINDICATII FARA CONTRAINDICATII

 Encefalopatie cu debut in  Febra mai mica de 40,5 C


primele 7 zile dupa
aparuta dupa o doza de
administrarea dozei de DTP
DTP
 PRECAUTII  Antecedente familiale de
convulsii
1. Febra peste 40,5 C in primele  Antecedente familiale de
48 ore
2. Colaps sau soc in primele 48 deces subit al sugarului
ore  Antecedente familiale de
3. Planset persistent ( peste 3
reactii adverse dupa
ore ) in primele 48 ore
4. Convulsii in primele 3 zile administrare de DTP

IMUNOPROFILAXIA
CONTRAIDICATII FARA CONTRAIDICATII

 Infectie HIV sau contact de  Alaptarea la san


familie  Terapie antimicrobiana
 Imunodeficienta cunoscuta recenta
(tumori hematologice ,  Diaree
imunoterpie,imunodeficienta
congenitala )
 Contact de familie
imunodeficient
PRECAUTIUNI
 Sarcina

IMUNOPROFILAXIA
CONTRAINDICATII FALSE CONTRAINDICATII

 Reactii anafilactice dupa  Tuberculoza


 Alaptare la san
ingestia de ou sau
 Terapie microbiana recenta
neomicina  Diaree
 Sarcina  Mama primitorului este
 Imunodeficienta cunoscuta gravida
( tumori hematologice,  Membru de familie sau contact
imunodeficient
imunodeficienta
 Infectie HIV
congenitala , imunoterapie  Reactii nonanafilactice la ou
supresiva de lunga durata sau la neomicina
PRECAUTIUNI

 Administrarea recenta de
imunoglobuline IMUNOPROFILAXIA
CONTRAINDICATII FALSE CONTRAINDICATII

 Anafilaxie la drojdie de  Sarcina


bere

IMUNOPROFILAXIA
CONTRAINDICATII FALSE CONTRAINDICATII

 Infectia HIV  Nou-nasut din mama HIV


asimptomatica pozitiv
 Nou –nascut prematur
PRECAUTIUNI

 Nou-nascut cu greutate
< 2500 grame la varsta
de 4-7 zile

IMUNOPROFILAXIA
 ACCIDENT MEDICAL CARE SE PRODUCE DUPA O VACCINARE SI
SE CONSIDERA CA SE DATOREAZA ACESTEIA

 In cadrul Programului National de Imunizari prin


Ordinul MS nr. 152 din 1996 - privind Sistemul de Supraveghere
a Reactiilor Adverse Postvaccinale Indezirabile – RAPI, , Ordinul
MS 8/2000privind informarea operativa in probleme de
epidemiologioe si igiena si Ordinele MS si CNAS pentru
aprobarea programelor de sanatate si a normelor metodologice
privind finantarea raportarea si controlul indicatorilor ,
supravegerea reactiilor adverse postvaccinale este o activitate
obligatorie

 O reactie postvaccinala trebuie consemnata obligatoriu in


documentele medicale si carnetul de vaccinari al copilului .
 aceste reactii adverse postvaccinale trebuie raportate in 24 ore
Directiei de Sanatate Publica Judetene

IMUNOPROFILAXIA
 Limfadenita –in urma administrarii BCG
 Abcesele – la locul inocularii vaccinuli
 Cazurile de deces – in legatura cu vaccinarea
 Spitalizarea – legata de vaccinare
 Alte manifestari considerate a fi in legatura

cu vaccinarea aparute in 30 de zile de la


vaccinare cu exceptia unor reactii adverse
dupa vaccinarea BCG

IMUNOPROFILAXIA
 REACTIE LOCALA ;
◦ Eritem sau tumefactie centrata pe locul injectarii acompaniata
de unul sau mai multe din semnele :
◦ Tumefactie extinsa pana la articulatia vecina
◦ Durere, eritem, tumefactie cu durata peste 3 zile
◦ Spitalizare
 FEBRA
◦ usoara ( 38 – 38,5 c) - intrarectal
◦ inalta ( 39 – 40,5 C ) masurata intrarectal
◦ hipertermie , temperatura mai mare de 40,5 C – masurata
intrarectal
 SINDROM GUILLAIN – BARRE afectiune caracterizata prin
debut acut de paralizie flasca simetrica , rapid
progresiva , ascendenta , fara febra la debutul
paraliziei , insotita de pierderea sensibilitatii

