1.

Cancerul de san
 Cancerul la san
Cancerul la san este cea mai des intalnita maladie la
femei,fiind pe locul al doilea dupa cancerul de piele.Cancerul
de san se dezvolta la nivelul tesutului sanului;celulele
maligne(canceroase).Dupa un studiu facut una din noua
femei sufera de cancer la san.
Metodele prin care se poate afla cancerul la san sunt:
Consultul medicului specialist:pentru femei cu varsta
cuprinsa intre 20- 30 de ani o data la 3 ani,iar pentru femei
peste 30 de ani o data pe an.
Autoexaminarea sanilor se poate face in mai multe moduri:
a) stand in fata oginzii cu mainile pe sold puteti oberva orice
m odificare a sanilor;
b) Palparea sanilor trebuie facuta cu varful degetelor intinse
circular; c) Examinarea sanilor culcata se efectueaza stand
intinsa pe pat cu o perna sub umar iar mana sa fie sub
cap,miscarile pentru palpare fiind aceleasi.
 Mamografia.Este facuta cu ajutorul unui echipament special,fiind o examinare
radiologica pentru depistarea cancerului la san.Mamografia este una dintre cele mai
bune metode pentru a depista cancerul precoce.
 Factorii de risc:
 -consumul de bauturi alcolice;
 -prezenta cancerului de san la mama sau la sora;
 -femeile care nu au copii sau il au la o varsta mai inaintata;
 -folosirea preparatelor hormonale;
 -expunere la radiatii;
 -viata sedentara;

-menopauza intarziata(dupa 55 de ani)