IMUNOPROFILAXIA
 SIMPTOMELE ANAFILAXIEI :
1. Debut in primele 72 de ore de la vaccinare
◦ Semne generale : paloare, slabiciune, apnee
◦ Semne cardiovasculare : hipotensiune
arteriala asociata cu tahicardie ,
◦ Obstructia cailor aeriene superioare :
angioedemal fetei , buzelor , gatului, limbii ;
dificultati in respiratie , vorbit sau inghitit
◦ Obstructia cailor aeriene inferioare : dispnee,
opresiune retrosternala, bronhospasm
◦ Tegumentare: edem difuz, urticarie
◦ Edem periferic
 

IMUNOPROFILAXIA
2. Debut la maxim o ora de la vaccinare – sincopa
sau atac de panica ( aceste semne si simptome
sunt tranzitorii si se atenueaza in cateva minute )
 Semne generale : transpiratii, greata, zgomote in
urechi, vedere diminuata , slabiciune
 Dificultate in respiratie – dispnee sau tahipnee cu
manifestari neuromusculare ( parestezii )
 Cardio-vasculare – hipotensiune, bradicardie
 Neurologice : convulsii tranzitorii
IMUNOPROFILAXIA
 Necesitatea protectiei grupei de
varsta cu receptivitate maxima sau
cu riscul cel mai mare de boala
 Sezonalitatea anumitor boli
infectiaose
 Obligatia respectarii schemelor de
imunizare stabilita pentru fiecare
vaccinare in parte
 Necesitatea respectarii indicatiilor si
contraindicatiilor imunizarii
respective
 Baza materiala acordata profilaxiei ,
raportul intre costul vaccinarii si
cheltuielile impuse in ingrijirea
bolnavilor ( cost/beneficiu )

IMUNOPROFILAXIA
1. INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE VACCINARI
COONCORDANT CU LEGISLATIA IN VIGOARE PRIN
CALCULAREA NECESARULUI DE PRODUSE
BIOLOGICE IN FUNCTIE DE CATAGRAFIE
2. CATAGRAFIEREA PERSOANE LOR ELIGIBILE PENTRU
VACCINARE CU CUPRINDEREA INTEGRALA A
TUTUROR PERSOANELOR CARE TREBUIE
IMUNIZATE , CONFORM INSTRUCTIUNILOR DAR SI
A CELOR EXTRATERITORIU SAU LISTA DE
CAPITATIE CARE IN TIMPUL CAMPANIEI DE
VACCINARE SE AFLA IN COMUNITATEA
RESPECTIVA
3. INFORMAREA SI MOBILIZAREA POPULATIEI
4. PROGRAMAREA VACCINARILOR IN ORE SPECIAL
REZERVATE ACETEI ACTIUNI SI NU IN TIMPUL
DESTINAT CONSULTATIILOR CURENTE
IMUNOPROFILAXIA
1. ASIGURAREA PASTRARII SI MANIPULARII IN CONDITII
OPTIME A VACIINULUI AVAND IN VEDERE PRECAUTIUNILE
UNIVERSALE DE ASEPSIE SI ANTISEPSIE
2. ASIGURAREA INSTRUMENTARULUI NECESAR ADMINISTRARII
VACCINULUI , SERINGI SI ACE DE UNICA FOLOSINTA
3. INSTRUIREA PERSONALULUI MEDICAL MEDIU CARE
PARTICIPA LA REALIZAREA VACCINARILOR
4. INREGISTRAREA CORECTA A DATELOR REFERITOARE LA
IMUNIZARE IN REGISTRUL UNIC DE VACCINARI SI
ELIBERAREA DOVEZILOR / ADEVERINTELOR DE VACCINARE
5. RECUPERAREA RESTANTIERILOR IN TIMPUL CEL MAI SCURT
IN CAZUL CONTRAINDICATIILOR TEMPORARE
6. URMARIREA REACTIILOR POSTVACCINALE SI RAPORTAREA
LOR CONFORM STANDARDELOR DE RAPORTARE
 Evidenta imunizarilor la nivel primar ( medic de
familie, dispensar scolar ) se realizeaza individual
in :
1. Fisa medicala a copilului ( tipul vaccinului, lotul
de fabricatie, data administrarii )
2. Registrul de vaccinari si revaccinari se
completeaza adresele de domiciliu si datele de
vaccinare
 Raportarea se face conform regulilor Sistemului
Informational Sanitar lunar si trimestrial sau de
cate ori este nevoie la solicitarea serviciului
judetean de epidemiologie

IMUNOPROFILAXIA
 Adultii de peste 18 ani pot fi cuprinsi in programele de
vaccinare datorita faptului ca odata cu varsta protectia
imuna este mai diminuata aceasta fiind in functie de anii
care au trecut de la vaccinarea specifica
 Persoane adulte eligibile vacinarii ;
1. PROFESII CU RISC CRESCUT
2. STIL DE VIATA / COMPORTAMENT
3. CALATORII INTERNATIONALE ( TURISM , COMERT, ETC)
4. IMIGRANTII / AZILANTII
5. REFUGIATII ( RAZBOAIE, DEZASTRE )
6. MILITARI IN MISIUNE
 Se recomanda de catre medicul epidemiolog in functie de
zona geografica , patologia locala , stil de viata, profesie,
expuneri la factori de risc

IMUNOPROFILAXIA
VARSTA RECOMANDATA VACCIN COMENTARII
Hep B
PRIMELE 24 ORE IN MATERNITATE
BCG
4 – 7 ZILE
DTP acelular- Hep B- VPI-HIB SIMULTAN
2 LUNI
DTP acelularHep B--VPI-HIB SIMULTAN
4 LUNI
DTPacelular -Hep B-VPI -HIB SIMULTAN
11 LUNI
ROR SIMULTAN
12 LUNI
DTPacelular -Hep B-VPI -HIB
5 ani
ROR, RUBEOLIC- URLIAN CAMPANII SCOLARE
7 ANI ( clasa I-a )
VP- ORAL CAMPANII SCOLARE
9 ANI ( clasa a III-a )
DT, Rubeolic * CAMPANII SCOLARE
14 ANI ( clasa a VIII-a)
DT
24 ANI si ulterior din 10 in 10 ani
Studentii anul I la Facultatile de Hep B ( 3 doze )
Medicina si Stomatologie ,
respectiv Scolile Postliceala
sanitare

*numai la fete

IMUNOPROFILAXIA
INDICATII DE
VACCIN TIP ADMINISTRARE IN
TIMPUL SARCINII
V. VIU ATENUAT CONTRAINDICAT
RUJEOLA- RUBEOLA-
OREION
POLIOMIELITIC VIRUS VIU ATENUAT ( ORAL ) A SE EVITA

VARICELOS VIRUS VIU ATENUAT CONTRAINDICAT

FEBRA GALBENA VIRUS VIU ATENUAT CONTRAINDICAT


( exceptie cand expunerea la febra
galbene nu poate fi amanata)
TIFOIDIC BACTERII VII ATENUATE ESTE NECESRA EVALUAREA
RISCULUI DE IMBOLNAVIRE
HEPATITA A VIRUS OMORAT SE VA ADMINISTRA CAND ESTE
ABSOLUT NECESAR
HEPATITA B PRODUS RECOMANDAT SARCINA NU ARE
CONTRAINDICATII
POLIOMIELITIC VIRUS OMARAT RISC CRESCUT DE EXPUNERE

RABIC VIRUS OMORAT RISC CRESCUT DE EXPUNERE

GRIPAL VIRUS A si B RECOMANDAT DACA GRAVIDELE


SUNT IN TRIM.II SI III DE SARCINA
IN SEZON DE GRIPA
IMUNOPROFILAXIA
VACCINAREA DIN CADRUL PROGRAMULUI
NATIONAL DE VACCINARE

IMUNOPROFILAXIA
Administrare
 Intradermic în umărul stâng. După injectare, apare o
papulă (ridicătură) de 5-6 mm diametru, cu aspect de
coajă de portocală. La 2-3 săptămâni apare un mic
nodul, iar la 2-3 luni se delimitează o pustulă (o
ridicătură cu puroi), care se sparge, rămânând o
crustă.
 Nu se folosesc antibiotice sau dezinfectante locale!
 După îndepărtarea crustei apare o cicatrice cu un
diametru de cel puțin 3 mm.
 Dacă această cicatrice nu apare sau nu are 3 mm
diametru, se repeta vaccinarea.