-menstruatie prematura(inainte de 12 ani).
Semne si simptome:
Schimbarea formei sau a marimii sanului;
Inrosirea pielii si cutarea acestuia;
Secretie data de san(in afara de lapte);
Dureri la nivelul sanului.
Investigatii:
Mamografia examinarea radiologica(cea despre care am
vorbit putin mai sus).
Biopsia este prelevarea celulei sau fragmente de tesut la
nivelul tumorii.
 Tratamente standard.
 Tratamentul chirurgical se face prin indepartarea tesutului
malign,iar in anumite cazuri se pot extirpa si ganglionii axilari in
cazul in care cancerul este raspandit pe o zona mai mare.
 Radioterapia este un alt tratament bazat pe terapia cu radiatii x de
intensitate crescuta pentru distrugerea celulelor canceroase.
 Chimioterapia opreste inmultirea celulelor canceroase prin
utilizarea medicamentelor.
 Chimioterapia se face pe cale orala sau prin injectarea in muschi
sau in vena.
 Terapia hormonala consta in blocarea hormonilor si actionarea lor
in cresterea
 celulelor maligne.
 Epidemiologia si factorii de risc
 in cancerul mamar
 I.1. EPIDEMIOLOGIE
 Dintre afectiunile ce domina patologia actuala in ansamblu, neoplaziile detin un procent
ridicat, in continua crestere in ultimele decenii, in ciuda progreselor evidente ale
cercetarii in domenii diverse ale medicinii. Pentru sexul feminin, cancerul mamar
continua sa detina locul suprem in topul morbiditatii si al mortalitatii, dintre toate
neoplaziile, nu numai cele ginecologice.
 Din punct de vedere al incidentei, apare foarte rar inainte de varsta de 20 de ani,nefiind
citate cazuri aparute inainte de pubertate. Peste 20 de ani incidenta sa creste progresiv,
atingand un maximum la grupele de varsta care premerg menopauza si in
postmenopauza.
 La barbati cancerul de san este mult mai rar, inregistrandu-se de 70-130 de ori mai
putine cazuri decat la femei.In Romania incidenta cancerului mamar era evaluata in anul
1997 la valoarea de 35,53%000.In Romania rata mortalitatii prin cancer mamar era in
anul 1997 de aproximativ 11,8%000 (calculata pentru ambele sexe)si de 21,6%000
I.2. FACTORI
(rata laDE RISCfeminin).
sexul
A. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Femeile care au fost deja tratate pentru cancer de san si s-au vindecat au
un risc de 2-4 ori mai mare pentru cancer la celalalt san decat restul
femeilor. De asemenea, femeile ce au avut cancer ovarian, de
endometru, de colon sau de rect au un risc crescut de a dezvolta un
cancer de san.
B. ANTECEDENTE FAMILIALE
In urmatoarele situatii se considera ca riscul de aparitie a cancerului
mamar este de trei ori mai mare decat in populatia generala:
o ruda de sex feminin de gradul I diagnosticata cu cancer mamar mai
devreme de 40 de ani.
doua rude de gradul I sau II care apartin aceluiasi ram de familie, la care
cancerul de san a fost diagnosticat inainte de 60 de ani.
trei rude de gradul I sau II care apartin aceluiasi ram de familie, indiferent
de varsta la care a fost diagnosticat cancerul mamar.
o ruda de gradul I cu cancer mamar bilateral .
 C. EXPUNERE CRESCUTA LA ESTROGENI
 Menarha precoce
 Femeile la care prima menstruatie s-a declansat mai devreme de 12 ani au un risc de
aproape 4 ori mai mare de a face cancer mamar fata de restul cazurilor.
 Menopauza tardiva
 Menopauza instalata dupa varsta de 55 de ani sau mai multi de menstruatie
activa,confera un risc dublu de a face cancer mamar fata de cazurile in care perioada
de menstruatie activa este mai mica de 30 de ani.
 Contraceptivele orale combinate( coc)
 Exista studii care au demonstrat cresterea susceptibilitatii de aparitie a cancerului
mamar la femeile sub 35 de ani ce folosesc coc mai devreme de varsta de 18 ani si o
perioada mai lunga de 10 ani.
 Terapia substitutiva cu estrogeni
 Terapia substitutiva post-menopauza nu modifica intr-o maniera semnificativa riscul de
a face cancer mamar. Unele studii au ajuns la concluzia ca folosirea timp de mai mult
de 10 ani a acestui tip de tratament hormonal sustitutiv creste riscul de aparitie a
cancerului de san cu 10-31%.Totusi avantajele demonstrate ale acestei terapii
contrabalanseaza eventualul risc neoplazic de altfel insuficient demonstrat.
 Obezitatea in postmenopauza
 Cresterea in greutate cu 10 kg determina cresterea riscului de cancer de san cu
aproximativ 80%.
 D. DISPLAZII MAMARE
 Prezenta unei displazii mamare are drept consecinta cresterea de 3-6 ori a
riscului de aparitie a cancerului de san [Carasevici E et al.,1994].
 Hiperplazia epiteliala atipica ductala sau lobulara evolueaza frecvent spre carcinom
ductal sau lobular in situ.
 Papilomul intraductal poate duce la proliferari intraductale care se
 pot transforma in carcinom intraductal (in situ).
 Mastoza fibrochistica este evidentiata anatomo-patologic la 30% din cazurile de
cancer mamar la femeile cu varsta mai mare de 45 de ani.
 E. FACTORI IGIENO-DIETETICI
 Alimentatia bogata in grasimi: Consumul crescut mai ales de
grasimi saturate amplifica cu aproximativ 50% riscul de a face
cancer mamar la femeile din post-menopauza.
 Consumul de alcool - femeile ce consuma mai mult de 3 bauturi
alcoolice pe zi au un risc cu 50-70% mai mare de a dezvolta
cancer de san fata de restulTabel 1. Corelatia intre diferiti factori
implicati in aparitia cancerului de san si riscul de boala.
 Factor de risc Risc multiplicat
cu:
 Antecedente familiale de cancer de san 2-5
 Patologia mamara benigna 1,4-2
 Precocitatea primei menstruatii 1,7-2
 Nuliparitate sau pauciparitate 1,3-2
 Primipara tardiva (>35 ani) 1,5-2
 Menopauza tardiva 1,3-2
2.Cancerul de col uterin
 Cancerul de col uterin si displazia
 Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata
colului. Colul este partea inferioara de deschidere, ingusta a uterului. Se deschide
in vagin si face conexiunea intre uter si vagin.
Simptome
Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice, dar pot determina sangerari sau
secretii neobisnuite (scurgeri). Ulterior, apar simptome precum durerea pelviana,
durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare.
 Displazia
Celulele ce tapeteaza colul, sufera, de obicei, modificari usoare spre severe pana
devin canceroase. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. Displazia
nu duce intotdeauna la aparitia cancerului, dar trebuie urmarita si tratata pentru a
se evita dezvoltarea cancerului. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta
cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar se poate dezvolta si la adolescente sau la
femeile de 20 ani.
 Factori de risc
 Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ:
- femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce
- femeile cu parteneri sexuali multipli- femeile cu mai mult de 5 sarcini.
Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat
dietilstilbestrol in timpul sarcinii.
Cancerul de col poate aparea la orice varsta, dar cancerul in situ (limitat la locul de
origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. Varful incidentei pentru
cancerul invaziv este intre 40-50 ani.
 Testul Papanicolau
 In timpul unui test Papanicolau, celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o
lamela care va fi examinata microscopic. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor
care pot indica un cancer de col.
 Indicatii
Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul
tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand, sau au ajuns la
varsta de 18 ani. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi, testul
Papanicolau poate fi facut mai rar, la indicatia medicului care o urmareste, dupa revizuirea factorilor
de risc. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru
toate femeile, indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare.
Eficienta
Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. El este mult mai putin
precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru), a trompelor uterine sau a ovarelor. In
cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau, se explica
prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina, apoi
in colul uterin si in secretia vaginala.
 Pregatirea pentru testul Papanicolau
 Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. Daca faceti dus local, nu vor fi suficiente
celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete.
Nu folositi tampoane, medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult.
Programati-va examinarea pentru perioada optima - doua saptamani dupa prima zi a ultimei
menstruatii. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie.
 Atitudinea in cazul unui test anormal
 O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer. De
asemenea, medicul specialist poate recomanda o colposcopie. In timpul acestei examinari, medicul
vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop, care este un microscop. Acesta ofera o imagine marita a
colului, aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. In timpul acestei examinari se pot face
si biopsii.
 Alte teste
Inainte de inceperea tratamentului, medicul va efectua o radiografie toracica, o
pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. Alte
examinari, precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului
la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate.
 Tratament
 Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare
(crioterapie), vaporizare cu laser, indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau
folosind un bisturiu.
Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care
medicul trebuie ii explice pacientului. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat
chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). Unele paciente pot necesita
chimioterapie.