IMUNOPROFILAXIA
IMUNOPROFILAXIA
 Prima vaccinare
 se face în maternitate în primele 4-7 zile de

la naștere, concomitent cu vaccinarea


antihepatită B.
 Revaccinarea BCG se face copiilor cu reacție

negativă (0-9 mm) cu ocazia testării PPD, la


vârsta de 14 ani (clasa a VIII-a).

IMUNOPROFILAXIA
 Contraindicații
 Contraindicația absolută a vaccinării este

reacția pozitivă la tuberculină.


 Efecte secundare
 abcese la locul injectării;
 limfadenită

IMUNOPROFILAXIA
 Administrare
 Administrarea este intramusculară, în treimea

antero-externă a coapsei, la copilul mic, și în


mușchiul deltoid, la copilul mai mare și adult.
 Schema de vaccinare
 Vaccinarea începe imediat după naștere, în

primele 12 ore, următoarele doze se


administrează la 2 și 4 luni.

IMUNOPROFILAXIA
 Contraindicații
 Reacțiile anafilactice la drojdia de bere sau la alți
constituenți ai vaccinului și boli febrile acute
moderate sau severe.
 Efecte secundare
 subfebrilități,
 dureri abdominale,
 cefalee,
 oboseală, amețeală,
 erupții cutanate,
 reacții locale ușoare.
  

IMUNOPROFILAXIA
Vaccinul antipoliomielitic cu administrare orală (VPO)
 
 Mod de administrare
 Orală, prin picurarea vaccinului în
cavitatea bucală a copilului.
 Reguli de administrare:
 se picură vaccinul în cavitatea bucală a
copilului;
 se repetă administrarea dacă apar vomă sau
regurgitări la prima administrare;
 se limitează intervențiile medicale fără
indicație majoră, de tipul injecțiilor
intramusculare șI intervențiilor chirurgicale,
pe o perioadă de 30 zile după vaccinare;
 se combate febra, în primele 6 săptămâni de
la vaccinare, cu medicamente (paracetamol).
IMUNOPROFILAXIA
 Contraindicații:
 nu se administrează la copiii
cu HIV, tumori
hematologice, terapie
imunosupresoare de lungă
durată și contacților familiali
ai acestora;
 reacții anafilactice la
constituenții vaccinului;
 boli febrile acute moderate
sau severe

IMUNOPROFILAXIA
2.Vaccinul antipoliomielitic cu administrare
injectabilă (VPI)
 
 Mod de administrare

Injectabil, intramuscular.
 Contraindicații

alergia severă la antibiotice: neomicină,


streptomicină,polimixină B.
 Efecte adverse:

minore, locale.

IMUNOPROFILAXIA
 Mod de administrare
 Vaccinul se administrează intramuscular pe fața
antero-laterală a coapsei la copilul mic și în regiunea
umărului la copilul mare.
 Contraindicații
 Encefalopatia cu debut în primele 7 zile după prima
doză.
 Efecte secundare:
 Reacții locale: eritem (roșeață), nodul, durere la locul
administrării.
 Reacții generale: febră (24-48 h), plâns persistent,
convulsii (primele 3 zile).

IMUNOPROFILAXIA
 Mod de administrare
 Vaccinul se administrează de preferință intramuscular, dar și subcutanat în
regiunea umărului.
 Contraindicații:
 Boli acute febrile;
 Boli acute sau cronice în curs de evoluție;
 Imunodepresia dobândită sau congenitală (include infecția cu HIV);
 Alergie cunoscută severă la proteinele de ou, la neomicină sau gelatină;
 Administrarea recentă de imunoglobuline;
 Sarcină.
 Precauții de utilizare
 Vaccinul se poate administra simultan cu orice alt vaccin, în acest caz injectarea
trebuie făcută în 2 zone anatomice diferite; administrarea recentă de
imunoglobuline, contraindică vaccinarea datorită riscului de inactivare a
vaccinului.
 Efecte secundare
 Vaccinul combinat RRO este bine tolerat de copii.
 Reacții minore pot fi observate la 5 zile de la injectare: febră, simptome
rinofaringiene sau respiratorii trecătoare, o ușoară erupție.

IMUNOPROFILAXIA
 Indicații
 Vaccinarea este indicată adolescentelor și femeilor aflate la vârsta fertilității.
Acestea vor fi vaccinate doar dacă nu sunt gravide și dacă evită sarcina în
următoarele 2-3 luni de la vaccinare.
 Mod de administrare
 Se administrează de preferință intramuscular, dar și subcutanat;
 Doza recomandată pentru vaccinare este de 0,5 ml.
 Contraindicații:
 Boli acute febrile, boli acute sau cronice în curs de evoluție,
 imunodepresie congenitală sau dobândită (include infecția cu HIV),
 alergie cunoscută la neomicină,
 administrarea recentă de imunoglobuline,
 sarcină.
 Efecte secundare
 Foarte rar poate apărea o reacție febrilă,
 ușoară reacție locală;
 La adulți în funcție de vârstă, pot fi notate reacții benigne trecătoare: ușoară
inflamație a ganglionilor, inflamații articulare și foarte rar o ușoară formă de
erupție rubeolică.

IMUNOPROFILAXIA
ALTE VACCINĂRI RECOMANDATE COPIILOR

IMUNOPROFILAXIA
 Mod de administrare
 Vaccinul se administrează intramuscular.
 Locul injectării: fața antero-laterală a coapsei (copii sub 2 ani)
 sau regiunea umărului (copii peste 2 ani).
 Schema de vaccinare
 Doza recomandată pentru vaccinare este de 0,5 ml, iar schema de vaccinare depinde de vârsta
copilului, după cum urmează :
 între 2 - 6 luni: 3 doze, la interval de 1-2 luni, urmate de un rapel la 12 luni de la a 3-a doză;
 între 6 luni - 1 an: 2 doze, la interval de 1-2 luni, urmate de un rapel la 12 luni de la a 2-a
doză;
 între 1 an - 5 ani: 1 doză, fără rapel.
 Contraindicații:
 copiii sub vârsta de 6 săptămâni,
 hipersensibilitate la unul dintre constituențiivaccinului,
 boli acute febrile moderate sau severe.
 Precauții de utilizare
 Nu constituie contraindicații pentru vaccinare infecțiile minore și infecția cu HIV. Dacă se
administrează simultan cu alte vaccinuri, acestea se vor injecta în zone anatomice diferite.
 Efecte secundare
 Nu au fost observate reacții deosebite, locale sau generale, la acest vaccin.
 

IMUNOPROFILAXIA
 Indicații
 La persoanele cu risc de expunere la boală (zone sau comunități cu
prevalență ridicată, copii instituționalizați, bolnavi cu hemofilie, cu boli
hepatice cronice sau care prezintă riscul de a dezvolta boli hepatice
cronice – bolnavi cu hepatită B sau C).
 Mod de administrare
 Vaccinul se administrează intramuscular.
 Locul injectării: fața antero-laterală a coapsei (copii sub 2 ani) sau
regiunea deltoidului (copii peste 2 ani).
 Schema de vaccinare
 copii și adolescenți până la vârsta de 18 ani inclusiv: 1 doză pediatrică
de 0,5 ml, urmată de un rapel la 6-12 luni de la prima doză;
 începând cu vârsta de 19 ani: 1 doză adult de 1 ml, urmată de un rapel
la 6-12 luni de la prima
 doză.
 Contraindicații
 • hipersensibilitate cunoscută la orice component al vaccinului;
 • boli acute febrile moderate sau severe.

IMUNOPROFILAXIA
 Mod de administrare
 Vaccinul se administrează intramuscular sau subcutanat.
 Locul injectării: în fața antero-laterală a coapsei (copii sub 2 ani) sau regiunea
deltoidului (copii peste 2 ani).
 Schema de vaccinare
 Doza recomandată pentru vaccinare și schema de vaccinare depind de vârsta
copilului, după cum urmează :
 copii între 6 luni - 35 luni: 0,25ml;
 copii peste 36 luni: 0,5ml.
 Pentru copiii (cu vârsta mai mică de 8 ani) care nu au mai fost vaccinați anterior, o
a doua doză trebuie administrată la un interval de 4 săptămâni după prima
vaccinare.
 Contraindicații
 alergie severă la oricare din componentele vaccinului sau la ouă;
 boli febrile acute moderate sau severe.
 Efecte secundare
 reacții locale,
 febră, dureri musculare,
 cefalee, ușor catar respirator.
 Acestea dispar în general după 1-2 zile, fără tratament.

IMUNOPROFILAXIA
IMUNOPROFILAXIA
 Mod de administrare
 Vaccinul se administrează subcutanat.
 Schema de vaccinare
 Doza recomandată pentru vaccinare este de 0,5ml. Schema de vaccinare depinde
de vârsta copilului, după cum urmează :
 copii între 12 luni -12 ani inclusiv: 1 doză;
 copii cu vârsta de peste 13 ani și adulții: 2 doze, la un interval de 6-8 săptămâni.
 În cazul pacienților cu risc crescut pot fi necesare doze suplimentare de vaccin.
 Contraindicații
 • alergie severă la oricare dintre componentele vaccinului;
 • boli febrile acute moderate sau severe;
 • pacienții cu imunitate scazută;
 • administrare recentă de produse de sânge;
 • sarcină.
 Efecte secundare
 reacții locale (de obicei ușoare și tranzitorii), febră, erupții cutanate (foarte rar)
  

IMUNOPROFILAXIA
 Există mai multe tipuri de vaccinuri pneumococice.
 Schema de vaccinare:
 Vaccin conjugat: 4 doze la 2, 4, 6, 12-15 luni de la
naștere. Dacă vaccinarea se începe mai târziu, se
recomandă reducerea numărului de doze.
 Nu se recomandă copiilor peste 5 ani.
 Vaccin polizaharidic: 1 doză de 0,5 ml, la copiii peste
2 ani și adulți.
 Efecte adverse:
 Apar reacții locale la 10-20% dintre copii, mai
frecvent după doza a patra.
 Reacțiile severe sunt foarte rare.
 Vaccinul polizaharidic este bine tolerat.

IMUNOPROFILAXIA
ROR şi autismul.
 Vaccinul antirujeolic şi Panencefalita (PESS).

 Vaccinările şi bolile alergice, astmul, diabetul

zaharat,etc.
 Vaccinările şi bolile autoimune .

 Encefalopatia sechelară la componenta Pertussis

celulară.
 Vaccinările multiple şi suprasolicitarea sistemului imun

(“bombardarea/biciuirea imunităţii”).
 Vaccinul antihepatită tip B şi scleroză multiplă in plăci.
 Lancet 1997: presupusă asociere între 5 cazuri de
autism cu colopatie cronică şi vaccinarea ROR.
 Ulterior mai multe studii epidemiologice pe populaţii
largi nu au putut stabili o legătură între vaccinarea cu
ROR şi colopatie sau autism.
 Incidenţa sindroamelor autistice este în creştere cu mult
înainte de introducerea ROR pe schema de vaccinare.
 Primele semne de autism se manifestă deja sub un an,
deci înainte de vaccinarea cu ROR.
 Concluzia: nu se poate stabili legătura certă între
vaccinarea cu ROR si autism.
 Una din posibilele etiologii ale panencefalitei
subacute sclerozante este infectarea cu virus rujeolic.
 Rujeola se soldează cu PESS, în aproximativ 1
caz/100.000 de cazuri de rujeolă.
 S-au diagnosticat cazuri de PESS şi la copiii vaccinaţi
antirujeolic, motiv pentru care vaccinul rujeolic şi
revaccinarea rujeolică au fost incriminate in
producerea PESS. Incidenţa acestor cazuri este mult
mai mică decât în cazul virusului sălbatic.

PESS= panencefalita sclerozanta subacuta


• La cazurile de PESS, s-a putut izola virus rujeolic din
SNC, motiv care a şi dus la stabilirea cauzalităţii între
rujeola şi PESS. Mecanismul este de demielinizare
autoimună. Virusul se cantonează în SNC prin
mecanisme încă neelucidate.
• La copiii vaccinaţi care au dezvoltat PESS s-a izolat
virusul rujeolic la nivelul SNC. La aceste cazuri prin
tipizare genetică s-a izolat tipul sălbatic, nu tulpina
atenuată vaccinală Schwarz. Aceşti copii -deşi vaccinaţi-
au contactat virusul rujeolic sălbatic care a provocat
PESS.
• Ca rezultat al vaccinării in masă împotriva rujeolei,
atât rujeola ca boală cât şi PESS au incidenţa în scădere.
BOLILE ALERGICE ŞI VACCINĂRILE

• Incidenţa bolilor alergice este în continuă creştere.


• Ţările dezvoltate au incidenţe de câteva ori mai mare decât ţările
subdezvoltate, unde această patologie aproape că nu există.
•Ţările dezvoltate: igienă superioară şi vaccinuri suplimentare (HiB,
meningococic, pneumococic, …etc).
• Explicaţie posibilă: sistemul imunologic al copiilor din ţările
industrializate nu este folosit din plin, datorită lipsei de stimulare şi a
igienei impecabile. În acest caz sistemul imun îşi îndreaptă atenţia spre
alergeni uzuali (polen, praf,etc.)
 Meta-analiză a tuturor datelor existente până
în 2003 (Institute of Medicine) 
“nu s-a putut face nici o legătură între
vaccinări şi bolile alergice.”
 Răspunsul imun împotriva propriilor antigene este
inhibat încă din perioada fetală, printr-un mecanism
numit toleranţă centrală.
 Limfocitele T care nu se ataşează de Ag în conjuncţie
cu CMH I sau II sunt distruse.
 Limfocitele T care se ataşează prea puternic de Ag în
conjunctie cu CMH I sau II sunt deasemenea distruse.
 În acest fel LT prea agresive sunt eliminate.
 Cu limfocitele B are loc un proces asemănător în
ficat/maduva osoasă fetală
 Simpla prezenţă a LT sau LB autoreactive nu
este suficientă pentru declanşarea bolilor
autoimune.
 Organismul anticipează existenţa unor astfel
de celule şi se apără şi prin toleranţă periferică :
 1-Sechestrare de antigene (umoare apoasă/ SNC/
testicole).
 2-Anergie (fără co-stimulare la Ag proprii).
 3-Moarte celulară indusă prin activare.
 4-Inhibiţia răspunsului autoimun prin mecanisme
specifice.
 Organismul anticipează persistenţa unor
elemente celulare autoimune şi dispune de
mijloace de autocontrol, care sunt eficiente în
majoritatea cazurilor.

 Orice ipoteza care încearca să incrimineze


vaccinurile drept cauză de boală autoimună
trebuie să propună un mecanism biologic
plauzibil şi să ia în considerare aspectele
menţionate anterior.
PENTRU DECLANŞAREA AUTOIMUNITĂŢII
SUNT NECESARE PATRU CONDIŢII:
1. Prezenţa limfocitelor T sau B autoreactive.

2. Ag trigger în cantităţi suficiente pentru a declanşa


mecanismele autoimune.

3. Co-stimulare (citokine şi alte semnale de activare) produse


de celulele APC.

4. Mecanismele de toleranţă periferică trebuie depăşite pentru


a se declanşa o reacţie antiself.
•• Studiile
Bolile autoimune
Bolileepidemiologice (LES,
(LES, alte
autoimunereferitoare alte
la diabetul tip
colagenoze,etc.)
colagenoze,etc.) nu
nu reprezintă
bronşic sauoo
reprezintă
I, scleroza multiplă, astmul bolile
alergice nu au putut
contraindicaţie destabili legătura pentru
principiu între aceste
contraindicaţie de
afecţiuni şi vaccinări.
principiu pentru
vaccinări.
vaccinări.
Acest aspect este completat de lipsa unei ipoteze
•• plauzibile
Un
Un bolnav
de mecanism biologic.
bolnav cu cu BAI
BAI este
este dede fapt
fapt
imunodeprimat
imunodeprimat şi şi nu
nu hiperimun.
hiperimun.
•• IOM nu a cu
Precauţie
Precauţie putut stabili legvii
cu vaccinurile
vaccinurile ăvii
tura
la certă
la pacienţii
pacienţii
între
aflaţi vaccin
sub ă ri
tratamentşi bo lile autoimun
imunosupresor.
aflaţi sub tratament imunosupresor. e.
 În urmă cu 100 de ani, copiii primeau un
singur vaccin - cel antivariolic.

 Azi pot primi până la 11 vaccinuri de rutină.

 Deşi unele vaccinuri sunt în combinaţie


(DTPa-IPV, DTPa-IPV-Hib), unii copii pot
primi pînă la 20 de injecţii până la vârsta de 2
ani.
 Titrul de anticorpi protector împotriva unui epitop
este de 10 ng/ml.
 Este nevoie de 103 celule B pentru a genera acest
titru de anticorpi.
 Rata de multiplicare a limfocitelor B este de 0,75
zile/dublare, deci este nevoie de 7 zile pentru a
genera 103 celule B , dintr-o singura clonă.
 Datorită faptului că primele semne de răspuns
serologic după vaccinare se detectează după 7 zile,
acest răspuns se poate datora unei singure clone de
limfocit B.
 Vaccinurile conţin în medie 102 epitopi.

 Există aproximativ 107 limfocite B/ml la sugar.

 Teoretic un sugar ar putea raspunde la 105


vaccinuri simultan.
PRACTICA VACCINURILOR
MULTIPLE
D=anatoxină=………………………………1 antigen
T =anatoxină=……………………..……….1 antigen
P=celulă inactivată= ..………….…………..3000 antigene
Polio=3 tulpini de virus (viu/omorât)………15 antigene
Hep B=Ag HBs recombinant=……………..1 antigen

În România sugarului în
vârstă de 2 luni i se
administrează 3018 antigene
Schema
• AdministrPNI
Schema PNI Vaccin
VaccinBcombinat
ând clasicul DTP-Polio-Hep combinat
la 2 luni,
sugarul primeşte 3018 antigene. Dacă se
Hep
Hep B
B
administrează Hep
Hep B
şi HiB ar primi 3020. B
• O zgârietura simplă, introduce in organism: praf,
DTP
DTP DTPa
DTPa bacterii,
polen, acarieni, celule moarte epidermale,
virusuri, fungi,etc., totalizând peste 100.000 de
VPO
VPO
antigene. VPI
VPI
Hib
• Reacţia este locală (eritem, indura
Hibţie) eventual
febră moderată, fenomene aproape întotdeauna
tranzitorii.
Total
Total == 3018
3018 Ag
Ag Total
Total == 22
22 Ag
Ag
 Folosind studii epidemiologice, s-au demonstrat
următoarele:
 Copiii vaccinaţi nu prezintă infecţii mai frecvente sau mai
severe în perioada postvaccinală decât copiii nevaccinaţi.
 Vaccinurile multiple folosite azi în mod curent, nu par a
provoca alterări imunologice aparente clinic.
 Vaccinurile au beneficii extrem de evidente de sănătate
publică şi individuală.
 Nu s-a putut stabili nici o asociere între o boală cronică şi
vaccinuri. Singura exceptie este paralizia postvaccinala de
la VPO.
 Există peste 1.000 de boli infecţioase şi numai 16
vaccinuri uzuale, deci nu sunt prea multe vaccinuri.
 difteric  hep B
 tetanic  ROR
 pertussis, preferabil acelular  hep A
 poliomielita, preferabil VPI  v. gripal
 Haemophilus Influenzae tip  v. meningococic
b
 varicela
 BCG
IMUNOPROFILAXIA